15/02/2026
Intemeietor al unor mecanisme specific mentalului moral, Piaget scris intr-un text pe care il socotim drept motto : “In domeniul moral , ca si in cel intelectual, nu ai in mod real decat ceea ce ai obtinut prin tine insuti, In acest sens , morala este o logica a actiunii”.
In logica interna a analizelor sale, Piget cunoscut psiholog elvetian , a considerat ca dimensiunea intelectuala sau component cognitive a personalitatii copiilor nu poate inregistra progrese semnificative fara a se produce o miscare progresiva si pozitiva la nivelul componentelor de “”dezvoltare sociomorala” si “formarea judecatii morale”, cooperarea intre respectful reciproc si autonomia dorintei. Urmare a unor cercetari directe, experimentale, cu privire la utilizarea interviului clinic, a explotarii anumitor tipuri de conduit ludica, a analizei comparative, intreprinse ca urmare a a folosirii unor povesti cu continut atitudinal moral, Piaget insusi , invatand mai intai anumite jocuri si practicandu-le pnetru a le intelege subtilitatile, a constatat ca interpretarea regulilor c ear trebui urmate de subiecti se schimba sub raportul complexitatii odata cu varsta celor implicate. Cateva observatii de ordin psihoeducational se impugn atentiei.
Pornind de la doua idei cadru potrivit carora:
a) Varsta schimba interpretarea regulilor, si
b) Dezvoltarea emerge din actiune;
Studiile experimentale piagetiene au aratat ca, spre exemplu copii de 4-7 ani , cares e afla abia in faza de initiere in invatarea jocului, considera ca regulile jocului sunt exemple interesante de comportament social extern, introduce de copiii mai mari decat ei.
Desi le inteleg putin si le incalca frecvent, copiii mai mici incearca sa tina pasul cu cei mai mari , in invatarea si respectarea lor. Copiii de 7-10 ani vad regulile ca pe niste “hotarari”evidente, transmise de cai mai mari decat ei sau de catre adulti.
Progresiv, copiii in varsta de 11-12 ani incep sa vada regulile drept “Intelegeri”bazate pe consimtamant reciproc, tinand sa-si piarda interesul pentru regulile impuse de adulti sis a elaboreze ei insusi anumite reguli de organizare, conducere sau pedepsirea a celor care le incalca. In functie de caracteristicile situatiei, copilul nu poate judeca rapid alternativele , pentru ca nu poate trece de la gandirea egocentric la gandirea socio-centrica.
Ca urmare , in jurul varstei de 10-12 ani, se contureaza si conduit “realismului moral”sau “moralitatea constrangerii”, chiar heteronome. Si aceasta pentru ca el, copilul ,s e supune neconditionat regulilor, fara a judeca vina cuiva prin consecinte. Ca urmare, acceptand consecintele incalcarii, copilul accepta pedeapsa ca impusa de o autoritate externa , superioara. Legea morala este un produs al vointei colective.
Din punct de vedere al menatlului moral, J. Piaget vorbeste de morala cooperarii, introduce termenul relativism moral, in special cand intervine in analiza si categoria motivatii morale. Categorial, o astfel de structura comportamentala fata de regulile sociomorale se prezinta diferit pentru varsta de 10 ani si pentru varsta cuprinsa intre 12 si 14 ani. . Pe baza cercetarilor si interpretarilor lui Piget , Kohlberg si Lickona, se vorbeste despre doua tipuri de morala :
a) Morala constrangerii(10 ani), cu urmatoarele caracteristici:
• Comportamentul este bun sau rau(perspectiva morala absoluta): regulile sunt neschimbate;
• Defineste greselile morale in termenii a cee ace este interzis ori pedepsit;
• Vinovatia creste odata cu valorile determinarii relative la incalcarea regulilor morale;
• Convingerile privind pedeapsa nu sunt correlate cu persicolul incalcarii regulilor;
• Exista convingeri conform carora agresiunile reciproce ar trebui pedepsite de o autoritate externa;
• Convingerile copiilor ar trebui ascultate ,deoarece regulile moralesunt stabilite de cei cu autoritate.
