Cum aş putea să nu fiu, când mă gândesc că gustul este cel care mă ajută să îmi exprim creativitatea. Şi îl pun, fără ezitare, pe aceeaşi linie de interese cu dansul şi jocul de-a cuvintele. Da, îmi place să gătesc, dar, paradoxal, urăsc să petrec prea mult timp în bucătărie. Poate din cauză că am o viaţă în afara aragazului, şi deşi îmi place să mă pierd printre condimente, explorând noi şi noi
gusturi, prefer să scot maximul din minim. Cu alte cuvinte, mâncarea, din punctul meu de vedere, trebuie să fie rapidă, simplă, proaspătă şi gustoasă, exotică, interesantă şi mereu surprinzătoare. Tocmai de aceea reţetele pe care vi le propun sunt simplu de făcut şi în general nu depăşesc 30 de minute. Deşi aş putea să fiu vegetariană, nu sunt, însă mâncarea – pe al cărei tărâm sunt într-o continuă explorare – este nu doar artă, ci şi filosofie, uneori încercând să respect principiile ayurvedice şi cele ale yin şi yang-ului, pentru a echilibra gusturile şi energiile. Nu, nu fac nici yoga şi nici n-am “luat-o pe ulei”, dar bănuiesc că ştiau, ei, oamenii cei vechi, despre ce vorbeau (pe de o parte), în timp ce, pe de altă parte, o astfel de viziune “deschisă la minte” asupra gătitului îmi oferă, cred eu, noi căi de a descoperi şi explora gusturi cât mai interesante. Revista aceasta este o călătorie. În alte lumi. Iar dacă te-ai săturat de tocana de cartofi, eşti deschis(ă) la minte, te interesează mâncatul echilibrat, uneori după principii străvechi, te invit, la drum, alături de mine.
