Dr. Drumar Anita

21/04/2026

💔 Sindromul "inimii frânte"

Există momente în viață în care durerea emoțională pare copleșitoare: o despărțire, pierderea unei persoane dragi, un șoc puternic. Pentru unele persoane, aceste trăiri intense pot avea efecte reale asupra inimii.
În medicină, această afecțiune poartă numele de Cardiomiopatia Takotsubo.

În siuații de stres intens, organismul eliberează cantități mari de hormoni de stres. Aceștia acționează direct asupra inimii și pot produce:
▪️o "blocare" temporară a funcției de pompare
▪️modificarea formei unei părți a inimii
▪️scăderea eficienței circulației sângelui

Este o reacție bruscă, apărută pe fond emoțional sau fizic.

Cum se manifestă?
▪️durere în piept
▪️senzație de lipsă de aer sau de sufocare
▪️palpitații
▪️amețeală sau chiar pierderea conștienței
Multe persoane ajung la urgență cu suspiciune de infarct miocardic pentru că manifestările sunt foarte asemănătoare. Diferența apare la investigații.

Ce poate declanșa sindromul?

Declanşatorul este, de cele mai multe ori, un eveniment intens trăit:
▪️pierderea unei persoane apropiate
▪️despărțiri sau conflicte emoționale
▪️veşti neașteptate sau traumatizante
▪️stres fizic sever (boală acută, intervenții chirurgicale, accidente)

Apare mai frecvent la femei, în special după menopauză, probabil prin mecanisme hormonale şi de sensibilitate la stres.

❗️Un aspect important: în majoritatea cazurilor, evoluția este favorabilă:
▪️funcția inimii începe să se recupereze în câteva zile
▪️revenirea completă apare, de obicei, în câteva săptămâni
▪️tratamentul include monitorizare cardiologică și medicație de susținere

Chiar şi aşa, episodul poate fi înfricoşător şi lasă o amprentă emoțională importantă.

Ce poate ajuta după un astfel de episod?

▪️evaluare şi urmărire cardiologică
▪️sprijin emoțional din partea celor apropiați
▪️psihoterapie, pentru procesarea evenimentului declanşator
▪️tehnici de relaxare
▪️ritm de viață echilibrat, cu perioade de odihnă

15/04/2026

🇷🇴 Dragi pacienți

Avem plăcerea de a vă informa că Dna. Dr. Drumar Anita, medic specialist psihiatru, își începe activitatea și în cadrul Clinicii Korall din Carei.

👩‍⚕️ Pacienții se pot adresa doamnei doctor cu următoarele simptome:
• anxietate și atacuri de panică
• depresie și stări de tristețe prelungită
• tulburări de somn (insomnie)
• stres, epuizare psihică și burnout
• dificultăți de adaptare sau probleme emoționale
• tulburări de dispoziție
• probleme de concentrare sau agitație

📝 Consultațiile se pot efectua și cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau medic specialist.

🇭🇺 Kedves pácienseink.

Örömmel tájékoztatjuk Önöket, hogy Dr. Drumar Anita pszichiáter szakorvos immár a nagykárolyi Korall Klinikán is megkezdi rendelését.

👩‍⚕️ A páciensek az alábbi panaszokkal fordulhatnak a doktornőhöz:
• szorongás és pánikrohamok
• depresszió, tartós lehangoltság
• alvászavarok (álmatlanság)
• stressz, pszichés kimerültség, kiégés
• alkalmazkodási nehézségek, érzelmi problémák
• hangulatzavarok
• koncentrációs nehézségek, nyugtalanság

📝 A konzultációk a háziorvos vagy a szakorvos álltal kiállított küldőpapírral is elvégezhetőek.

💻 Programări / Időpontfoglalás: www.clinicakorall.ro
📍 Satu Mare - Szatmárnémeti: 0361800820 vagy 0361412037,
📍 Carei - Nagykároly : 0361413313 vagy 0747226919.