Argumentele de sustinere cu valoare psihologica si pedagogica sunt :
Gandirea este egocentric;
Copilul coopereaza dificil cu alternative;
Absenta regulilor evaluative comparative;
Absenta modelelor ipotetice;
Relatia dominant cu realitatea este circumstantiala;
Centrarea pe caracteristici fizice impiedica abstractia normei morale.
b) MORALA COOPERARII 12-14 ANI, avand urmatoarele caracteristici:
• Constinetizeaza diferenta dintre punctele de vedere privind regulile morale, copilul crede ca regulile morale sunt flexibile;
• Defineste greselile morale in termenii violarii spirirtului de cooperare;
• Vinovatia se stabileste si se evalueaza luand in calcul existent sau nonexistenta laturii intentionale;
• Exista convingeri potrivit carora pedeapsa ar trebui sa implice si suferinta traita de victim;
• Convingerile copiilor ar trebui ascultate deoarece regulile morale reprezinta un consens mutual privind drepturile altora.
Argumente de sustinere , cu Valente psihologice si pedagogice sunt :
Gandirea este sociocentrica;
Copilul opereaza dificil cu alternative;
Sunt prezente in evaluare unele criterii/repere evaluative comparative;
Sunt prezente modelele ipotetico-deductive, anticipative;
Relatia dominanta cu mediul incepe sa fie circumstantial cauzala;
Atentia se centreaza pe caracteristici categoriale.
Cu privire la dezvoltarea morala, conceptia pigetica este una dinamica, stadiala. Piaget apreciaza ca in perioada copilariei, subiectii trec de la o moralitate obiectiva la una subiectiva.Studiind structurile cognitive – morale in unitate cu cele afective(de exemplu, datorie, respect, simpatie, vinovatie, gelozie, agresivitate, etc), autorul remodeleaza procesul formarii moralitatii, vazandu-l ca un sistem de valori interiorizate. Descrierea etapizata este urmatoarea:
Etapa heteronoma (pana la 7-8 ani), numita etapa morale ascultarii;
Etapa slabei autonomii (7/8 – 14 ani), numita etapa realismului moral, responsabilitatea este obiectiva, cu radacini in socializarea copilului; raportarea la reguli cere o anume detasare, chiar independent de intentiile subiectului, care respecta sau se abate de la norma morala;
Etapa autonomiei relative a constiintei morale (d**a 14/15 ani), numita si a sistemului moral normativ, configureaza o logica a valorilor morale, cu efecte reglatorii asupra relatiilor interindividuale, precum sin oi exigente privind reperele drumului formariinmorale ; importante sunt echilibrarile obiectivitate – subiectivitate, interiorizare – conventionalitate.
ADOLESCENTA este definita de obicei ca fiind perioada de dezvoltare a vietii umane cuprinsa intre pubertate si maturitate. Pubertatea se defineste ca o schimbare corporala, fizica si fiziologica, avand implicatii psihice majore pentru individ. Ea se caracterizeaza prin urmatoarele aspect : o crestere rapida; o accelerare a cresterii organelor s*xuale; o dezvoltare a caracterelor s*xuale secundare; aparitia ejacularii la baieti si a primei menstruatii la fete.
Sexualitatea adolescentilor se defineste ca fiind activitatea s*xuala cuprinsa intre pubertate si maturitate , aproximativ intre varstele 12 si 21 de ani. Ea include urmatoarele aspect: Stimularea erotica a diferitelor parti ale corpului; sentimental erotic si orgasmul; procreerea.
Un rol important il au urmatoarele aspect : raspunsul s*xual motor; atitudinile sis entimentele in legatura cu comportamentul s*xual, stimuli psihologiei, fanteziile erotico-s*xuale; prima experienta s*xuala.
Pubertatea este considerate a fi “varsta ingrata”, in cursul careia baiatul reprezinta un amestec incoherent de copilarie si virilitate, dispozitii ridicule, o voce aspra, pilozitate facial. Fata are picioare lungi, maini subtiri, pieptul si soldurile rau desenate. La aceasta varsta, ambele s*xe sunt dizarmonice fizic si psihic. Brutali, instabili, excesivi sau stangaci, tinerii aflati in aceasta perioada sunt dovada unei rupture de echilibru, a unei pierderi a contactului cu viata.
Atentia este capricioasa, dispozitia afectiva e labila, bizara, cu tendinte catre impulsivitati, timiditati, plang sau rad nemotivat, au o activitate dezordonata. Ideile tinerilor sunt transante, paradoxale sau lipsite de franchete. Se remarca un fond de angoasa, denumita “nelinistea adolescentei”.
Mediul familial devine prea stramt si are un caracter fragil. Legile morale si sociale sunt percepute ca fiind prea restrictive . Sufletul acestor tineri pluteste intre ipocrizie si violenta.
