19/07/2025
➡️ 𝐀𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐧𝐮 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐝𝐨𝐚𝐫 „𝐞𝐫𝐮𝐩𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐨 𝐚𝐫𝐚𝐡𝐢𝐝𝐚̆”. 𝐈̂𝐧 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐢̂𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐟𝐢𝐞𝐜𝐚̆𝐫𝐞𝐢 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐬𝐞 𝐚𝐟𝐥𝐚̆ 𝐮𝐧 𝐦𝐞𝐜𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦 𝐛𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐱, care ne vorbește despre felul în care corpul percepe – uneori greșit – ceea ce mâncăm. Astăzi știm că nu există o singură alergie alimentară, ci mai multe tipuri, fiecare cu 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮𝐥 𝐫𝐢𝐭𝐦, 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐯𝐨𝐜𝐚̆𝐫𝐢.
De-a lungul timpului, am vorbit despre alergii în termeni generali. Dar știința modernă a rafinat înțelegerea acestor reacții și le-a împărțit în mai multe tipuri, în funcție de 𝐦𝐞𝐜𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐢𝐦𝐮𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐬̦𝐢 𝐭̦𝐞𝐬𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐢𝐦𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭. Unele sunt cauzate de 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐨𝐫𝐩𝐢, altele de 𝐜𝐞𝐥𝐮𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢𝐦𝐮𝐧, iar unele se declanșează fără anticorpi sau inflamație clasică – doar printr-o 𝐛𝐚𝐫𝐢𝐞𝐫𝐚̆ 𝐞𝐩𝐢𝐭𝐞𝐥𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬𝐥𝐚̆𝐛𝐢𝐭𝐚̆ sau o 𝐝𝐞𝐫𝐞𝐠𝐥𝐚𝐫𝐞 𝐦𝐞𝐭𝐚𝐛𝐨𝐥𝐢𝐜𝐚̆.
⚡ Cel mai cunoscut mecanism cu care suntem familiarizați este cel 𝐈𝐠𝐄-𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚𝐭. În acest caz, sistemul imunitar produce anticorpi speciali (IgE) care recunosc greșit anumite proteine din alimente ca fiind periculoase și declanșează o reacție imediată. E ceea ce numim adesea „alergie clasică”: cu urticarie, prurit, edem, vărsături, sau – în cazurile severe – anafilaxie. Aceste episoade pot apărea 𝐥𝐚 𝐜𝐚̂𝐭𝐞𝐯𝐚 𝐦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐞𝐱𝐩𝐮𝐧𝐞𝐫𝐞, necesitând intervenție medicală rapidă și administrarea de adrenalină în cazurile severe. Diagnosticul se bazează pe 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜 𝐜𝐥𝐢𝐧𝐢𝐜, 𝐭𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐮𝐭𝐚𝐧𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐜𝐤 𝐬̦𝐢/𝐬𝐚𝐮 𝐝𝐨𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐈𝐠𝐄 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐬̦𝐢, 𝐢̂𝐧 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢, 𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐯𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐮𝐛 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐯𝐞𝐠𝐡𝐞𝐫𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐚̆. Totuși, prezența IgE nu înseamnă automat boală. De aceea, corelarea clinică este esențială.
⏳ Dar nu toate alergiile alimentare se desfășoară atât de repede. Există și forme 𝐧𝐨𝐧-𝐈𝐠𝐄-𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚𝐭𝐞. Aceste reacții apar 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐨𝐫𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐳𝐢𝐥𝐞, afectând în special tubul digestiv. Sunt frecvent întâlnite la 𝐬𝐮𝐠𝐚𝐫𝐢 și pot fi ușor trecute cu vederea. Vorbim aici despre entități precum 𝐅𝐏𝐈𝐄𝐒 (𝐬𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦𝐮𝐥 𝐞𝐧𝐭𝐞𝐫𝐨𝐜𝐨𝐥𝐢𝐭𝐞𝐢 𝐢𝐧𝐝𝐮𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞), în care sugarul poate prezenta vărsături repetate, paloare sau letargie la 1–4 ore după ingestia unui aliment, fără urticarie sau simptome respiratorii. În alte cazuri, vorbim despre 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐭𝐨𝐜𝐨𝐥𝐢𝐭𝐚 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐜𝐚̆, care determină apariția de sânge în scaunele unui sugar altfel sănătos, sau despre 𝐞𝐧𝐭𝐞𝐫𝐨𝐩𝐚𝐭𝐢𝐢 în care copilul are diaree cronică, crește mai greu sau are disconfort abdominal repetat. Diagnosticul acestor forme non-IgE nu se bazează pe teste cutanate sau pe dozarea IgE-ului specific, ci pe 𝐨𝐛𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐥𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐞𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝐞𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐮𝐫𝐦𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐢𝐧𝐭𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥𝐚𝐭𝐚̆.
⚖️ Există și situații intermediare – 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞 𝐦𝐢𝐱𝐭𝐞, în care sunt implicate atât mecanisme IgE-dependente cât și mecanisme celulare. Un exemplu elocvent este 𝐞𝐬𝐨𝐟𝐚𝐠𝐢𝐭𝐚 𝐞𝐨𝐳𝐢𝐧𝐨𝐟𝐢𝐥𝐢𝐜𝐚̆ (EoE) – o boală cronică ce implică inflamația esofagului și care se manifestă prin disfagie, impactarea alimentelor sau simptome de reflux refractar. Uneori, pacienții cu EoE au sensibilizări IgE la alimente, dar inflamația este condusă în principal de infiltrația cu eozinofile, ceea ce înseamnă că tratamentul presupune o 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐢𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐝𝐢𝐞𝐭𝐚̆, 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐢𝐧𝐟𝐥𝐚𝐦𝐚𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐨𝐩𝐢𝐜𝐞 (𝐞𝐱. 𝐛𝐮𝐝𝐞𝐬𝐨𝐧𝐢𝐝𝐚̆) 𝐬̦𝐢 𝐮𝐧𝐞𝐨𝐫𝐢 𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐞 𝐛𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆.
🧱 Mai recent, știința a început să recunoască și un alt mecanism: 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐮𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐛𝐚𝐫𝐢𝐞𝐫𝐞𝐢 𝐞𝐩𝐢𝐭𝐞𝐥𝐢𝐚𝐥𝐞. Pielea și intestinul funcționează ca o frontieră naturală între mediul exterior și organism. Atunci când această barieră se slăbește – în cazul 𝐩𝐢𝐞𝐥𝐢𝐢 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐮𝐬𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐞𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐭𝐚 𝐚𝐭𝐨𝐩𝐢𝐜𝐚̆ sau în cazul unei 𝐟𝐥𝐨𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐳𝐞𝐜𝐡𝐢𝐥𝐢𝐛𝐫𝐚𝐭𝐞 – alergenii pot pătrunde mai ușor și pot activa sistemul imunitar în moduri neobișnuite.
🎯 𝐂𝐞 𝐢̂𝐧𝐯𝐚̆𝐭̦𝐚̆𝐦 𝐝𝐢𝐧 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐞𝐚?
Că alergiile alimentare 𝐧𝐮 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐟𝐞𝐥. Abordarea corectă înseamnă 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐥𝐢𝐛𝐫𝐮: nici să ignorăm simptomele, nici să eliminăm inutil. Înseamnă să înțelegem mecanismul, să alegem testele potrivite și să construim, împreună cu părinții și cadrele medicale, un plan clar, sigur și bine adaptat fiecărui copil.