04/04/2026

🔬 NORADRENALINA 🧠

Noradrenalina (sau norepinefrina) este unul dintre cei mai importanți neurotransmițători din creier și din sistemul nervos autonom. Are un rol esențial în modul în care reacționăm la stres, în capacitatea de concentrare și în nivelul nostru de energie zilnică. 💡

⚙️ Ce este, de fapt, noradrenalina?
Este o substanță chimică produsă în creier și în glandele suprarenale. Funcționează atât ca neurotransmițător, cât și ca hormon.

📌 În termeni simpli:
👉 este responsabilă pentru starea de alertă
👉 pregătește organismul pentru acțiune
👉 ajută creierul să fie atent și rapid

🚀 Ce face noradrenalina în organism?
🔹 Crește vigilența și atenția 👀
-Ajută la menținerea concentrării, mai ales în situații solicitante.
🔹 Activează reacția la stres (“fight or flight”) 🏃‍♂️
-Crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și mobilizează energia.
🔹 Influențează energia și motivația 🔋
-Nivelurile echilibrate susțin inițiativa și capacitatea de a duce lucrurile la capăt.
🔹 Susține memoria și învățarea 📚
-Participă la fixarea informațiilor, mai ales în contexte emoționale.

⚖️ Dezechilibrul: cm se manifestă?

🔻 Nivel scăzut de noradrenalină:
😴 oboseală persistentă
🧠 dificultăți de concentrare
📉 lipsă de energie și motivație
😔 simptome depresive

🔺 Nivel crescut de noradrenalină:
😰 anxietate
❤️ palpitații
😵 senzație de tensiune interioară
🌙 dificultăți de somn

💊 Legătura cu tratamentul psihiatric

Multe medicamente utilizate în psihiatrie influențează nivelul de noradrenalină:
🔹 unele antidepresive cresc disponibilitatea ei (ex: inhibitori de recaptare duală)
🔹 anumite medicamente pentru ADHD acționează tot pe acest sistem
🔹 echilibrul ei este important și în tulburările de anxietate
Scopul tratamentului este reglarea fină a acestui sistem, astfel încât pacientul să își recapete funcționalitatea.

Cum putem susține natural echilibrul?
✨ Somn regulat și de calitate
🏃‍♀️ Activitate fizică constantă
🥗 Alimentație echilibrată
🧘‍♀️ Gestionarea stresului
Aceste obiceiuri influențează direct modul în care funcționează neurotransmițătorii.

03/04/2026

🟠 Tulburarea de personalitate histrionică

Există oameni care trăiesc intens, se exprimă colorat, adoră atenția și par să transforme fiecare situație într-un mic spectacol. Pentru mulți, acesta este doar un stil de a fi. Totuși, uneori aceste trăsături se combină într-un mod ce provoacă suferință, relații dificile și instabilitate emoțională. Atunci putem vorbi despre tulburarea de personalitate histrionică.

TPH face parte din clusterul B al tulburărilor de personalitate și se caracterizează prin emoționalitate puternică, nevoia de a fi remarcat și un mod de a relaționa influențat de impulsuri, dramatism și seducție.

🔻Cum se manifestă?

Persoanele cu trăsături histrionice sunt, în general, calde, plăcute, comunicative și aparent foarte implicate. Farmecul lor poate fi magnetic. În spatele acestei imagini se află, însă, un efort continuu de a obține validare și prezență în centrul atenției.
Printre comportamentele frecvente se regăsesc:

⭐ Expresivitate emoțională intensă
Reacțiile sunt colorate, teatrale și schimbătoare. Emoțiile apar și se sting repede, iar cei din jur simt uneori că sunt prinși într-un carusel afectiv.

⭐ Nevoia accentuată de atenție
Persoana se simte în largul ei atunci când este văzută, ascultată, admirată. Situațiile în care atenția se îndreaptă în altă parte induc disconfort și tendința de a recâștiga rapid centrul scenei.

