Psiholog Mihai Copăceanu Ph.D.

17/11/2025

Leon Danaila

Dragii mei, percepția socială referitoare la sănătatea mentală este total greșită.
Mă întristez când văd că pacienții sunt jenați să discute despre sănătatea mentală, că există teama aceasta generală de a spune unui apropiat că ai consultat un neurolog, psiholog sau psihiatru. Nu este firesc acest lucru, cu toții trecem prin momente de dezechilibru emoțional. Și cel mai important lucru pe care îl putem face atunci este să apelăm la ajutor specializat.
Sănătatea mentală, adesea trecută cu vederea în fața sănătății fizice, este un pilon esențial al bunăstării și calității vieții la orice vârstă. Iar, în calitate de neurochirurg, am observat direct cm echilibrul mental influențează fiecare aspect al vieții, de la performanța profesională până la relațiile personale.
Problemele de sănătate mentală pot avea un impact semnificativ asupra diferitelor aspecte ale vieții cotidiene.

Iată 5 dintre cele mai comune probleme pe care le generează:

1. Performanța la locul de muncă sau la școală:
Problemele de sănătate mentală, cm ar fi anxietatea și depresia, au un impact major asupra performanței la locul de muncă sau la școală. Efectele acestor tulburări mentale pot varia de la ușoare până la severe, influențând capacitatea unei persoane de a funcționa eficient în mediul profesional sau academic. Iată câteva moduri prin care anxietatea și depresia pot afecta randamentul: scăderea concentrării, memoriei, epuizare, lipsa energiei, dificultăți în luarea deciziilor și chiar creșterea erorilor și a calității muncii.

2. Relațiile interpersonale:

Sănătatea mentală afectează modul în care interacționăm cu ceilalți. Probleme precum anxietatea socială, tulburările de dispoziție sau alte afecțiuni pot complica comunicarea și pot afecta relațiile de prietenie, familiale și amoroase.

3. Gestionarea stresului și a emoțiilor:

O sănătate mentală precară poate face dificilă gestionarea stresului și a emoțiilor negative. Acest lucru poate duce la supraîncărcare emoțională, iritabilitate crescută și dificultăți în a face față provocărilor cotidiene.

4. Calitatea somnului:

Problemele de sănătate mentală pot afecta grav calitatea somnului. Insomnia sau somnul perturbat nu numai că agravează problemele de sănătate mentală existente, dar pot și contribui la apariția sau exacerbarea altor probleme de sănătate.

5. Starea fizică de sănătate:

Există o legătură strânsă între sănătatea mentală și cea fizică. Problemele de sănătate mentală pot sta la baza bolilor cronice ca: accident vascular cerebral, Alzheimer, Parkinson, diabet, boli autoimune, boli gastrointestinale etc.
Nu putem vindeca lumea de prejudecăți, însă putem să nu le transmitem mai departe și să îi încurajăm pe cei care trec prin momente dificile să caute ajutor specializat, să fie îngăduitori cu ei înșiși.

Să îmbătrânim frumos înseamnă să îmbătrânim sănătos.

17/11/2025

16/11/2025

Încurajați-vă tinerii să amâne consumul de tutun sau alcool (și iarbă) cel puțin până după terminarea liceului, după 18 ani.

Deoarece creierul adolescenților încă se mai dezvoltă (până după 20 de ani), ei sunt predispuși la dependență, mult mai ușor decât adultii !!!

Anii copilăriei și ai adolescenței sunt extrem de "sensibili " pentru creier. Si unele daune cerebrale sunt ireversibile.
Nu doar functiile cat si structura creierului este afectata de alcool, tutun, droguri in adolescenta !

E deosebit de greșit ca părinte să-i spui "dacă vrei să fumezi uite aici, ia o tigareta din pachetul meu. Sa stiu, sa nu fumezi pe ascuns, sa nu dai foc la casa”.
E cea mai mare tampenie. Care copil de 16 ani si-ar da foc la propria casa?

Insa, ce înțelege copilul din mesajul tau cand spui ”poti fuma, dar sa stiu”?

Parintii care impart pachetul cu propriul adolescent sau să-i torni tu ca parinte un pahar de alcool si sa-i spui: " ia, bea, vezi cm e !" Să vadă ce?

