24/05/2025
PĂRINTELE SACRIFICAT
A fi părinte nu este despre sacrificiu.
A face sacrificii nu este despre rutină!
Absența sacrificiului nu înseamnă lipsa responsabilității!
Dar poți fi responsabil fără să te simți blestemat!
Dumnezeu îți va oferi ocazia onorabilă de a săvârși un sacrificiu dacă va considera că situația cere acest fapt.
Însă noi oamenii am creat atât de multă distorsiune în viețile noastre, în percepțiile de viață, încât cuvântul sacrificiu a ajuns să fie văzut ca” limbaj de iubire în viața de zi cu zi”, o normă socială cărei cu greu mai corespunzi, o condamnare cu gust de vinovăție, pentru orice moment de plăcere pe care îl mai poți trăi pe furiș și furat!
Norme sociale în care a fi diferit,a fi viu este asociat cu a fi eroare!
Copiii noștri nu ne-au cerut niciodată să ne sacrificăm întreaga viață pentru ca ei să aibă un loc in lumea asta!
Copiii noștri vor să fim vii, să fim adevărați!
Putem avea grijă de copii fără să ne inducem nouă și lor că doar prin sacrificare de sine este posibil ca ei să existe!
Este o cutremurătoare otravă pe care o punem și pe umerii lor; indiferent câte lucruri bune crezi că îi înveți, dacă îi ghidezi inconștient în viață cu acest cod genetic ca doar sacrificând sinele autentic meriți un loc în lumea asta, atunci să știi ca te-ai distrus și pe tine și pe copilul tău.
Ce să facă un copil alături de un părinte compromis in sacrificiu continuu?
Sau tu încă crezi în iluzia că urmașul tău aplică în viață doar ce-i spui?
Copilul urmează îndrumarea ta doar în cazul in care ceea ce glăsuiești vibrează la unison cu ceea ce ești, gândești, alegi, trăiești chiar tu!
Altfel e doar o programare zombică fără energie și fără viață!
Copilul este destinat să-și urmeze calea lui pe care doar Dumnezeu o știe cu adevărat!
Noi părinții le putem fi copiilor noștri doar călăuze în această cale, sau nu!
Copilul Va căuta această cale cu prețul a tot ce are! Chiar dacă aproape toate in jur îi va străluci spre trădarea drumului său!
Chiar tu ești acel copil acum în acest moment de respirație!
Poate că cel mai important ar fi să sacrificăm minciuna, iluzia, bârfa, judecata și alte calități ce otrăvesc continuu lumea noastră;
Poate a venit momentul să încetăm a mai arunca in focul sacrificiului, sinele nostru adevărat!
Să aruncăm in focul sacrificiului tendința de a stinge lumina unii altora doar pentru că nu am avut grijă de propria lumină interioară!
Ai putea astăzi să schimbi direcția călătoriei tale prin viață?
Cu fiecare grad de schimbare a direcției, la un moment dat vaporul ajunge pe un alt tărâm!
Sacrifică amânarea!
Sacrifică lenea de a te implica in procesul vieții care se întîmplă in tine, cu tine! Sau rămâne PE LÂNGĂ TINE!
Gânduri…
