27/12/2025
De ce ne certam de sarbatori?
Sarbatorile vin cu lumini, mese pline si promisiunea implicita a fericirii. Ni se spune ca este perioada linistii, a reconectarii, a familiei unite.
Paradoxal, exact in aceste zile apar cele mai multe certuri, tensiuni si rupturi emotionale. Nu pentru ca sarbatorile ar fi problema, ci pentru ca ele apasa exact pe locurile deja dureroase.
Certurile de sarbatori nu sunt accidente. Sunt reactii.
Sarbatorile cresc asteptarile, nu resursele
In timpul anului, disconfortul este amortizat de ritm: munca, fuga, aglomeratie, „mai vedem”. De sarbatori, insa, asteptarile cresc brusc. Vrem armonie, apropiere, discutii frumoase, familie fericita. Vrem sa fie ca in poze, cm ne imaginăm ca este în alte familii...
Problema este ca ajungem aici epuizati. Cu nervii intinsi, cu limitele depasite, cu prea multe responsabilitati si prea putina odihna. Creierul obosit nu mai are rabdare, iar sistemul nervos nu mai are capacitate de reglare. Cand vrei mai mult decat poti duce, conflictul devine inevitabil.
De sarbatori nu reactioneaza adultul, ci copilul interior
Sarbatorile sunt declansatori emotionali puternici. Ele activeaza memoria afectiva: cm era in copilarie, ce lipsea, ce nu a fost spus, cine nu a fost acolo. Reactiile nu vin din prezent, ci din trecut.
De aceea certurile par exagerate. O replica banala devine o explozie. Un gest mic doare enorm. Nu pentru ca situatia este grava, ci pentru ca atinge rani vechi: nevoia de a fi vazut, ales, protejat, validat.
Nu ne certam ca adulti maturi, ci ca parti ranite care n-au fost ascultate la timp.
Timpul petrecut impreuna scoate la suprafata ce a fost amanat
Sarbatorile inseamna stat impreuna: mese lungi, conversatii fortate, vizite, interactiuni continue. Pentru relatiile in care tensiunile au fost puse sub pres, acest timp devine insuportabil.
Nu apropierea in sine creeaza conflictul, ci apropierea fara onestitate. Cand stai mult cu cineva, dar eviti subiectele reale, presiunea creste. Ce nu a fost spus in luni sau ani iese brusc, fara filtru.
Cand dispare agitatia, apare adevarul
In restul anului, multi se ascund in activitate. Programul incarcat devine mecanism de aparare. De sarbatori, ritmul incetineste si nu mai avem unde fugi. Linistea scoate la suprafata golurile, nemultumirile, frustrarile vechi.
Certurile nu apar pentru ca este liniste. Apar pentru ca linistea ne obliga sa simtim.
„Ar trebui sa fim fericiti” este o capcana emotionala
Ideea ca de sarbatori trebuie sa fim bine este una dintre cele mai nocive presiuni culturale. Cand realitatea interioara nu corespunde imaginii ideale, apare rusinea. Tristetea devine vina, furia devine ceva „gresit”, iar disconfortul trebuie ascuns.
Emotiile care nu au voie sa existe nu dispar. Ele se transforma in iritare, ironie, repros, cearta.
Ce se intampla, de fapt
Sarbatorile nu creeaza conflicte. Ele le scot la suprafata. Functioneaza ca un reflector pus pe relatii, pe rani, pe dezechilibre. Unde exista conexiune reala, sarbatorile apropie. Unde exista frustrari nerezolvate, ele tensioneaza.
A te certa de sarbatori nu inseamna ca esti nerecunoscator sau ca ai relatii esuate. Inseamna ca ai emotii neprocesate si nevoi neexprimate. Inseamna ca ai obosit sa te prefaci.
Si poate ca tocmai asta este mesajul real al acestor zile: nu sa fim perfecti, ci sinceri. Nu sa aratam bine, ci sa ne uitam cu curaj la ce doare.