⭐ Comportament seductiv sau provocator
Nu reflectă neapărat intenții sexuale. Este, mai degrabă, o strategie de a captiva și de a influența mediul social, uneori fără conștientizarea impactului asupra celorlalți.

⭐ Dorința de a părea apropiată de toată lumea
Persoana poate afirma că are relații foarte strânse cu oameni cunoscuți de puțin timp sau poate suprainterpreta gesturi ale celorlalți. Familiaritatea rapidă oferă sentimentul de siguranță.

⭐ Sugestibilitate crescută
Opiniile se modelează ușor după persoanele admirate, după grupul în care individul se află sau după emoțiile momentului.

⭐ Dificultăți în tolerarea rutinelor
Viața trăită la intensitate înaltă creează dependență de stimulare. Monotonia poate fi percepută ca vid emoțional.

🔻Impactul asupra vieții

În viața de zi cu zi, trăsăturile histrionice pot aduce energie, creativitate și o capacitate de conectare autentică. Totuși, atunci când devin dominante și rigide, apar probleme:
◾️relații instabile, marcate de dramatism, gelozie sau percepția abandonului
◾️dificultăți în menținerea granițelor interpersonale
◾️conflicte profesionale în contexte care cer obiectivitate, calm sau rigoare
◾️autoevaluare oscilantă, dependentă de reacția celorlalți
◾️tendința de a folosi crize emoționale ca formă de comunicare

Persoana trăiește cu impresia că lumea este scena pe care trebuie să performeze permanent, iar acest consum emoțional devine epuizant.

🔻Cauze și mecanisme psihologice

Dezvoltarea TPH implică factori multipli:
🔹 Experiențe din copilărie
◾️mediu în care emoțiile intense erau recompensate
◾️modele parentale excesiv dramatice sau, dimpotrivă, distante afectiv
◾️atașament nesigur, unde copilul învață că trebuie să “facă spectacol” pentru a primi atenție
🔹 Factori temperamentali
Unii copii manifestă încă din primii ani o sensibilitate afectivă și impulsivitate mai ridicate.
🔹 Factorul social
Societățile în care se pune accent pe imagine, carismă și performanță socială încurajează uneori stiluri de exprimare teatrale sau dependente de validarea publică.

🔻Cum se poate lucra cu aceste trăsături?

TPH poate fi abordată prin psihoterapie. Obiectivele includ:
• identificarea emoțiilor reale și exprimarea lor într-un mod autentic
• reducerea impulsivității
• consolidarea granițelor sănătoase în relații
• explorarea vulnerabilităților subiacente
• creșterea toleranței la frustrare și la lipsa atenției
Persoana învață să își construiască o identitate stabilă și relații durabile, fără presiunea de a impresiona.

03/04/2026

🧠 Cum influențează stresul memoria și concentrarea?

Trăim într-un ritm alert ⏰, cu solicitări continue, termene limită 📅 și responsabilități care se suprapun. În acest context, stresul devine aproape „invizibil”, dar efectele lui asupra creierului sunt cât se poate de reale. Două dintre funcțiile cel mai frecvent afectate sunt memoria și capacitatea de concentrare.

🔶️ Ce se întâmplă în creier când suntem stresați?

În situații de stres, organismul eliberează cortizolul: hormon esențial pentru supraviețuire pe termen scurt. Problema apare atunci când stresul este constant. Nivelurile crescute și prelungite de cortizol influențează negativ:
➡️ hipocampul (memorie și învățare)
➡️ cortexul prefrontal (atenție, organizare, control emoțional)

🔶️ Stresul și memoria

Stresul cronic poate duce la:
▪️dificultăți în memorarea informațiilor noi ❌
▪️senzația de „minte în ceață” 🌫️
▪️uitarea frecventă a lucrurilor recente 🔄
▪️acces mai greu la informații deja învățate 🔐

Memoria nu dispare, dar devine mai greu accesibilă atunci când creierul este permanent în stare de alertă.

