Psihoterapeut Ioana Micu

Psihoterapeut Ioana Micu Psihoterapeut pentru mame. Incepe de astazi sa ai grija de tine. Este o investitie nepretuita.

“The awareness that emerges through paying attention on purpose, in the present moment, and non-judgementally to the unfolding of experience moment by moment.”
– John Kabat-Zinn PhD., the Director of the Centre for Mindfulness at the University of Massachusetts

La modul cel mai simplu, starea de mindfulness înseamnă să fii conștient de ceea ce (ți) se întâmplă, în timp ce se întâmplă totul. Atunc

i când ești prezent, îți îndrepți atenția în mod conștient spre ce se întâmplă în jurul tău, în gândurile tale, cu emoțiile tale, cu corpul tău. Starea de mindfulness sau starea de conștiență a momentului prezent presupune apăsarea unui buton de pauză în agitația zilnică pentru a-ți oferi un moment cu tine însuți. Înseamnă că, preț de câteva minute, respiri, simți, trăiești momentul de „aici și acum”. Că îți focusezi întreaga atenție asupra momentului prezent – senzații corporale, stare psihică și emoțională, auz, miros, respirație – și îți dai voie să simți, să trăiești momentul prezent exact așa cm este el, fără a (te) judeca, acceptând tot ceea ce se întamplă în aici și acum. Mindfulness este un concept cu practici străvechi, redevenind „la modă” dintr-o necesitate. Necesitatea tot mai acută a omului modern de a se reconecta cu sine însuși, de a depăși stările frecvente de anxietate, de a deveni mai rezilient într-o lume incertă și aflată în permanentă schimbare, de a fi mai prezent în viața sa, de a se redescoperi pe sine, de a redeveni actorul principal în propria viață. Practicarea și exersarea stării de mindfulness și meditație nu necesită, obligatoriu, ghidare specializată. Deși prin practicarea stării de mindfulness putem observa foarte multe beneficii și schimbări în bine în viața noastră, asupra sănătății noastre fizice și psihice, în relația cu noi și cu ceilalți, în rezolvarea problemelor de natură emoțională sau existențială, este important de menționat faptul că practica aceasta nu este precum un paracetamol – bun la toate durerile – ci poate aduce în conștiință traume, amintiri, trăiri demult îngropate în inconștient. Iar dacă, după câteva sesiuni de practică începem să ne simțim anxioși, temători sau depresivi sau apariția unor atacuri de panică, este important să căutam ajutor specializat.

Este o diferenta majora intre gandul (credinta)"Nu iti permit sa vorbesti/te comporti urat cu mine" Si "Nu permit ca fap...
08/08/2025

Este o diferenta majora intre gandul (credinta)
"Nu iti permit sa vorbesti/te comporti urat cu mine"

Si

"Nu permit ca faptul ca vorbesti/te comporti urat sa imi afecteze starea/dispozitia"

Realitatea este ca nu avem cm sa impiedicam (sau sa controlam) modul in care alte persoane se comporta. Iar credinta (sau asteptarea) ca am putea face asta, nu face decat sa ne duca intr-o zona de furie si frustrare.

Insa limite in ceea ce ne priveste, putem oricand sa punem.

Cat de confortabil te simti sa pui limite in relatii?
Inclusiv in relatia cu copilul sau partenerul tau.

Te invit la introspectie 💜

Ne vedem maine cu mamele din Sibiu, sa povestim despre FURIE 😡
08/08/2025

Ne vedem maine cu mamele din Sibiu, sa povestim despre FURIE 😡

Un „terapeut” fără studii de psihologie nu are voie legal să trateze anxietate, depresie, TOC sau PTSD.Cum faci diferenț...
02/08/2025

Un „terapeut” fără studii de psihologie nu are voie legal să trateze anxietate, depresie, TOC sau PTSD.

Cum faci diferența între psiholog, psihoterapeut și „terapeut”?

Și de ce e esențial să știi asta atunci când ceri ajutor pentru anxietate, depresie sau alte probleme psihice.

Azi, tot mai mulți oameni caută sprijin emoțional și psihologic, granițele între profesii s-au estompat periculos. Pe rețelele sociale, în cabinete sau chiar în retreaturi, găsești frecvent persoane care se prezintă ca „terapeuți” sau „ghizi emoționali”, dar fără formare psihologică, fără acreditare și, uneori, fără nicio bază științifică.

⚠️ Problema? Oamenii ajung să își trateze tulburările anxioase, depresive sau chiar episoadele psihotice cu cineva care nu are nici pregătirea, nici dreptul legal să le abordeze. Iar asta nu doar că întârzie vindecarea, ci poate agrava profund starea persoanei.

Hai să lămurim clar:

1. PSIHOLOGUL CLINICIAN

Este absolvent al unei facultăți de psihologie (de obicei, 5 ani de formare + practică + examene naționale).
✅ Este acreditat de Colegiul Psihologilor din România și are dreptul să realizeze evaluări psihologice clinice: diagnostice prezumtive, testări cognitive, evaluări ale anxietății, depresiei, tulburărilor de personalitate etc.
✅ El nu face „consiliere pe bâjbâite”, ci lucrează pe baza unor protocoale validate științific, teste standardizate și instrumente profesionale.
⚠️ Nu confundăm: un psiholog clinician nu face automat psihoterapie, dacă nu are și formare în acel sens.