Alta atitudine greșită "eu îți zic să nu fumezi, dar tu faci cm crezi. E sanatatea ta"

Adolescentul înțelege altceva, înțelege mesajul tău ca un îndemn, ca o incurajare, înțelege că dacă nu te deranjează el poate continua! Si de multe ori imi zic ”pai, tata mă lasă să fumez”

Intr-unul din studiile mele pe o populație reprezentativă, am aflat din răspunsurile tinerilor ca pe locul III după petreceri si prieteni, ei au inceput ”să guste alcool” prima dată...în familie !

Adolescenții au nevoie de siguranță, au nevoie de îndrumare și deci de interdicții! " băi, tata nu mă lasă deloc să fumez = îi pasă de mine"

Nu acceptați în nicio formă consumul la adolescenți !

14/11/2025

Nu mă uimește și nici nu mă șochează faptul că, inclusiv în rândul medicilor, psihologilor sau psihoterapeuților, există persoane care nu sunt oneste, care pot da dovadă de ipocrizie, de impostură sau, mai grav, care sunt acuzate că au comis fapte penale.
Pădurea e prea plină de usucături, iar noi suntem o societate care permitem cu muuultă ușurință și nepăsare uscăturile. Numărul real întotdeauna e mai mare.

Pornind de la cazurile mult discutate în spațiul public, precum cel al doctorului Cristian Andrei, am văzut intervențiile Colegiului Medicilor, poziția Colegiului Psihologilor și reacția Poliției.

Însă toate acestea, deși necesare și obligatorii, pot analiza, ancheta sau sanctiona un caz, însă
nu rezolvă problema de fond din România.

1. Dacă vrem să facem ceva cu adevărat util, trebuie să fim mult mai exigenți atunci când urmărim, promovăm sau aplaudăm astfel de personaje.

Merg în școli și le vorbesc tinerilor de fake-news, însă mai cu seamă părinții lor au nevoie de a știi cm să identifice un fake-psiholog.

Analfabetismul funcțional este o problemă de securitate națională, ne-a spus președintele țării în aceste zile. Iată a devenit o problemă pentru sănătatea mintală.

75% din informațiile despre sănătatea mintală din
social media sunt false și nestiintifice.
Nu e greu să depistezi un impostor, un manipulator, este greu altceva: să acceptăm informațiile științifice în locul celor penibile.
Noi suntem mai atrași să credem aberații "psihologice " decât treburi serioase, credem mai mult ce ne zic influencerii despre anxietate și depresie, despre feminitate și masculinitate, despre cm să ne creștem copiii, cm să reacționam cu soțul, etc și nu credem ceea ce ne îndeamnă un psiholog profesionist.

Credem pentru că stilul, limbajul, prostia și indecenta din online ne place mult mai mult decât seriozitatea și onestitatea profesională.

Dacă până acum televiziunile au avut un rol major în promovarea acestor pseudo-specialiști, astăzi responsabilitatea este a noastră, a celor activi în mediul online.

Într-o lume în care oricine se poate promova ușor pe rețelele sociale, trebuie să fim rigurosi, atenți și critici față de ceea ce ni se oferă acolo. Faima online nu înseamnă competență profesională. Miile de urmaritori nu reflectă expertiza într-un anumit domeniu, dar noi preferăm cu ușurință și fidelitate.

Noi dăm like-uri, noi distribuim și tot noi apreciem asemenea personaje.
Să ne putem întrebarea: de ce?

Există mii de psihologi și zeci de mii de medici în țară care își fac datoria cu seriozitate, pe baza performanței și a profesionalismului, fără să caute popularitate online. Mulți dintre ei nu au notorietate publică, dar își fac meseria exemplar.

În trecut, televiziunile au greșit promovând pseudo-personaje.

Vă dau un exemplu: ce rost are ca un psiholog să comenteze dilemele sau provocările de viață ale unor vedete? Cu ce scop?

Psihologia nu este o psihologie a ecranului. Dar aceasta se vinde, aceasta atrage publicul.

Am refuzat de mai multe ori invitații la emisiuni dubioase, care nu aveau nevoie de opinia mea de specialist, ci doar de o apariție decorativă pentru rating și transforma ceea ce părea un dialog într-o scenă penibilă.

Într-una dintre aceste situații, am constatat cu surprindere că, în locul meu, a fost rapid invitat alt psiholog, care, din dorința de expunere, s-a făcut de râs în acel context penibil alături de personaje lipsite de valori morale.

