20/09/2025
Unii oameni presupun că alăptarea are o dată de expirare… că odată ce un copil împlinește un an sau doi, laptele e apă chioară. Dar iată adevărul: laptele meu nu s-a transformat brusc în apă la prima lui aniversare. Și copilul meu nu a încetat să aibă nevoie de confort, de conexiune sau de hrană doar pentru că s-a schimbat pagina din calendar.
La doi ani, laptele matern este încă plin de anticorpi, factori imunologici, celule stem și componente protectoare care îi întăresc sănătatea. Încă se schimbă atunci când e bolnav, când îi ies dinții sau trece printr-un puseu de creștere. Încă îi oferă alinare în cele mai grele zile și o modalitate de a se reconecta atunci când lumea i se pare prea mare.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea timp de cel puțin 2 ani și chiar mai mult, atât timp cât mama și copilul își doresc. În întreaga lume, alăptarea până în copilăria mică este ceva normal. Doar în anumite culturi am fost condiționați să credem că e „ciudat”… când, de fapt, este complet normal din punct de vedere biologic.
Pentru noi, asta înseamnă mai mult decât nutriție. E felul în care se liniștește. E felul în care adoarme atunci când nimic altceva nu funcționează. E felul în care găsește siguranță în brațele mele după o căzătură sau un tantrum. Alăptarea este alinarea lui, resetarea lui, locul lui sigur. Și, sincer? E și al meu.
Așadar, de ce încă îl alăptez pe copilul meu de 2 ani?
Pentru că încă contează.
Pentru că încă îi face bine.
Pentru că încă funcționează pentru noi.
Și asta e suficient. 💕