2. PSIHOTERAPEUTUL

Este, de regulă, tot psiholog la bază, dar a urmat o formare postuniversitară (4–5 ani) într-o școală de psihoterapie (ex: cognitiv-comportamentală, psihanalitică, sistemică, integrativă etc.)
✅ Este acreditat de Colegiul Psihologilor sau de Colegiul Medicilor (în cazul psihoterapeuților medici psihiatri) și poate face intervenție psihoterapeutică în profunzime – în anxietate, depresie, traume, relații, dezvoltare personală.
✅ Lucrează cu o metodologie terapeutică clară, sub supervizare, cu formare continuă și adesea cu o analiză personală în spate.

3. AȘA-ZISUL „TERAPEUT”

Aici e zona cea mai periculoasă.
Oricine poate decide, fără studii de psihologie sau medicină, să urmeze un curs de weekend, un workshop de coaching sau o formare alternativă (ex: NLP, terapii energetice, theta healing etc.), iar apoi să se autoproclame „terapeut”.
⚠️ Nu există un cadru legal clar pentru această titulatură, și tocmai de aceea este adesea folosită abuziv.
⚠️ Nu are voie să diagnosticheze, să trateze tulburări clinice, să evalueze psihologic sau să intervină în depresie, atacuri de panică, PTSD sau TOC.
Dar o face, uneori fără intenție rea, alteori cu multă superficialitate – și asta devine o formă gravă de pseudo-terapie.

🧠 De ce contează toate aceste diferențe?

Pentru că nu vorbim despre dezvoltare personală sau motivație generală, ci despre intervenții psihologice cu miză mare.
Când cineva are simptome clinice – anxietate severă, atacuri de panică, comportamente obsesiv-compulsive, gânduri suicidare – are nevoie de un specialist format, nu de un „ghid spiritual” fără pregătire.

Un psihoterapeut acreditat poate salva vieți. Un terapeut fără studii poate agrava suferința, chiar dacă intențiile lui sunt bune.

🔍 Cum verifici dacă persoana la care mergi este profesionist?
• Caută-i numele pe site-ul Colegiului Psihologilor (www.copsi.ro – Registrul unic al psihologilor).
• Cere-i să îți arate codul de parafă, tipul specializării și forma de acreditare.
• Nu te lăsa păcălit de aparențe, diplome frumos înrămate sau testimoniale pe Instagram. Caută competența, nu carisma.

✅ Ce poți face dacă ai nevoie de ajutor real?
• Dacă simți că te lupți cu stări care te depășesc, primul pas e o evaluare psihologică clinică sau o vizită la un psihoterapeut acreditat.
• Nu te rușina. Suferința emoțională e reală, și are soluții – dar doar dacă apelezi la oameni care știu ce fac.

În concluzie:

Nu tot ce pare ajutor este, de fapt, terapie.
Și nu tot ce te face să te simți „bine pe moment” este și vindecare pe termen lung.
Fii atent. Informează-te. Alege conștient. Pentru că atunci când vine vorba de mintea și sufletul tău, nu e loc de improvizații.

Ma bucura tare ca preocuparea pentru sanatate mintala este tot mai pretuita (si) la noi. Dovada sta numarul mare de dori...
01/08/2025

Ma bucura tare ca preocuparea pentru sanatate mintala este tot mai pretuita (si) la noi. Dovada sta numarul mare de doritori inscrisi la facultatile de Psihologie din toata tara. E evident ca se castiga din psihologie, insa greseala mare este sa crezi ca este un “castig usor”. Iar eu, personal, revin la intrebarea...castig usor, comparativ cu ce?

Cu siguranta pentru persoanele care aduc pasiune, daruire si placere in ceea ce fac, fac aceasta munca sa para foarte usoara.

Pe langa scolarizarea intensa si de lunga durata, discutam de codul de etica si deontologie pe care fiecare om care lucreaza cu mintea si sufletul unei alte fiinte este RESPONSABIL si DATOR sa il respecte. Iar cand discutam despre cadrul terapeutic, acest aspect este OBLIGATORIU.

Avem podcasturi muuulte in care oameni care au trecut prin procese terapeutice si constientizari profunde fac dezvaluiri.

Avem carti in care se ofera diverse retete si metode pentru o viata mai buna, pentru vindecare a traumelor.

Avem festivaluri de sanatate mintala, conferinte si prezentari in care sunt expuse concepte sau povesti personale de vindecare sau depasire a diferitelor blocaje.

Si sunt bune, toate.

Invatam din ele, putem avea diverse constientizari, sa facem diverse legaturi cu ce se intampla si in viata noastra, insa este o mare greseala sa credem ca ascultarea unui podcast in care o persoana isi relateaza povestea de viata, sau citirea unei carti, ar avea puterea sa “ne vindece de trauma”.

