Psihoterapie Suceava

29/08/2025

Pacienții oncologici vor avea servicii psihologice decontate prin sistemul public de sănătate, spune Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii.

🎙 „De astăzi, România recunoaşte oficial că tratamentul complet al cancerului nu înseamnă doar medicamente, intervenţii chirurgicale sau radioterapie, ci şi suport emoţional”, spune ministrul Sănătăţii pe Facebook ➡ https://shorturl.at/jlzPe

27/08/2025

23/08/2025

Izolarea socială percepută ( resimțită ) vs. apartenența la grupul social.

Cercetările neurocognitive arată diferențe esențiale între persoanele care percep singurătate/izolare socială și cele care beneficiază de apartenența la un grup social.

1. Prejudecata atențională (Attentional bias)
• Singurătate: atenția este direcționată mai mult către semnalele negative sau amenințătoare, ceea ce accentuează izolarea.
• Apartenență: atenția devine mai echilibrată, reducând hiper-vigilența socială.

2. Reprezentările de sine și ale celuilalt (Segregation of self/other representations)
• Singurătate: reprezentările despre sine și ceilalți sunt mai separate, ceea ce reduce empatia și înțelegerea mutuală.
• Apartenență: se activează motivația prosocială, favorizând cooperarea și solidaritatea.

3. Activitatea și conectivitatea funcțională (Functional connectivity)
• Singurătate: activitatea cerebrală și conectivitatea între rețelele sociale sunt reduse, ceea ce limitează procesarea pozitivă a interacțiunilor.
• Apartenență: conectivitatea funcțională este mai ridicată, susținând procesele sociale complexe și adaptative.

4. Învățarea încrederii (Trust learning)
• Singurătate: procesul de învățare a încrederii este afectat, ceea ce face dificilă construirea relațiilor stabile.
• Apartenență: experiențele de încredere se consolidează, întărind legăturile interpersonale.

5. Recompensa socială (Pleasant/vicarious social pictures)
• Singurătate: activitatea neuronală ca răspuns la imagini sociale plăcute este redusă, scăzând motivația pentru relații.
• Apartenență: răspunsul cerebral este intensificat, ceea ce crește satisfacția prin recompense sociale indirecte (ex. bucuria pentru reușita altora).

⸻

📌 Concluzie:
Singurătatea cronică slăbește mecanismele neuronale esențiale pentru conectarea socială – atenția, empatia, încrederea și recompensa socială. În schimb, apartenența la grupuri sociale activează circuite cerebrale care susțin sănătatea psihică, cooperarea și bunăstarea pe termen lung.

23/08/2025

🧠 Psihologia familiei.

Ce ne spun studiile despre relațiile din copilărie și impactul lor pe termen lung
1. Fiica și tatăl / Fiul și mama
Studiile arată că legăturile emoționale dintre copii și părinți se formează încă din primii ani prin atașament (Bowlby, 1969). Adesea, fetele dezvoltă o conexiune emoțională mai puternică cu tatăl, iar băieții cu mama, datorită complementarității și diferențelor de gen. Aceste relații timpurii pot influența viitoarele modele de atașament în relațiile adulte.
2. Primul născut și responsabilitatea
Conform cercetărilor în psihologia dezvoltării (Sulloway, 1996), copilul cel mare tinde să preia roluri mai responsabile și protective față de frații mai mici, ceea ce îl face adesea mai conștiincios și orientat spre performanță.
3. Respectul fiului pentru mamă și relația cu femeile
Băieții care au avut o relație caldă și respectuoasă cu mama dezvoltă o imagine pozitivă asupra femeilor și, ulterior, relații sănătoase (Rohner, 2005 – Parental Acceptance-Rejection Theory).
4. Conflictele dintre frați
Deși frecvente în copilărie, conflictele dintre frați reprezintă o formă de învățare socială. Interesant este că multe studii arată că acești frați ajung să fie mai apropiați la maturitate (Stocker & Youngblade, 1999).
5. Imitarea părinților
Copiii absorb, adesea inconștient, obiceiurile părinților prin mecanisme de modelare socială (Bandura, 1977). De aceea, valorile, limbajul și stilul de viață al părinților se regăsesc frecvent la copii.
6. Copiii expuși la conflicte
Uneori, copiii care cresc într-un mediu conflictual ajung să evite certurile la maturitate și devin „pacificatori”. Totuși, expunerea constantă la tensiuni poate produce și anxietate sau dificultăți emoționale (Cummings & Davies, 2010).
7. Sacrificiul părinților
Atunci când părinții fac sacrificii pentru binele copilului, chiar și fără să vorbească despre ele, copilul percepe acest lucru la nivel subtil și dezvoltă respect și recunoștință (Grusec & Davidov, 2007).
8. Copil crescut în iubire
Un copil care crește într-un mediu afectuos va învăța natural să ofere iubire la rândul său. Psihologia atașamentului subliniază că securitatea emoțională din copilărie se transformă în relații sănătoase la vârsta adultă (Ainsworth, 1989).

