Cabinet individual de psihologie Ciobanu Ana-Maria

28/02/2026

https://youtu.be/5qWFGSRD2nI?si=z0UBfS2fpl9L8A4J

Ascultând interpretarea Laurei Pausini la Festivalul de la Sanremo a bine cunoscutei melodii a lui Michael Jackson "Heal the World" m-am gandit cm militam noi pentru o lume fără război insa rareori vorbim despre războiul interior care precede orice conflictul exterior. Acest mesaj frumos al melodiei care îndeamnă la vindecare, la a face lumea un loc mai bun pentru noi și pentru cei care vin d**a noi, ar trebui sa ajungă in miezul conștiinței noastre, sa ne invite la un exercitiu de metacognitie -sa ne intrebam, unde purtam propriile noastre fronturi interioare si cat de dispuși suntem sa le confruntam cu onestitate?
Ce am facut eu astazi bine pentru mine?Si ce am facut eu astazi bine pentru ceilalți?
Pentru ca vindecarea nu începe la nivel global. Ea începe la nivelul autoreglarii zilnice. In limitele pe care le respectam, in felul in care gestionam impulsul de a răni, de a judeca,de a domina.
Haideți alaturi de la "Wk-end cu prieteni" pe undele ,sa povestim mai multe despre ce se intampla atunci cand uitam sa ne intrebam daca ,in fiecare zi a vieții noastre contribuim la vindecare sau la fragmentare?

https://www.raiplay.it/programmi/festivaldisanremo - Al Festival di Sanremo 2026, Laura Pausini canta "Heal the World", accompagnata dal Piccolo Coro dell'An...

21/02/2026

Astazi, la " Wk-end cu prieteni" vorbim alaturi de@munteanumihaelasteliana despre o relație aparent simpla dar profund formativa: relatia dintre copil si animalul de companie. Dincolo de joaca si dragalasenie,aceasta legatura poate fi considerata adevărata scoala a empatie,a responsabilității a reglării emoționale.
In psihologia dezvoltării, modul in care un copil se raportează la animal, ne spune multe despre felul in care învăța sa simtă, sa aibă grija si sa se conecteze emoțional. Iar atunci când apar comportamente de cruzime față de animale ,acestea nu sunt simple " năzbâtii" ,ci pot fi semnale importante despre lumea emoțională a copilului.

20/12/2025

https://www.facebook.com/share/p/1ZddbfSMZZ/

20/12/2025

Nu știu cm a fost pentru dvs ziua de astăzi ,pentru noi a fost o zi încărcată de sens, curaj și entuziasm.
Atelierul " Să ascultăm ce spune corpul meu " a fost un spațiu sigur pentru copiii care au participat ,un spațiu în care nu a existat " corect" sau " greșit" ,ci autenticitate. Atelierul avut ca obiectiv principal dezvoltarea conștientizării emoționale și corporale – o competență esențială pentru sănătatea psihică pe termen lung.
În practica psihoterapeutică, știm că mindfulness-ul nu înseamnă relaxare superficială, ci capacitatea de a fi prezent cu propriile trăiri, fără judecată. Pentru copii, acest lucru este fundamental: a învăța să observe ce simt în corp, ce emoții apar și ce mesaje transmit acestea, înainte ca reacțiile să devină comportamente dezadaptative.
Un accent important al atelierului a fost pus pe limite – nu ca formă de constrângere, ci ca expresie a siguranței și a respectului de sine. Copiii au învățat că limitele sunt sănătoase, că au dreptul să spună „nu” și că pot recunoaște semnalele corpului atunci când o limită este încălcată.
Am oferit informații clare despre emoții, despre rolul lor și despre faptul că nicio emoție nu îi face „răi” sau „nepotriviți”. Furia, frica, tristețea sau dezamăgirea nu sunt probleme în sine, ci semnale care au nevoie de înțelegere și reglare, nu de reprimare.

Eu consider esențial ca un copil să învețe devreme că emoțiile nu trebuie negate sau pedepsite, ci recunoscute și integrate.
Un copil care știe ce simte și de ce simte are șanse mult mai mari să devină un adult echilibrat, capabil de relații sănătoase și autoreglare emoțională.