2.
Dacă unii au comis fapte penale sau au încălcat codul etic, este firesc să susținem instituțiile responsabile și să încurajăm raportarea.

Ne dăm seama de bariere precum teamă, rușine, soc sau neîncredere, însă la un moment dat, trecând timpul, persoana vătămată îi spune unei persoane de încredere prin ce a trecut și atunci noi avem obligația de a încuraja raportarea.

Alte noi 7 persoane în acuză pe Cristian Andrei de abuzuri sexuale. In realitate, pot fi și mai multe.

Noi putem deveni persoane de încredere.

In final, într-o lume digitală, avem responsabilitatea de a fi mai riguroși și exigenți, să nu mai credem tot ceea ce vedem în online.

08/11/2025

Numele bunicului meu era Mihai, iar eu am fost botezat Mihai, tocmai pentru că tatăl meu a dorit să-și onoreze tatăl. Ceea ce a creat o frumoasă legătură intre mine și bunic, intreaga viață.

Tata purta la rândul său, numele bunicului său, Ion si bunicul a făcut același gest, nu și-a numit fiul Mihai, ci Ion, cu prețuire pentru bunic, care apropo era încă deținut politic, cu o condamnare de 20 de ani, iar în 1960, când s-a născut tata nu mai știau nimic despre el de câțiva ani buni. Doar când s-a întors acasă, au aflat că ajunsese la penitenciarul Aiud și că...era viu.
Tatăl, străbunicul și stra străbunicul, născut înainte de 1900 purtau numele Ion.

Recunosc că simțeam o mare bucurie în această zi, când amândoi eram sărbătoriți și mai mult simțeam că purtându-i numele sunt onorat dar și obligat să-l onorez.

Încă din copilărie eram fascinat de persoanele istorice importante cu acest nume precum Mihai Viteazu sau Regele Mihai. Pe Regele Mihai am avut bucuria să-l întâlnesc la Londra, București și Săvârșin. Cine ar fi crezut!

Pentru multe persoane, numele este destin și are o puternică însemnătate. Nu e doar o opțiune fără rost.

In culturile asiatice, numele dat copilului are rezonanță sacră, noi însă jubilam cu nume care doar au o rezonanță "la modă"....însă numele unei persoane este mai mult decât identitatea sa și dacă îl poartă și cineva din familie, cu atât mai mult. Este zestrea familiei!

Ceea ce recomand tuturor, să creeze aceste legături frumoase și puternice în familie între copii și părinți/bunici și prin punerea numelui. Nu e o detaliu minor.

Cel mai des indemn al bunicului era legat de forță, muncă și demnitate, "să nu te lași, să fii puternic, să te zbați in viață", așa cm și Arhanghelul Mihail era puternic și biruitor !

Si Bunicul ne-a dovedit că a fost un om puternic și totodată demn.
A trăit o viață frumoasă până la 87 de ani fiind un om puternic fizic și psihic!

La mulți ani Mihai și Gabriel (a)!

06/11/2025

"Eu îmi doresc o şcoală unde copilul să meargă zburând. Eu doresc profesori de la care clasa să-şi ia rămas bun plângând.

Eu, dacă aş fi ministru, aş trimite spioni şi aş mări salariile tuturor profesorilor de la care copiii şi-au luat rămas bun cu lacrimile recunoştinţei în ochi şi aş sancţiona pe fiecare profesor în faţa căruia copiii stau cu spaimă, plângând, cu lacrimile fricii şi suferinţei în ochi".

- Zsigmond Moricz

Foto: Vivian Maier // Girl crying, 1954.

06/11/2025

Este foarte greu să gândești pozitiv la comandă.

Oricâte încurajări și sfaturi am primi în acest sens, chiar din partea unor prieteni dragi, cu intenții bune.
Nu putem gândi pozitiv când suntem triști !

De fapt, este greșit să îi spui unui om trist și deprimat ”Fii pozitiv”. E ca și cm nu ai da 2 bani pe emoțiile lui.

Mai mult, aceste mesaje/întăriri pun o povară în plus persoanei care se află în depresie și începe să se gândească la așteptările pe care alții le au față de ea.

Ca tehnică în psihologie o numim „normalizing”, anume că nu este singurul care este în această situație.
Îi putem spune, de fapt, că discutând cu un specialist ar putea să afle mai bine ce este de făcut, decât să stea și să se lupte singur cu aceste stări. Ceea ce e cu totul altceva !