🔶️ Stresul și concentrarea

Concentrarea presupune menținerea atenției și filtrarea distragerilor. Sub stres:
▪️atenția devine fragmentată 🧩
▪️apare tendința de a sări rapid de la o sarcină la alta 🔀
▪️scade randamentul intelectual 📉
▪️crește oboseala mentală 😴

Creierul „ocupat” cu griji are mai puține resurse pentru sarcinile cognitive.

🔶️ De ce pare că nu mai funcționăm ca înainte?

Mulți oameni descriu aceste simptome ca pe un declin personal sau intelectual. În realitate, ele reflectă un sistem nervos suprasolicitat. Creierul nu este defect, este epuizat.

🔶️ Ce ajută, în mod real?

Reducerea impactului stresului asupra memoriei și concentrării implică:
▪️somn regulat și suficient 😴
▪️pauze reale în timpul zilei ☕
▪️activitate fizică moderată 🚶‍♀️🏃
▪️limitarea multitasking-ului 📵
▪️tehnici de reglare emoțională (respirație, mindfulness) 🌬️🧘
▪️adresarea problemelor de fond, când stresul devine persistent 🧩

În unele situații, sprijinul psihologic sau psihiatric 🤝 este esențial, mai ales când apar anxietatea 😰, iritabilitatea 😤 sau simptome depresive 🌧️.

‼️Dificultățile de memorie și concentrare sunt semnale ale unui dezechilibru care poate fi corectat. Creierul are o capacitate remarcabilă de recuperare atunci când este susținut corect.

27/03/2026

🐾 Animalele de companie și stăpânii anxioși

Pentru mulți oameni, anxietatea este o prezență zilnică. Gânduri care aleargă, tensiune în corp, teamă fără un motiv clar, dificultăți de relaxare. În acest context, animalele de companie pot deveni un sprijin real, constant și profund.

🐶 Prezență care aduce siguranță
Un câine sau o pisică oferă ceva esențial pentru o persoană anxioasă: sentimentul de „a fi acolo”. Fără explicații, fără întrebări, fără presiune. Doar prezență. Simplul fapt de a avea lângă tine o ființă calmă, caldă, care doarme sau se joacă, poate reduce starea de alertă internă și poate aduce corpul într-un ritm mai liniștit.

🐱 Contactul fizic care reglează emoțiile
Mângâierea unui animal are un efect direct asupra sistemului nervos. Ritmul cardiac se stabilizează, respirația devine mai profundă, tensiunea musculară scade. Acest contact blând stimulează secreția de oxitocină, hormon asociat cu atașamentul și calmul. Pentru persoanele anxioase, aceste momente pot deveni adevărate „pauze emoționale” în mijlocul unei zile agitate.

🐾 Structură și rutină zilnică
Animalele de companie au nevoie de hrană, plimbări, joacă, îngrijire. Toate acestea creează o rutină. Pentru cineva cu anxietate, rutina aduce predictibilitate și stabilitate. Diminețile capătă un sens, serile au un ritm, zilele devin mai ancorate în prezent.

🌳 Mișcare și conectare cu exteriorul
Stăpânii de câini ies afară zilnic, indiferent de starea emoțională. Plimbările în aer liber, chiar și scurte, ajută la descărcarea tensiunii și la reglarea stării psihice. Natura, mișcarea și contactul cu mediul exterior au un efect benefic asupra anxietății.

🐕 Sentimentul de a fi necesar
Animalele depind de stăpânii lor. Acest lucru oferă un sens profund: cineva are nevoie de mine. Pentru persoanele anxioase, care adesea se simt copleșite sau lipsite de valoare, acest sentiment poate fi extrem de vindecător. Grija oferită animalului se transformă, în timp, într-o relație de atașament sigur.