Felicit părinții care au înțeles că acesta nu este doar un atelier, ci un cadou profund pentru copii – o investiție reală în echilibrul lor emoțional și în relația cu ei înșiși.

14/12/2025

14/12/2025

https://www.psihologanamariaciobanu.com/post/zgomotul-care-tine-viata-aproape

Sa fie cu sens si inspiratie pentru tine,draga cititorule

Ma uit la supraaglomerarea aceasta in care alegem sa traim Craciunul si ma intreb: de ce anume ne tine ea, de fapt, la distanta?Poate ca tine la distanta de noi linistea. Iar linistea, pentru multi dintre noi, nu e un spatiu sigur. In liniste apar emotii neinchise, doruri vechi, goluri pe care le-am...

13/12/2025

13/12/2025

Astăzi am fost alături de dvs in direct ,din emisie, la " Wk-end cu prieteni". Am povestit pe îndelete, (mi-a fost asa de dor de acest "îndelete")despre supraaglomerarea de Craciun și ce scoate ea la suprafață. În spatele acestor serbări peste serbări, cadouri "obligatorii"pentru copii și pentru "doamna",liste,comparații ,presiunea de a nu rămâne în urmă , este mereu ceva profund, nevăzut, uneori dificil de înțeles și mult mai greu de conținut.
Mihaela,m-a provocat cu această temă de discuție și am rămas în energia creatoare și după emisiune ca să vă pregătesc un articol care să vă provoace și pe dvs,așa că ne conectăm din nou, un pic mai târziu. 🤗

09/12/2025

Corpul este arhiva vie a emoțiilor și experiențelor noastre. Felul în care acestea se înscriu în noi ne modelează echilibrul și răspunsul la viață.

Dragi părinți,
fiecare pas pe care copilul dvs. îl face – fie că este prima zi în clasa 0, trecerea la gimnaziu sau debutul liceului – nu înseamnă doar schimbări în orar, materii și profesori. Toate acestea presupun schimbări în psihic: emoții noi, oameni noi, provocări noi.
Într-o lume plină de stimuli și informații, abilitatea de a înțelege și gestiona emoțiile devine la fel de importantă ca matematica sau cititul.
Autoreglarea emoțională nu este un talent cu care te naști, ci o abilitate care se învață, pas cu pas iar pentru a se putea dezvolta armonios, copilul are nevoie nu doar de reguli, ci de conținere emoțională, ghidaj și spațiu sigur.
În spatele fiecărei reacții – fie ea timiditate, furie, neascultare, retragere sau anxietate – există o lume interioră care cere să fie înțeleasă, nu corectată.

În perioada 10–13 ani, copilul nu mai este „mic”, dar nici pregătit emoțional pentru statutul de adolescent. Este o etapă sensibilă, de prag, în care:

-corpul începe să se transforme mai repede decât poate mintea integra

-comparațiile și nevoia de apartenență se amplifică

-rușinea, frica de respingere și dorința de validare devin vizibile

-emoțiile se intensifică și uneori par „fără motiv”, dar sunt profund reale

Copilul are nevoie să înțeleagă ce simte și de ce simte, să poată pune în cuvinte, să poată cere sprijin, să poată spune „nu știu, mi-e greu, am nevoie de timp”.
Nu perfecțiunea îl ajută să crească, ci integrarea propriilor trăiri.

💬 De aceea, lucrul cu emoțiile nu este un moft, ci o igienă psihică esențială, la fel de necesară ca somnul, alimentația și învățarea.

🌱 Cum învățăm acest lucru?

Prin exerciții de:

-mindfulness (prezență, ancorare, respirație conștientă)

-autocunoaștere emoțională (nume, sens, intensitate, semnificație)

-autoreglare (de la tensiune la calm, de la impuls la înțelegere)

-expresie autentică (spun ce simt fără teamă de judecată)

-limite sănătoase (a mă proteja fără agresivitate, a cere fără vină)

Atunci când copilul învață să se uite în interior, frica se transformă în curiozitate, rușinea în acceptare, iar impulsivitatea în capacitatea de a alege.

🎯 Ce urmărim, concret?