Poți vedea Cerul printr-o serie de probleme pe care le ai...

05/11/2025

Lumea se schimbă.

Americanii au ales un primar tânăr, imigrant și de religie musulmană pentru New York, orașul cel mai mare din America, peste 8 milioane.

Zohran Mamdani, în vârstă de 34 de ani, a devenit primul primar musulman din istoria orașului New York și cel mai tânăr din 1892.

Născut în Uganda, Mamdani s-a mutat cu familia sa la New York la vârsta de 7 ani, când tatăl său, a devenit
profesor de antropologie la Universitatea Columbia.

A urmat cursurile Liceului de Științe din Bronx și apoi ale Colegiului Bowdoin din Maine, unde a studiat Studii Africane.

Însă altceva este de reținut:
Campania sa concentrată pe rețelele sociale l-a ajutat să atragă un public cât mai tânăr. Videoclipurile i-au adus aproape 5 milioane de urmăritori pe Instagram și 1,6 milioane pe TikTok.

Înainte de a candida pentru o funcție publică, Mamdani a lucrat consilier pentru prevenirea executărilor silite și pentru probleme de locuință, ajutând proprietarii de case imigranți cu venituri mici să își păstreze locuințele. Această experiență l-a motivat să intre în politică, pentru a aborda criza locuințelor și a accesibilității.

În 2020, a fost ales pentru prima dată în Adunarea Statului New York, ulterior, a fost reales în anii 2022 și 2024.

2.
Britanicii au ales în 2016 pe Sadiq Khan primar al Londrei, tot imigrant, din Pakistan, tot musulman.

03/11/2025

Și dintr-o dată plecând de la o falsă problemă legată de un cântec interpretat de un cor de copii, care s-a dovedit că nu e scris de Radu Gyr, un cântec care nu are nimic controversat sau de condamnat,
un cântec pur și simplu patriotic, cu o rimă simplă și cu o melodie extrem de simplă.
Și un cântec foarte cunoscut, cântat în multe contexte de către tinerii sau de către celelalte persoane din biserica ortodoxă, am iscat un nou circ mediatic ieftin.

Facebook-ul a explodat cu toate acuzațiile incorrecte și nedrepte la adresa Bisericii Ortodoxe Române.

Chiar dacă uneori, în unei colțuri din țară, în unele biserici, există preoți, călugări și credincioși care depășesc limitele naționalismului echilibrat, mergând mult în zona de extremist, în realitate, în mare parte ei sunt niște excepții.

În realitate, oamenilor chiar nu le pasă de astfel de activități.
În bisericile mari și în orașele mari și în alte contexte, oamenii chiar își văd treaba lor și nu sunt interesați de astfel de idei de tip patriotism, cu excepția sărbătorii de 1 decembrie și a Crăciunului.

De fapt, ortodocșii din România chiar nu au preocupări în sensul credinței: nici teologice, nici biblice, cu atât mai puțin naționaliste.

Este nedrept că cei care aruncă piatra n-au nicio cunoaștere religioasă să nu mai spun o sfială în fața unor valori morale. Nu fac decât să-și arate ura și disprețul în speranța unor sute de like-uri suplimentare.
Asemenea au fost și cei care au comentat legat de acel cântec. Singurul lor scop a fost să obțină mai multe like-uri, chiar dacă în mare parte dintre ei nu aveau nicio legătură și nicio cunoștință legată de tematica abordată.

Câteva idei esențiale:

1. "Avem o țară " nu e scris de Radu Gyr și nu are nimic deviant.

2 Generalizarea unor excepții (cazuri izolate de preoți sau credincioși cu vederi radicale) la întreaga Biserică Ortodoxă Română este o nedreptate.

3. Rețelele sociale amplifică scandalurile, iar reacțiile sunt adesea motivate de dorința de vizibilitate („like-uri”), nu de căutarea adevărului.

4. Majoritatea credincioșilor nu se implică în ideologii extreme, ci își trăiesc credința în mod firesc și echilibrat.

Ne întoarcem la treabă?

01/11/2025

Prințul Harry avertizează asupra pericolelor rețelelor de socializare: „Ne exploatează copiii pentru profit”

Prințul Harry, a lansat un nou atac la adresa companiilor de social media, acuzându-le că „le exploatează mintea copiilor și o transformă în marfă pentru propriul lor câștig”.