Pubertatea este o “criza psihobiologica” de evolutie sid ezvoltare globala ale persoanei, marcand o schimbare majora si profunda a acesteia atat in plan somatic cat si psihic.
La varsta pubertatii, apar caracterele s*xuale secundare, se maturizeaza organelle ge***ale si o data cu acestea apare si nevoia s*xuala, manifestata prin atractia pentru persoanele de s*x opus. Schimbarile comportamentului psihos*xual la pubertate au fost studiate de H. Ellis, St. Hall, H. Maranon, Marro, Freud.
La pubertate, evolutia instictuala sufera o transformare rapida, care se manifesta ca o schimbare profunda a persoanei in totalitate. Apar modificari psihofiziologice , legate de cresterea si dancirea egotismului (instinctual de combativitate si dominant in primul rand), apoi emotiile sunt legate de afirmarea emotiilor erotice ale individului. Toate acestea sunt marcate de opiniile si regulile practice impuse de educatia si modelul familial. In acest sens, au un rol important structura si dinamica grupului familial caruia ii apartine individual, modelele parentale, tipul de relatii si comunicare intrafamiliala, traditiile, nivelul de trai, veniturile economice, nivelul de cultura, religia.
La fete, desprinderea de parinti si individualitatea au forme diferite. Pasivitatea feminine tempereaza expandiunea pubertara, deturnand-o candtre instinctual de seductie. Feminitatea incepe sa se observe prin tendinta de a se face remarcatade catre s*xul opus, de a atrage atentia prin calitatile sale personale. A. Hesnard afirma ca “tanarul individ masculin se impune, inainte de toate, ca un agresor, pe cand tanara este in primul rand cea care incearca sa atraga, ca o seducatoare ”.
Trebuie sa vedem in aceste aspecte diferenta esentiala, organica , intre “dominatia masculine prin orgoliu activ si aparare provocatoare”(A. Hesnard).
Indiferent insa de s*x, desprinderea morala de familie este un “moment critic”prin care , in cursul adolescentei se produce individualizarea persoanei si, o data cu aceasta , dobandirea individualitatii sale. Acesta este aspectul psihologic, pentru ca in realitate, familia de origine si parintii nu pot fi niciodata abandonati complet de catre tineri.
La varsta pubertatii apar primele manifestari ale erotismului, sub forma “aspiratiilor erotice”, expresie a transformarii morale a adolescentului. Adolescentul , indifferent daca este baiat sau fata, simte in el aparitia unor “aspiratii stranii, ca niste dorinte nedefinite sau emotii fara o cauza”.
La adolescent, simturile aduc impresii noi, puternice , vii. Realitatea apare mai interesanta, sentimente noi se impugn in primul plan: amorul propriu, tandretea exuberanta, gelozia, etc…Instinctul erotic apare sub forma de dorinta pur fizica,mul mai diferentiat in raport cu tendinta autoerotismului infantile, prin localizarea sa la nivelul organelor ge***ale, fiind totodata resimtit ca o “Miscare sufleteasca”interioara.
Revelatia erotismului fizic este diferita in raport cu s*xul. In cazul baietilor, acestia trec rapid de la experienta autoerotica la practice a unirii s*xuale.Aceasta unire s*xuala se insoteste de satisfacerea orgoliului personal si de dorinta posesiunii material. In cazul fetelor, acceptarea unirii s*xuale are caracterul ambiguu al luptei interioare intre dorinta s*xuala si instictul de conservare a integritatii fizice. Ea nu urmareste ca parteneruls au masculine,numai satisfacerea dorintei s*xuale, ci si o raporteaza la perspectiva maternitatii, ca pe o implinire a acesteia.Participarea femeii la unirea s*xuala cu barbatul este dubla: pe de o parte, dorinta de a se darui partenerului, iar pe de alta parte, dorinta de a fi mama. Aceasta daruire este insa , in taote cazurile sau in marea lor majoritate, insotita de angoasa ca ar putea fi tradata, parasite, fara a-si putea indeplini rolul complet legat de perspectiva implinirii maternitatii.
La femeie, perspectiva maternitatii este inteleasa ca “finalitatea” fireasca a daruirii acesteia partenerului, depasind astfel simpla satisfacere a dorintei s*xuale.
In perioada adolescentei, se stabileasc si se precizeaza in mod clar diferentele dintre sentimental erotic si insticntul s*xual.Pentru Marro, “instinctul s*xual precede veritabila tandrete erotica s*xuala , bruta dominand omul, lubricitatea excitand simturile inaintea trezirii iubirii”.