😌 Ancorare în prezent
Animalele trăiesc „aici și acum”. Se bucură de o minge, de o rază de soare, de o masă bună. Interacțiunea cu ele ajută stăpânii să iasă din spirală gândurilor și să revină la momentul prezent. Un tors de pisică sau o joacă spontană pot întrerupe un val de anxietate mai eficient decât multe tehnici mentale.

💬 Companie fără judecată
Animalele acceptă emoțiile stăpânilor exact așa cm sunt. Pot simți tristețea, agitația, neliniștea și rămân acolo. Această acceptare necondiționată creează un spațiu de siguranță emoțională, atât de necesar pentru cei care se luptă cu anxietatea.

🌸 Animalele de companie nu înlocuiesc terapia sau sprijinul profesional atunci când anxietatea este intensă. În schimb, ele pot deveni un aliat valoros în procesul de reglare emoțională, oferind calm, structură, afecțiune și sens.
Pentru mulți oameni, un câine sau o pisică reprezintă mai mult decât un companion. Reprezintă un punct de sprijin într-o lume care uneori pare prea zgomotoasă 🐾💚

26/03/2026

21/03/2026

📌 Ce să faci înainte de prima consultație psihiatrică și de ce să nu îți fie frică

Primul pas către medicul psihiatru poate părea greu. Mulți pacienți se tem de etichete, de judecată sau pur și simplu de necunoscut. Psihiatria nu înseamnă „nebunie”, ci sănătate mintală, la fel cm cardiologia se ocupă de inimă sau dermatologia de piele.

⭕️ Cum te pregătești pentru prima consultație:

▪️Notează-ți simptomele și întrebările. Poate ai probleme cu somnul, cu concentrarea, anxietate sau tristețe persistentă. Scrie-le, ca să nu uiți detalii importante.
▪️Adu informații medicale. Dacă iei medicamente sau ai alte boli, menționează-le, toate contează pentru tratament.
▪️Gândește-te la istoricul tău. Când au început simptomele, ce le declanșează, cm îți afectează viața.
▪️Mergi deschis și sincer. Medicul nu te judecă, ci încearcă să înțeleagă tabloul complet.

⭕️ De ce să nu îți fie frică:

➖️ Consultația e o discuție. Medicul îți pune întrebări, dar nu există „răspunsuri greșite”.
➖️ Nu ești singur. Mulți oameni trec prin dificultăți emoționale și psihice.
➖️ Nu se iau decizii forțate. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc împreună, prin dialog.
➖️ Vindecarea începe cu sinceritatea. Psihiatria nu înseamnă doar medicamente, ci și sprijin, înțelegere și soluții adaptate vieții tale.

21/03/2026

⚡️5 mituri despre medicația psihiatrică⚡️

1) „Toate medicamentele dau dependență.”
Realitatea: Majoritatea antidepresivelor, stabilizatorilor de dispoziție și antipsihoticelor NU creează dependență. Există clase (ex. benzodiazepinele) care pot da dependență și se folosesc pe termen scurt, cu monitorizare.

2) „Pastilele te schimbă ca persoană/te fac zombi.”
Realitatea: Scopul tratamentului este să reducă simptomele și să te readucă la cine ești tu, nu să te schimbe. Dacă te simți „amețit(ă)” sau fără energie, e un semn că doza sau molecula trebuie ajustată —> discută cu medicul.

3) „Dacă începi, le vei lua toată viața.”
Realitatea: Durata tratamentului e individuală. Pentru multe episoade depresive, de exemplu, recomandarea e 6–12 luni după remiterea simptomelor. Unele tulburări (ex. bipolare, psihoze) pot necesita tratament mai lung, dar decizia se personalizează.

4) „Funcționează imediat.”
Realitatea: Antidepresivele au nevoie de 2–6 săptămâni pentru efectul complet. Anxioliticele pot acționa rapid, dar nu tratează cauza de fond. Răbdarea și urmărirea regulată fac parte din tratament.