Într-un interviu acordat comediantului american Hasan Minhaj, Harry a declarat că în spatele acestor platforme se află „oameni malefici și răuvoitori”.

„Industria funcționează fără reguli, iar copiii sunt ținuți captivi pentru profit”

Prințul a vorbit deschis despre pericolele ascunse ale platformelor digitale, subliniind lipsa de responsabilitate a companiilor tehnologice:

„Oamenii se uită la guverne pentru protecție, însă industria aceasta funcționează într-o stare de totală lipsă de reglementare. Pentru ei, responsabilitatea încetinește inovația, iar puterea și deciziile se află în mâinile câtorva, nu ale tuturor.”

El a adăugat că scopul acestor platforme este pur comercial:

„Stimulentele sunt complet greșite. Obiectivul este să-i țină pe copii online cât mai mult timp, să le exploateze gândurile, să le modeleze comportamentul și să-i mențină acolo cât mai mult pentru a genera cât mai mulți bani.”

Sprijin pentru părinții afectați

Prin intermediul Fundației Archewell, Harry și soția sa, Meghan Markle, au lansat Parents’ Network, o inițiativă destinată sprijinirii familiilor ale căror copii au fost afectați de rețelele de socializare.

Vorbind despre propriii copii, Archie (6 ani) și Lilibet (4 ani), Harry a mărturisit că, împreună cu Meghan, este mult mai precaut în privința accesului acestora la mediul online:

„Vorbim des despre asta și, știind acum ce știm, vom fi mult mai rezervați în a le permite copiilor noștri accesul la rețele sociale. Problema este că mulți părinți nu sunt conștienți de riscuri.”

Prințul a continuat cu un mesaj dur:

„Trebuie să ne trezim și să acceptăm realitatea – există oameni cu adevărat malefici în centrul acestui sistem, care vor să exploateze mintea copiilor noștri și să o transforme într-o marfă. Nu există liber-arbitru pe rețelele sociale, în forma în care există ele acum.”

Avertisment și asupra inteligenței artificiale

Harry a profitat de discuție pentru a-și exprima îngrijorarea și față de dezvoltarea inteligenței artificiale fără reguli clare, avertizând că „ar putea produce mai mult rău decât bine”.

https://www.thenational.scot/news/national/25582319.harry-warns-social-media-impact-childrens-mental-health/

31/10/2025

Este un interviu lung, dar merită citit integral, este transcrierea dialogului viu și provocator cu domnul Marius Pancu, jurnalist în cadrul Observatorului de la Antena 1.

Cel mai grav, când vine vorba despre ChatGPT, este anunţul făcut de OpenAI. Compania a făcut public faptul că peste un milion de persoane vorbesc, în fiecare săptămână, despre cm se gândesc să-şi facă rău sau chiar să se sinucidă, în conversaţiile pe care le au cu ChatGPT.

Compania spune că a alcătuit o reţea de 170 de experţi, din 60 de ţări, pentru a elabora cele mai bune căi de răspuns.

Noi am analizat situaţia alături de Mihai Copăceanu, psiholog. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Vreau să vă spun întâi niște cifre, ca să punem în context mai bine ceea ce am aflat mai devreme. Acest milion de persoane înseamnă undeva la 0,07% din utilizatorii totali ai ChatGPT. Este estimat că, într-o săptămână, sunt vreo 800 de milioane de persoane. Crește un pic pentru că aici în procentul ăsta erau luate și gândurile maniacale, erau luate în considerare și gândurile de sinucidere și un anumit tip de psihoză. Crește procentul când e vorba despre gândurile suicidale exclusiv, undeva la 0,15%. 0,15%.

Vă întreb, cm vi se pare cifra aceasta ca simptom al societății în general, un milion de persoane care au astfel de gânduri?

Copăceanu: Da, e o cifră alarmantă, e o cifră în creștere și arată clar că aceste persoane, poate mare parte din ele, nu au intrat în contact cu un medic, cu un psihiatru sau cu un psihoterapeut și au la îndemână această resursă, acest instrument care, la orice zi și noapte, îți poate răspunde, iar cu unde compania a reacționat și pe baza acestor procese, poate vă amintiți ce s-a întâmplat în vara aceasta.

