11/11/2025
Nu știi niciodată cine va deveni copilul tău.
Poate va semăna cu tine la ochi, cu partenerul la zâmbet, dar caracterul lui va fi alcătuit din tot ceea ce ați trăit, ați ascuns și ați evitat să vindecați.
Copiii nu sunt doar rezultatul unei combinații genetice, ci al unei vibrații psihologice și emoționale. Ei preiau inconștient ceea ce părinții nu știu să exprime. Dacă ai trăit ani întregi în frică, copilul tău va simți frica aceea înainte să-i spui vreodată că lumea e periculoasă. Dacă ai iubit din dependență, el va învăța că iubirea doare. Dacă te-ai prefăcut că ierți, dar în tine a rămas resentiment, el îl va purta ca pe un cod ascuns, activat abia la maturitate.
Educația nu începe când îl duci la școală, ci când te privește pentru prima dată.
Copilul tău citește din tine realitatea: cm reacționezi la eșec, cm răspunzi durerii, cât de sinceră e iubirea ta pentru tine însăți. În ochii lui, nu contează discursurile tale despre bunătate, ci vibrația din care trăiești.
E o loterie, da, dar nu doar genetică. E o loterie a conștiinței.
Nu știi ce parte din tine va continua prin el: furia reprimată sau pacea recent câștigată, frica de a nu fi suficient sau curajul de a fi autentic. Poate va moșteni neiertarea ta. Poate va duce mai departe lupta ta cu perfecțiunea. Poate va sparge toate tiparele și va vindeca ceea ce tu n-ai reușit. Dar nimic din asta nu e întâmplător...
Copilul nu e copia ta. E oglinda ta evolutivă.
El vine să-ți arate ce ai închis în tine și să te forțeze, prin iubirea lui necondiționată, să te vindeci.
Pentru că, paradoxal, copilul nu seamănă cu tine în ceea ce spui că ești, ci în ceea ce ești atunci când nu te vede nimeni.
De aceea, înainte de a te întreba ce va deveni el, întreabă-te ce alegi să devii tu.
Pentru că ceea ce nu vindeci, se transmite. Și ceea ce iubești, crește...
Sursa foto: tumblr