5) „Medicația înlocuiește psihoterapia și schimbările de stil de viață.”
Realitatea: Cel mai bun răspuns apare adesea din combinație: medicație + psihoterapie + igienă a somnului, mișcare, reducerea alcoolului, sprijin social. Fiecare componentă are rolul ei.

❗️ Nu opri brusc medicația, chiar dacă te simți mai bine, întreruperea se face treptat, sub ghidaj medical.
❗️ Efectele adverse se pot gestiona în 90% din cazuri prin ajustări (doză, oră de administrare, altă moleculă). Spune-i medicului ce simți.
❗️ Întrebările tale sunt binevenite. Informația corectă vindecă frica.

17/03/2026

✅️ Sugestii de comunicare cu o persoană care suferă de depresie ✅️

Depresia este o luptă invizibilă, iar pentru cei care au pe cineva drag ce se confruntă cu această stare, este esențial să învețe cm să fie un sprijin real. De multe ori, nu este despre a spune ceva perfect, ci despre a fi acolo și a arăta empatie.

Iată câteva sugestii pentru a comunica eficient cu o persoană care suferă de depresie:

1. Ascultă cu răbdare și fără judecată

Când cineva se deschide, nu încerca să dai imediat soluții. Ascultă activ, menținând contactul vizual și arătându-i că îți pasă. Uneori, simplul fapt că este ascultat poate aduce alinare.

2. Evită clișeele

Expresii precum „Fii pozitiv!”, „Alții o duc mai rău!” sau „Gândește-te la lucrurile bune din viața ta!” pot face mai mult rău decât bine. În schimb, spune lucruri precum:

• „Îmi pare rău că treci prin asta.”

• „Sunt aici pentru tine.”

• „Ce pot face ca să te ajut?”

3. Nu minimaliza sentimentele lor

Chiar dacă nu înțelegi pe deplin ce simte persoana respectivă, validează-i emoțiile. Spune: „Este normal să te simți așa, având în vedere prin ce treci.”

4. Încurajează fără presiune

Ajută-i să vadă mici pași spre o stare mai bună, dar fără să-i forțezi. De exemplu, poți spune: „Ai vrea să ieșim la o plimbare scurtă? Cred că ți-ar face bine, dar doar dacă simți că poți.”

5. Educă-te despre depresie

Înțelegerea depresiei ca boală te poate ajuta să fii mai empatic și mai răbdător. Depresia nu este „o alegere” sau „lipsă de voință”. Este o problemă de sănătate care necesită tratament și sprijin.

6. Fii consecvent

Chiar dacă persoana refuză inițial ajutorul, continuă să fii acolo. Trimiterea unui mesaj simplu („Mă gândesc la tine.”) poate face o mare diferență.

7. Încurajează ajutorul profesional

Dacă observi că situația se agravează, încurajează persoana să consulte un terapeut sau un medic. Fii alături de ea în acest proces, dacă este nevoie.

8. Ai grijă și de tine

A sprijini pe cineva cu depresie poate fi emoțional solicitant. Nu uita să-ți păstrezi propriul echilibru pentru a putea oferi ajutor pe termen lung.

❗️În concluzie, cel mai important lucru pe care îl poți face este să fii prezent. Uneori, tăcerea ta însoțită de o prezență caldă poate spune mai multe decât orice cuvinte.

17/03/2026

Programări/Időpontfoglalás:
www.clinicakorall.ro
0361412037, 0361800820
Satu Mare, Piața Eroii Revoluției nr. 22

13/03/2026

✨ Tovább bővül a szatmári Korall Klinika orvosi csapata 👩‍⚕ Az intézmény ezentúl dr. Drumar Anita pszichiáter szakorvossal is együttműködik, így a mentális egészségi problémákkal küzdő páciensek számára még szélesebb körű szakellátás válik elérhetővé. 👉 Részletek: https://www.szatmar.ro/uj-pszichiater-szakorvossal-bovult-a-korall-klinika-csapata/