A. Hesnard sustine ca la barbat dorintele fizice, initial autoerotice, apoi din ce in ce mai net exteriorizabile prin scopul lor , apr devreme si se afirma ca procese ale vietii organice. Dorintele de Ordin psihic sunt mult mai oscilante si variabile in manifestarile lor, mult mai greu de sesizat sid e analizat.
Cu toate acestea, manifestarile de gelozie, atractie psihica si emotia complexa care este tandretea, preced intotdeauna manifestarile direct vizibile ale maturizarii s*xuale fizice. Sexualitatea ca mod de comportament definitive, rezulta din sudura apetitului s*xual cu tandretea erotica.
Emotia erotica pentru ambele s*xe , rezulta din fuziunea apetitului ge***al, fizic, cu sentimente erotice de atractie sufleteasca reciproca intre parteneri.
Un aspect deosebit de important al s*xualitatii la adolescent este reprezentat de “intrarea in viata s*xuala”. Doua problem se discuta in acest sens : initierea s*xuala si prima experienta s*xuala.
Pentru adolescent “initierea s*xuala”implica spargerea unor tabuuri si dezvaluirea unor mistere. Este primul pas al initierii in vederea pregatirii pentru noile modele comportamentale ale individului. Aceasta situatie implica teama , curiozitate, neliniste si nesiguranta in fata necunoscutului, dar in acelasi timp, si dorinta de “a afla ” si de “a face” pentru a putea devein conform adultilor.
Interzisa copiilor ca ceva rau si rusinos, s*xualitatea se asociaza cu sentimente de “rusine si de vinovatie” pe care adolescentul trebuie sa le depaseasca , sa le lichideze. Sentimentul de vinovatie s*xuala este legat de asteptarea de catre individ a primei experiente s*xuale, pe care o pune in relatie cu sentimentele de rusine si pedeapasa consecutive acestuia.
Vinovatia s*xuala trebuie inteleasa ca un sentiment moral de interdictie de care adolescentul trebuie sa se desprinda o data cu prima sa experienta s*xuala.Din acest motiv , initierea si prima experienta in materie de s*xualitate , au o foarte mare valoare emotionala pentru individ.
O educatie s*xuala corecta si bine condusa , precum si o prima experienta s*xuala in conformitate cu normele moral – religioase ale modelului familial si socio-culturalexclud incarcarea emotional – afectiva a persoanei cu sentimente sau complexe de vinovatie s*xuala.
Schimbarea frecventa a partenerului se poate explica, in acest caz, ca fiind o incercare de a evita esecul, de a gasi o cale a deculpabilizarii, de lichidare a complexului de vinovatie si a starilor de angoasa.
Educatia s*xuala a adolescentilor are rolul de a oferi un cadru logic si educative de aplicare a unor problem esentiale , care, in caz contrar, sunt lasate la intamplare, ducand la deviante si angoase.
Primul cadrul al educatiei s*xuale il reprezinta familia personala si al doilea scoala. Un rol important ii revine, pe langa explicatiile de ordin psihologic si fiziologic, interiorizarii normelor morale ca suport psihologic si comportamental-rational al individului.
Reusita sau esecul primei experiente s*xuale depinde in cea mai mare masura de modelul general de educatie al adolescentului, de mediul sau social de provenienta, structura sau tipul de personalitate si modelul de educatie in ceea ce priveste pregatirea sau initierea s*xuala.
De regula, primele experiente s*xuale pot lua diferite aspect , d**a cm urmeaza:
o Experiente psihotraumatizante: viol, relatii s*xuale intre rude, de grup, etc… toate avand un character de brutalitate si generand sentimente de vinovatie s*xuala, cu consecinte grave asupra personalitatii individului si a comportamentului s*xual al acestuia;
o Experiente de tip ludic, de regula intre parteneri de aceeasi varsta , legate de curiozitate, fantezii erotice, experinte in grup si autoerotism;
o Experiente morale, in care sentimentele de atractie reciproca apropie partenerii, faciliteaza comunicarea si cunoasterea reciproca , urmate de relatia s*xuala biologica. Acest tip favorizeaza maturizarea personalitatii din punct de vedere emotional afectiv si intellectual, dezvolta atitudini de atractie si de incredere reciproca, stabilitate si Securitate, ducand la construire unui cuplu stabil.