Și vreau să vă dau un exemplu. Acum câteva luni am încercat să vorbesc cu el, să-l întreb metode despre suicid și nu mi-a dat direct, dar câteva minute mai târziu l-am convins și am spus să-mi spună ce fac bărbații sau femeile, cm se suicid, și mi-a dat metodele. Deci cumva a fost convins. Ei, în seara aceasta, înainte de a intra în direct cu dumneavoastră, am făcut același lucru și nu mi-a permis.

Am insistat și eu și el a fost extrem de dur pe poziții. Deci au fost făcute câteva progrese, poate și pentru că unii psihiatri și psihologi au fost cumva cooptați în crearea unui algoritm. Trebuie să spunem că el este un instrument care simulează foarte ușor empatia, care este astfel creat încât cumva vrea să fie un confident de încredere și creează, la un moment dat, un ataşament emoțional și nu te prea contrazice, pentru că încurajează foarte mult conversația pe care vrea să o aibă cu tine și de aici ai nevoie de mai multe componente pe partea asta de psihologie și psihiatrie.

Și bineînțeles mi-a dat câteva telefoane în care pot să sun pentru telefonul anti-suicid, dar altfel nu m-a descurajat cumva să-mi scriu gândurile. Adică nu este un instrument extrem de util sau, bună oară, nu a sunat la 112, ceea ce poate m-ar fi descurajat să am un gând suicidal. Deci încă are minte de deficiență de construcție ChatGPT-ul.

- De altfel, pentru că tot aminteați de cazul acela din vară, cred că a fost, cu băiatul care și-a luat viața în California. Există și un proces în acest sens. Tocmai aici apăruse problema că ChatGPT era atât de empatic la un moment dat încât îi spunea băiatului respectiv, care se plângea că părinții nu îi dau atenție, că nu îl văd, "da, ai dreptate, chiar nu te văd". Îi ranforsa, dacă vreți, îi ranforsa crezurile.

Copaceanu: Da, îi valida cumva emoțiile, ca să crească interacțiunea, să pară că este un ChatGPT cât mai fidel.

- Și îi dă dreptate. Asta l-a împins pe băiatul ăla la sinucidere, asta spun părinții.

Copaceanu: da, dar sunt studii clare care arată că el nu poate depista o persoană care este în depresie severă sau care este în psihioză, cm dumneavoastră ați amintit foarte bine, sau care chiar are o decompensare psihiatrică. Și atunci, în cazurile acestea grave clar se recomandă internarea de urgență pentru a salva viața.

Din păcate, noi, acum, ca psihologi, suntem confruntați și ghidurile ne recomandă ca pe fiecare pacient pe care îl vezi să-l întrebi dacă folosește ChatGPT-ul, pentru că el spune anumite gânduri ascunse pe care nu ți le spune nici ție, ca psiholog, și cu atât mai mult nu spune familiei.

Deci anumite relații, avem situații în care vorbim de un atașament între tine și ChatGPT, mai ales dacă vorbește ore întregi cu el, cm spuneam, și ziua și noaptea, și nu poți suna noaptea un psiholog sau un psihoterapeut.

Chiar această relație, dar cm spuneam, au fost făcute câteva progrese în ultimele săptămâni la modul în care el îți răspunde direct despre metode, însă totuși nu este un psihoterapeut, nu acesta a fost rolul lui de a fi creat.

Eu am primit acum câteva zile comentarii online care mi-au spus clar - "nu am 300-400 de lei să dau la terapie în fiecare săptămână, ori acest instrument este gratis și mă înțelege și îmi răspunde și cumva este empatic cu mine", dar, repet, el simulează empatia, nu are empatia autentică și nu este pregătit ca un psihoterapeut.

- Și atunci, spuneți că în practică de acum înainte integrați și inteligența artificială sau, mă rog, conversațiile pe care, cm anume, mai concret?

Copăceanu: il întrebăm direct pe pacient. În gândurile tale de ieri, de alaltăieri, ai încercat să vorbești cu ChatGPT? I-ai spus ceva? Şi el spune. Și ce ţi-a spus? Și facem o evaluare a riscului pacientului, inclusiv interacțiunea dintre el și AI, pentru că e atât de prezent în viața multor pacienți. Repet, nu mă refer la cazurile simple, când un copil dimineața sau un adolescent sau un adult are nevoie de un mesaj motivațional - "e o zi ploioasă, cm pot să zâmbesc astăzi?".