-normalizarea emoțiilor intense

-înțelegerea diferenței dintre „ce simt” și „ce fac cu ceea ce simt”

-reglarea tensiunilor din corp (somatizări, agitație, insomnii, neliniște)

-gestionarea presiunii sociale și a comparațiilor

-întărirea încrederii în sine și în relații

Copilul nu are nevoie să devină „mai puternic”, ci mai conectat la sine.
Să știe că emoțiile sale nu sunt un pericol și nici un semn de slăbiciune, ci busola internă care îl ajută să se orienteze în lume.

Pentru că, dincolo de orice rezultat academic sau comportament vizibil, copilul rămâne un univers interior care cere să fie văzut, înțeles și ținut cu grijă.

🌿 Acolo începe maturizarea reală — în capacitatea de a fi în contact cu sine, cu propriile emoții și cu propriul corp, fără frică și fără rușine.

🌈 Nu vrem să „scăpăm” de emoții. Vrem să le înțelegem, să le folosim ca ghid și să le transformăm în resurse.
📞 Înscrieri și detalii: 0721 250 885

https://docs.google.com/forms/d/1wXJE-oQSlf6hz8Fc_weQxhGIxqD-xY--FGXeAzzaKok/edit

📧 cip.anamaria.ciobanu@gmail.com

💬 Emoțiile nu sunt obstacole, ci indicatoare spre cine suntem și ce avem nevoie.

08/12/2025

Am ramas datoare cu o postare despre atelierul despre feminitate pe care l-am susținut la Roman in data de 22 noiembrie.
A fost cu voioșie, cu emoții sincere, cu întrebări firești, cu zâmbete și cu multă deschidere.
Fetele au scris, au desenat, au colorat, au imaginat simboluri și au dat formă felului lor de a înțelege ce se întâmplă în corpul lor pe măsură ce cresc.

🌸 Am vorbit despre cm se transformă corpul unei fete, ce înseamnă îngrijirea,igiena,protecția și normalitatea acestui proces,
cum recunoști emoțiile care apar odată cu schimbările, ce înseamnă să îți fie bine cu tine, cu trupul tău și cu feminitatea ta;

Fetele au avut nevoie să înțeleagă, dar mai ales să simtă că sunt în siguranță cu tot ceea ce urmează să se întâmple în corpul lor.

Am vorbit despre ceva ce mult timp a fost ascuns, șoptit, rușinat: menstruația.
Despre corpul care începe să se schimbe, despre primele semne, despre „dacă o să doară?”, „ce o să se întâmple cu mine?”, despre emoția aceea de „nu știu dacă e bine, dar sper că e normal”.

Am lucrat cu ele emoțional, nu doar informativ.
Cu creioane, culori, cercuri, inimioare, simboluri, ca să poată pune AFARĂ ce de multe ori stă nespus ÎNĂUNTRU.

🌀 „Ce simt când corpul meu se schimbă?”
🌀 „Ce mă sperie?”
🌀 „Ce mă liniștește?”
🌀 „Cine e lângă mine când mă transform?”

✨ Dragi mame,
Vă las din suflet un gând simplu și blând:
nu le cereți fetelor voastre să fie pregătite, perfecte, curajoase sau „femei adevărate” înainte ca ele să se simtă gata.
Rămâneți aproape.Nu cu explicații lungi, nu cu lecții despre cm „ar trebui”,ci cu prezență.

Ele nu au nevoie să știe tot. Au nevoie să știe că pot întreba oricând.

Nu au nevoie să își poarte corpul cu mândrie imediat. Au nevoie să știe că nu e nimic greșit în el.

Nu au nevoie să înțeleagă fiecare hormon.
Au nevoie să știe că pot veni la voi cu orice emoție, chiar și cu rușine, frică, lacrimă sau confuzie.

Pentru ele, începuturile sunt mari.Pentru noi, par atât de firești.Dar vă rog să nu uitați: pentru un copil, orice transformare e un mic cutremur interior.

Când vă privesc și vă întreabă „e normal ce mi se întâmplă?”,nu cer informații.Cer validare.

Răspundeți-le așa cm știți voi mai frumos:

„Da, iubita mea. E normal. Ești în siguranță. Crești. Eu sunt aici.”

Asta vindecă frica mai repede decât orice manual de biologie.

Sunteți primele lor oglinzi.Primul lor „e bine cu mine”.Primul lor spațiu unde corpul nu e rușinat, femininul nu e grăbit și emoțiile nu sunt strânse în tăcere.

