Psihologie Sibiu - Cabinet individual de psihologie Razvan Ilis

28/11/2024

Dacă ai putea alege o persoană cu care să iei cina, cine ar ocupa locul de onoare la masa ta?

Un studiu interesant si emotionant, cu răspunsuri neașteptate de la copii. Într-o lume plină de celebrități și influenceri, răspunsurile lor ne reamintesc ce contează cu adevărat: echilibrul în relațiile importante. ❤️

Din perspectiva psihoterapiei pozitive, modelul balanței ne oferă cadrul care explică această alegere: viața armonioasă depinde de echilibrul între relațiile personale semnificative, realizări profesionale, grijă față de sine si planurile de viitor. Fără acest echilibru, relațiile noastre riscă să devină fragile, iar bunăstarea emoțională, precară.

Copiii ne învață astfel o lecție valoroasă: uneori, "simplul" timp petrecut împreună cu cei dragi, atunci când facem lucruri împreună, atunci când ne conectăm cu adevărat, toate acestea au un impact mult mai profund decât orice altceva.

don't own the video or any of it's contents :)

10/10/2024

Împreună putem face o schimbare pentru o lume mai conștientă și mai sănătoasă mental. Aveți grijă de voi și de cei din jur!

27/05/2024

Pentru că azi e despre noi, despre psihologi, vă urez tuturor să aveți beneficiari dispuși să lucreze, insight-uri profunde, canapele moi și clienți punctuali! Să ne rămână simțul terapeutic ascuțit, iar simtul umorului și mai și! La mulți ani, dragi colegi! 🥳🤗🥂

12/05/2024

Poate ajuta sa ne spunem asta din cand in cand...

09/05/2024

Presiunea pe care adolescenții o resimt din partea familiei și a mass-media pentru a slăbi influențează modul în care persoanele se apreciază pe sine aproape două decenii mai târziu, din cauza internalizării stigmei legate de greutatea corporală, arată un studiu recent al Universității din Bristol publicat în The Lancet Regional Health Europe.

Studiul arată că:
- Un indice de masă corporală mai ridicat în copilăria mijlocie (la vârsta de 7 ani), copilăria târzie (la vârsta de 10 ani), adolescența timpurie (la vârsta de 12,5 ani), adolescența mijlocie (la vârsta de 15,5 ani), adolescența târzie (la vârsta de 17,5 ani) și maturitatea timpurie (la vârsta de 24 de ani), au fost clar și independent asociate cu stigmatizarea internă a greutății la vârsta de 31 de ani.
- Femeile, minoritățile sexuale și adulții provenind din medii socioeconomice defavorizate experimentează niveluri mai înalte de stigmă internalizată legată de greutatea corporală.
- Umbra bullyingului este mai extinsă decât s-ar putea crede: experiențele de bullying ce au la bază subiectul greutății corporale petrecute ce au avut loc în adolescență sau la începutul vieții adulte corelează puternic cu niveluri mai înalte de stigmă internalizată înregistrate mai târziu în viață.

Cercetările în domeniul psihologiei mai arată că persoanele afectate de această stigmă sunt mai predispuse la probleme de sănătate mintală, tulburări alimentare și pot ezita și chiar evita să ceară ajutor specializat.

Este datoria și chiar oportunitatea noastră să reducem stigmatizarea asociată greutății corporale și consecințele acesteia prin schimbarea modului în care abordăm subiectul greutății în mass-media, pe rețelele de socializare, în spațiile publice și în familii, precum și prin modul în care răspundem la actele de bullying în școli, la locurile de muncă sau în alte medii.

Sursa:
Amanda M. Hughes, Stuart W. Flint, Ken Clare, Antonis A. Kousoulis, Emily R. Rothwell, Helen Bould, Laura D. Howe. Demographic, socioeconomic and life-course risk factors for internalized weight stigma in adulthood: evidence from an English birth cohort study. The Lancet Regional Health - Europe, 2024; 100895 DOI: 10.1016/j.lanepe.2024.100895.

Photo credits: Annie Spratt, Unsplash

04/05/2024

Printre tradițiile și obiceiurile de Paște, puține sunt la fel de distractive și de competitive ca ciocnitul ouălor. În timp ce mulți dintre noi ne bucurăm de acest joc simplu, s-ar putea să nu realizăm că dorința de a avea “oul cel mai tare” poate spune câte ceva despre noi. Oare ce ne motivează să câștigăm în această activitate aparent banală? Oare aceste comportamente pot reflecta aspecte mai profunde ale personalității și echilibrului nostru emoțional?

În timp ce mulți dintre noi ne bucurăm de acest joc simplu, s-ar putea să nu realizăm că dorința de a avea "oul cel mai tare" poate spune...

17/04/2024

Ai adesea senzația că ești mereu ocupat, că bifezi sarcini de pe o listă interminabilă, dar simți, totuși, că nu realizezi destul? Acest sentiment ar putea fi mai mult decât stresul obișnuit al vieții de zi cu zi. S-ar putea să te confrunți cu anxietatea funcțională – o condiție în care menții succesul exterior, în ciuda luptelor interioare cu anxietatea.

S-ar putea să te confrunți cu anxietatea funcțională – o stare în care menții succesul exterior, în ciuda luptelor interioare cu anxietatea

12/04/2024

Weekend fain!....Weekend fain!....Weekend fain!...Weekend fain!...