Și spune o poezie sau ceva inocent sau poate chiar inofensiv, dar mă refer la situațiile grave în care există o întreagă interacțiune, așa cm au fost cazuri și în State, dar și alte câteva cazuri în Franța, care acum se judecă, în care toată, spunem, creativitatea psihiatrică și toate gândurile tale sunt mult mai cunoscute și se desfășoară în mediul online decât în mediul fizic cu familia, cu apaținătorii sau chiar cu psihologul. Deci, cumva, interacțiunea omului în ştiinţa artificială este cu câțiva pași înaintea interacțiunii mele, dintre mine și clientul pe care eu îl văd în fiecare zi.

- Care este riscul de a crea dependență, o astfel de relație între ChatGPT, relație confesională între ChatGPT și un utilizator?

Copaceanu: Da, sunt foarte multe riscuri. În primul rând acesta, cel mai grav este acesta că ai gândurile suicidale pe care nimeni nu le știe, nimeni în jurul tău și tu poate la un moment dat așa, cumva, te simți totuși în siguranță, în ghilimele, că discuţi cu el seara, ziua, în momentele tale private, înainte de somn, etc.

Și primești, cm spuneați, această validare. Și riscul este ca el să nu te poată opri așa cm ar face, dau un exemplu clar, noi suntem obligați ca psihologi, când avem o persoană care are un gând suicidar acut, nu doar să anunțăm familia, dar să recomandăm obligatoriu intrarea la psihiatrie pentru că nu poți, de la o zi la alta, să gestionezi riscurile acestea suicidare. Ceea ce nu face ChatGPT, adică ChatGPT nu poate să-ţi salveze ție viața cm ar face o persoană umană.

Celelalte riscuri sunt clare, de izolare socială, de faptul că discuți mai mult sau te auto-izolezi, nu discuți cu soția, cu familia, cu părinții, ci discuți mai mult cu el și el îți devine un confident apropiat așa, chiar cm spuneam, există o relație chiar de atașament în care îți cunoaște tot interiorul tău, al sufletului și nu mai ai disponibilitatea de a nu fi judecat, de a nu fi criticat, de a vorbi cu cei din familia ta sau cei, cm spuneam, cu medici sau psihologi, ci ai această relație intimă cu profunde gânduri, unele chiar negative și de moarte, cu ChatGPT.

- Ca specialist în domeniu, cm v-ați dori să fie reglementată, în acest sector, inteligența artificială? Pentru că e o discuție pe care va trebui să o avem mai devreme decât mai târziu și va trebui să o avem inclusiv la nivel de politici naționale, individuale, pe ministere, inclusiv la Ministerul Sănătății.

Copaceanu: cred că până acum nu există o discuție la nivel de Ministerul Sănătății pe acest domeniu, nici măcar la nivelul Ministerului Educației. Ele sunt mult mai prezente, nu putem alunga complet din viață, nu putem interzice, nu suntem în zona asta de, să spunem, autoritate și de stat comunist. Trebuie să le integrăm, dar trebuie noi înșiși ca psihologi și psihiatri să dobândim noi abilități și în același timp să încurajăm omul sau pacientul să aibă o relație umană, deschisă, cu tot ce înseamnă lumea reală din jurul său și prietenii săi și familia sa și nu cu inteligenţa artificială.

Ele pot fi niște instrumente chiar utile și îți ajută foarte mult să faci un research la job sau poate chiar la facultate, dar nu sunt niște terapeuți și nu sunt, ferească să fie terapeuți. Cum spuneam, cred că fiecare psiholog care ne urmăreşte în seara aceasta ar trebui să își întrebe clientul cât de des folosește ChatGPT pe partea asta de mental-health, nu doar pe alte tipuri de activități.

- Dar aici e deja unul dintre cazurile care au ajuns deja la psiholog și vorbește și cu ChatGPT în paralel. Ce facem cu oamenii care nu au ajuns vreodată la psiholog și vorbesc doar cu ChatGPT?

Copaceanu: încercăm să ajungem noi la ei. Asta e sarcina noastră și noi, dacă știm că pe lângă ChatGPT el folosește TikTok sau Instagram sau altă rețea, trebuie să fim mult mai prezenți noi în social-media pentru că sunt o grămadă de impostori acolo și da, dacă el nu merge spre noi, trebuie să mergem noi spre ei și, cm spuneam, cred că trebuie creat și ChatGPT-ul să spună "scuze, de aici nu știu să spun mai mult pe partea asta, te rog ... ".