Să aveți grijă de ele.
Dar și de voi — femeile mici care ați fost, femeile mari care sunteți, mamele învățate și mamele învățăcele.

🌸 Feminitatea se învață din privirea care nu judecă,din vocea care nu sperie,din brațul care nu împinge, ci însoțește.

Și în acest drum…
întâi suntem femei, mame, apoi ghizi, apoi martore.

Cu blândețe și pretuire,
Ana-Maria

18/11/2025

Atelierul de sâmbătă,organizat la Iasi, a fost o bucurie. Am întâlnit ochi curioși,inimi curajoase să exploreze un orizont nou cu multe provocări, întrebări și descoperiri despre ele însele.

Cele patru ore nu au fost suficiente și am cerut puțin timp în plus de la părinți — așa se întâmplă atunci când fetele noastre se simt ascultate, înțelese, auzite, văzute.
Când rușinea nu mai apasă ca o piatră pe piept, când nu mai e nevoie să se ascundă după răspunsuri „bune” și pot să dea glas propriilor lor trăiri.

Când spațiul devine suficient de sigur încât timiditatea se transformă în curiozitate, iar tăcerile capătă sens și nu teamă.
Când fiecare întrebare rostită sau nerostită își găsește locul între noi, fără grabă, fără presiune.

Când încep să descopere că nu sunt ciudate, nu sunt singure și că ceea ce simt este omenesc, firesc, valid.
Când îndrăznesc să-și dea voie să simtă, să exprime, să pună limite, să își observe corpul și emoțiile cu mai multă blândețe.

Atunci timpul lui ”aici si acum ” capata sens si putere....lucrul cu noi se transforma dintr-un atelier intr-o intalnire cu sinele, cu corpul , cu firescul.

Sâmbăta aceasta ne vedem la atelier la Roman pentru o experiență unică de reconectare și prezență. Mai avem doar un singur loc disponibil iar energia grupului te așteaptă să fii parte din această călătorie interioară.
Vrei ca fiica ta să învețe de unde vine adevărata strălucire?

10/11/2025

Dragă mamă, hai să facem un mic exercițiu…

Închide ochii pentru o clipă și adu-ți aminte cm te simțeai tu la 10-12 ani.
Îți amintești emoțiile, rușinea, întrebările fără răspuns, dorința de a fi înțeleasă?

Cum ar fi fost dacă cineva ți-ar fi spus atunci:
„Tot ce se întâmplă cu tine este firesc. Ești frumoasă exact așa cm ești.” 💕

Ce ai fi avut nevoie să primești în acel moment?
Poate o îmbrățișare, o explicație blândă, o privire care să-ți spună: „Ești în regulă.”
Poate doar să simți că nu ești singură în tot ceea ce trăiești.

Cum a fost pentru tine lipsa acelor cuvinte?
Cum ți-a influențat felul în care te-ai raportat la corpul tău, la feminitatea ta, la încrederea în tine?
Cât din acea tăcere ai dus-o mai departe, fără să vrei, în tine?

Și cm ar fi dacă fiica ta ar putea trăi altfel?
Cum ar fi dacă ea ar învăța de mică să își asculte corpul cu blândețe,
să nu se rușineze de el,
să-l prețuiască,
să-l înțeleagă?
Acesta este sensul atelierului „Shine Bright” – Descoperă-ți adevărata strălucire!
să le oferim fetelor noastre ceea ce poate noi n-am primit:
🩷 încredere în corpul lor
🩷 curajul de a vorbi deschis
🩷 înțelegerea că feminitatea este o forță, nu o rușine

Aici, fiica ta va descoperi că transformările prin care trece sunt firești,că emoțiile ei au loc și sens,
și că a fi fată e un lucru de care poate fi mândră.

💫 Ce le așteaptă la atelier:
• Exerciții practice pentru încredere și autocunoaștere
• Discuții deschise despre corp, emoții și feminitate
• O gustare sănătoasă și o băutură caldă 🍵
• Materiale-suport adaptate vârstei

💜 Este mai mult decât un atelier — este o experiență de reconectare între mame și fiice, o amintire frumoasă care va crește odată cu ele.