Cand scopul cu care intram in cabinet (ca psihoterapeut) este acela de “a face bani”, respectarea codului etic si al deontologiei deja trece pe un plan secund.

Cand scopul meu, ca psihoterapeut, este de a oferi un cadru de siguranta, de incredere de respectare a principiilor etice, banii vor veni natural.

Am simtit sa las asta aici, in contextul unui articol recent citit (link in comentarii) despre un om pe care niciodata nu l-am admirat. Am inceput sa ascult un podcast la care era invitat, tocmai pentru ca era invitat de o persoana pe care o apreciez tare, insa nu am reusit sa trec de partea de introducere.

Nu am putut.

Acum am primit si raspunsul.

Ai grija de tine ❤️

  Stiam ca sunt pasionata de psihologie, doar de asta am ales sa studiez acest domeniu d**a terminarea liceului. Insa de...
31/07/2025




Stiam ca sunt pasionata de psihologie, doar de asta am ales sa studiez acest domeniu d**a terminarea liceului.

Insa de cand am inceput "aventura" de a deveni psihoterapeut, de cand am luat contact cu darul psihoterapiei, setea de cunoastere si invatare e din ce in ce mai mare.

Nu ma satur sa citesc, sa studiez, sa particip la cursuri de formare.

Port cu mine permanent un Kindle pe care am carti si de cate ori prind un moment care imi permite sa ma afund cateva minute in lectura, profit de el.

Sunt in pauza de masa acum, ma hidratez cu o nectarina suculenta si ma pregatesc pentru tabara de psihoterapie de cuplu, la care urmeaza sa particip peste exact o luna.

Pentru mine, e relaxarea suprema.

Abia astept sa aduc in cabinet cunostintele si tehnicile dobandite.

Si...noua mea versiune, evident 💜
Fiindca cu fiecare formare, nu doar imi imbunatatesc cunostintele, dar ma formez ca om si ca specialist 😊

Multumesc ca ma citesti 💜

Nevoile "uitate" sau neglijate (de toata lumea, inclusiv de mama insasi) ale mamelor sunt cel mai adesea aduse in discut...
21/07/2025

Nevoile "uitate" sau neglijate (de toata lumea, inclusiv de mama insasi) ale mamelor sunt cel mai adesea aduse in discutie in cabinet ca fiind unul din principalele motive de frustrare, furie, anxietate, panica, tipete, deconectare - in cuplu si de copii - irascibilitate permanenta, epuizare. Grija fata de o femeie proaspat devenita mama reprezinta o investitie intr-un depozit de iubire, grija si bunatate pe termen lung. Se va intoarce insutit in anii care vor urma. ❤️

18/07/2025

Vindecarea relatiei cu parintii nu inseamna repros.
Inseamna iubire, acceptare, blandete.

In terapie, exploram experientele din copilarie, tiparele relationale si credintele care ne-au facut "oameni mari". E fi...
18/07/2025

In terapie, exploram experientele din copilarie, tiparele relationale si credintele care ne-au facut "oameni mari". E firesc sa urmarim un fir rosu prin care sa descoperim ce ne-a adus in acest punct.

Omul este suma tuturor experientelor sale.

Totusi, atunci cand exploram relatiile cu parintii, fratii sau surorile, chiar daca observam tipare disfunctionale (de atunci sau din prezent), scopul nu este nicidecum de a judeca, de a critica sau de a ne retraumatiza, ci mai degraba de a vindeca, de a vedea, poate, o alta perspectiva si de a ne "inlocui" vocea internalizata cu o alta voce mai calda, mai blanda, de acceptare. De a aduce blandete acolo unde nu a existat decat durere si suferinta.

De asemenea, schimbandu-ne perspectiva si intelegand (acum) dinamicile relationale disfunctionale sau chiar toxice, putem alege, constient, sa punem limite sanatoase.

Sa reprosam parintilor greselile pe care le-au facut in cresterea noastra nu face decat sa ne transforme pe noi insine in agresorii parintilor nostri in prezent, inversand dinamica, insa relatia va ramane in continuare toxica.

Recomand cartea "Sa acceptam ceea ce este" - sunt la inceput cu lectura, insa este una din putinele cu care rezonez din categoria constelatiilor familiale.

Sper ca acest mesaj sa ajunga la ACEA mama care are nevoie de siguranta si protectie, dar nu stie unde sa o caute 💜 Te r...
17/07/2025

Sper ca acest mesaj sa ajunga la ACEA mama care are nevoie de siguranta si protectie, dar nu stie unde sa o caute 💜 Te rog, share daca simti 🙏

Dragi mamici, Va recomand cu caldura webinarul sustinut de Raluca, legat de adaptarea copiilor in colectivitate. Cred ca...
15/07/2025

Dragi mamici, Va recomand cu caldura webinarul sustinut de Raluca, legat de adaptarea copiilor in colectivitate. Cred ca Raluca va aborda si modul in care gestioneaza parintii (nu doar copii) ideea de separare intr-un mod sanatos. 💜

Address

Sibiu

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psihoterapeut Ioana Micu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psihoterapeut Ioana Micu:

Share