Adică la un moment dat, dacă simți că are gânduri suicidare acute o persoană, tu ca instrument n-ar trebui să mai ai conversații îndelungate cu el ca să-i înțelegești cumva gândurile și ar trebui să spui "stop. Eu sunt incapabil, nu sunt psiholog, nu sunt psihiatru. Te rog de urgență să suni la 0800 sau la acest număr de urgență".
Adică trebuie create instrumentele exact din ChatGPT ca să aducă în mod real și la clinici pacientul care suferă.

- Vorbeați de costul unei ședințe de terapie. Ştim că avem o problemă cu subvenționarea, cu finanțarea sistemului, cu decontarea și înțelegerea fenomenului până la urmă. Pentru că dacă ar fi mai bine înțeles de către autorități și de cei care fac politicile de sănătate, probabil că ar fi și mai bine decontate și mai bine îndrumați oamenii către psihologi, către psihiatri. Dar vreau să vă întreb, vedeți un risc în faptul că într-un sistem subvenționat, prost, ca al nostru, că la un moment dat cei care fac politicile de sănătate se spună, "da, e mult mai ieftin decât terapia adevărată, hai să încurajăm partea asta, să subvenționăm partea asta"?

Copaceanu: Cred că ar fi clar iresponsabili și ar fi clar un protest de partea noastră ca psihologi, pentru că nu ar fi fezabil și nu ar fi deloc sănătos mental și deloc științific, pentru că ar crea mai multe riscuri. Ce putem spune? Ce au făcut colegii noștri din Marea Britanie. Au convins Guvernul Marii Britanii, în urmă cu vreo 10 ani, au arătat clar că o liră investită în psihoterapie, adică prin care statul clar decontează, salvează trei lire sau poate chiar cinci lire în alte situații din costul economic al societății.

Faptul că o persoană are depresie, că nu mai este la fel de eficient, productiv la locul de muncă, poate își ia multe concedii repetate și atunci corpul psihologilor a convins Guvernul Marii Britanii să finanţeze acele terapii care sunt eficiente, pentru că vor salva economic vorbind prin cife de milioane de euro, trei sau respectiv cinci lire din costul societății prin toată aplicarea aceasta psihologiă. În România nu avem aceste studii, dar ar trebui să convingem Guvernul României, care sper să fie stabil, să nu pice în câteva zile, să dea bani tocmai pentru starea mintală, ca să avem iată și cetățeni mai productivi, mai sănătoși, mai echilibrați și nu cazuri grave de, iată, infarct în spital, într-o gardă sau alte cazuri dureroase.

- Iată, că tot ați pomenit exemplul de astăzi. Ne imaginăm, domnule Copăceanu, și nu e imaginaţie, sunt fapte, sunt convins. Ne urmăresc de acasă oameni care trec prin momente grele, care trec prin burnout, care trec printr-un sentiment din acesta de dispreț și dezgust total față de viață, care poate sunt în urma unei despărțiri, care poate sunt în urma unui deces a unei persoane apropiate din familie și sunt în această psihoză, în această adicție față de ChatGPT, care le tot validează spirala aceasta a durerii, a dorului, a angoasei. Cum să iasă din ea? Ce le-ați spune?

Copăceanu: fa un efort și vorbește cu cineva care este lângă tine. Lângă noi sunt oameni apropiați, care se bucură dacă apelăm la ei și sunt buni prieteni sau buni oameni din familie. Din corelaţia asta pe care o ai cu ChatGPT, totuși este doar o tehnologie, doar un device, doar un algoritm creat de om, care are limitele sale și sunt riscante.

Iată, pune viața în pericol, dar apelează la oamenii care sunt lângă tine, chiar dacă la început ai cumva neîncredere și nesiguranță că te vor judeca sau te vor acuza sau te vor învinovăţi, dar viața merită trăită și fă un efort, pentru că cei mai mulți dintre pacienți care au avut instinct suicidar și au fost salvați, și-au dat seama că în depresie sunt foarte grave aceste gânduri, dar după ce au trecut de depresie, după ce cumva au vindecat depresia, au avut o mare satisfacție că încă sunt în viață și ăsta este cel mai mare beneficiu și cea mai mare satisfacție a oamenilor care s-au luptat cu depresia și au depășit-o.

Observator Antena1