10/04/2024

𝐅𝐨𝐨𝐝 𝐟𝐨𝐫 𝐭𝐡𝐨𝐮𝐠𝐡𝐭: dacă uneori adulții nu pot comunica, nu-și pot exprima furia sau nu pot face față frustrării, de ce ar putea copiii? Capacitatea sistemului nervos al copiilor este modelată de interacțiunile pe care le observă și în care sunt angrenați. Când sunt supra-stimulați, copiii se uită intuitiv la adulții din jurul lor. Ceea ce încearcă ei să spună este „Ajută-mă să înțeleg” sau pur și simplu se întreabă „Sunt în siguranță?”. Lacrimile sau crizele copiilor nu sunt insulte la adresa părinților, lipsă de respect și nici ceva ce trebuie ignorat. Stabilitatea emoțională a părinților se manifestă prin comportament consecvent. Copilul învață: „Pot avea încredere in acest adult. Știu cm va reacționa.” - sau opusul.
În mijlocul crizelor, în loc să pedepsească sau să facă de rușine, părinții pot profita de oportunitate pentru a ajuta copilul să învețe să treacă prin emoții intense. Și la sfârșitul interacțiunii, conexiune va fi mai profundă. Un adult dezechilibrat nu poate face față frustrării sau crizelor. Vede emoțiile copilului ca o povară și foloseste pedeapsa în încercarea de a-l scoate rapid din acea emoție. Uneori funcționează - temporar. De obicei pentru că celui mic îi este frică. Dar după interacțiune există o pierdere a încrederii și conexiunii pentru acel copil.
Avem nevoie, ca adulți, ca societate, să ne uităm în oglindă și să vedem unde se află nivelul nostru de reglare în prezent. Apoi, trebuie să dezvoltăm răbdare pentru copiii care încă învață să facă față plictiselii, confuziei, respingerii și dezamăgirilor vieții. E un drum lung, dar miza este mare!

Photo credits: Marcus Wallis, Unsplash.

03/04/2024

Ai simțit vreodată, în diferite medii profesionale, că nu te încadrezi, în ciuda experienței, pregătirii sau calificărilor tale? Este vorba despre Sindromul impostorului. Termenul a fost creat în anii 1970 pentru a descrie sentimentele de îndoială de sine sau inadecvare resimțite adesea de indivizi cu performanțe înalte. Sindromul impostorului nu este o diagnostic clinic, dar a fost studiat pe mai multe populații și în diverse domenii, precum știință și tehnologie, educație și afaceri. În 2020, o revizuire sistematică a 62 de studii a evaluat prevalența sindromului impostorului, arătând rate de prevalență de până la 56% - 82% la anumite categorii. Simptomele pot include disconfort psihologic, anxietate, depresie, epuizare, evitarea sarcinilor dificile sau de înalt nivel, gândire rigidă și respingerea feedback-ului pozitiv.

Impostor phenomenon occurs among high achievers who are unable to internalize and accept their success, often attributing their accomplishments to luck rather than ability.

31/03/2024

Din ce în ce mai mulți oameni se confruntă cu stresul cotidian, cu anxietatea sau cu probleme mai profunde, iar psihoterapia este un instrument valoros care îi poate ajuta să-și redobândească echilibrul și sănătatea mintală.

Descoperă pașii esențiali în alegerea psihoterapeutului potrivit pentru tine, asigurându-te că îți vei găsi aliatul perfect în călătoria ta

18/03/2024

Impactul rețelelor sociale asupra preadolecenților și adolescenților

🧠 Creierul uman trece prin schimbări semnificative începând cu vârsta de 10 ani, schimbări care îl fac să-și dorească recompense sociale mai mult ca oricând. Această vârstă este adesea și vârsta la care părinții le oferă smartphone-uri, fără să înțeleagă impactul profund pe care platforme precum TikTok, Instagram și Snapchat (Facebook s-ar părea că nu este nici măcar în top 10) îl pot avea asupra creierelor lor în dezvoltare.

Cercetările recente arată că preadolescenții devin extrem de sensibili la recompensele sociale datorită unei creșteri în receptorii pentru „hormonii fericirii” oxitocină și dopamină. Activitățile de pe rețelele sociale stimulează direct aceste recompense, ceea ce poate duce la riscuri crescute de probleme de sănătate mintală, cm ar fi anxietatea, simptomele depresive și preocupările legate de imaginea corpului.

„Activitatea pe rețelele sociale este strâns legată de striatul ventral,” declară Mitch Prinstein, directorul științific al APA. „Această regiune este inundată cu dopamină și oxitocină atunci când primim recompense sociale.”

În imediata apropiere a striatului ventral se află pallidumul ventral, o zonă cerebrală esențială pentru motivarea acțiunii. Aceste structuri, situată sub cortexul evoluat mai recent, sunt părți mai vechi ale creierului care determină comportamentele instinctuale.

Și la vârsta adultă utilizarea rețelelor sociale este asociată cu activarea centrilor de recompensă ai creierului, însă Prinstein menționează două diferențe cheie care ar putea reduce prejudiciul. În primul rând, adulții tind să aibă un simț al sinelui stabil, care depinde mai puțin de feedback-ul colegilor. În al doilea rând, adulții dispun de un cortex prefrontal mai matur, o zonă care poate regla răspunsurile emoționale la recompensele sociale.

Mai multe detalii:

The science behind why apps like TikTok, Instagram, and Snapchat impact your child’s brain in a different way than your adult brain.