⸻

💡 Concluzie:

Familia este „laboratorul” în care se formează primele modele de relații, valori și comportamente. Ceea ce trăim în copilărie nu dispare, ci ne însoțește în viața adultă. De aceea, iubirea, respectul și siguranța emoțională oferite acasă sunt fundamentul unei vieți echilibrate și pline de sens.

⸻

📚 Referințe științifice (selective):
• Bowlby, J. (1969). Attachment and Loss.
• Bandura, A. (1977). Social Learning Theory.
• Sulloway, F. (1996). Born to Rebel.
• Rohner, R. P. (2005). Parental Acceptance-Rejection Theory.
• Stocker, C., & Youngblade, L. (1999). Sibling relationships in childhood and adolescence.
• Cummings, E. M., & Davies, P. (2010). Marital Conflict and Children.
• Grusec, J., & Davidov, M. (2007). Socialization in the family.
• Ainsworth, M. (1989). Attachment beyond infancy.

⸻

👉 Ce părere ai? Recunoști aceste tipare în propria ta familie? ❤️

22/08/2025

Arborele Dependențelor

Introducere

Imaginați-vă fiecare dependență ca pe o ramură a arborelui vieții. La fel cm arborii au rădăcini, și dependențele au rădăcini. Când aceste rădăcini găsesc un „sol fertil” pentru a crește, apar și se dezvoltă diverse forme de dependență.

Ramuri (manifestări ale dependențelor)

Dependențele se pot exprima în numeroase forme – comportamente, evenimente, experiențe, persoane sau substanțe – modelate de temperamentul individual și de influențele culturale și sociale.

Exemple de dependențe:
• Substanțe: droguri, alcool, mâncare.
• Comportamente: jocuri de noroc, cumpărături, gaming, social media, muncă excesivă.
• Relaționale/afective: s*x, codependență.

Rădăcini (cauze psihologice și sociale)

Aceeași dependență poate avea rădăcini diferite sau combinații de rădăcini, în funcție de persoană:
• Traume
• Abuz
• Neglijare
• Frica
• Furia
• Rușinea
• Abandonul
• Singurătatea
• Mediul social

Aceste rădăcini slăbesc mecanismele de reglare emoțională și cresc vulnerabilitatea la comportamente adictive.

Solul (terenul care favorizează dependențele)

Orice formă de abuz sau disfuncționalitate în mediu oferă un sol fertil pentru dezvoltarea rădăcinilor dependenței. Astfel, condițiile psihologice și sociale negative creează baza în care dependențele pot înflori.

Concluzie

A tăia doar ramurile unui copac nu rezolvă problema – vor apărea mereu altele. La fel, simpla oprire a unui comportament adictiv nu este suficientă.
Soluția reală este intervenția asupra rădăcinilor și a solului: vindecarea traumelor, reducerea factorilor de risc și construirea unor mecanisme sănătoase de adaptare.

⸻

📌 Validare științifică:
• Modelele psihologice contemporane (de ex. modelul biopsihosocial al adicției – Engel, 1977; Koob & Volkow, 2016) confirmă că dependența nu este doar un comportament, ci rezultatul interacțiunii dintre vulnerabilități biologice, factori psihologici (traume, emoții negative, tulburări de reglare) și factori sociali.
• Abordările moderne în tratamentul dependențelor (psihoterapie, neurofeedback, terapii de traumă, suport social) se concentrează pe identificarea și vindecarea cauzelor de profunzime, nu doar pe controlul simptomului.

23/07/2025

🧠 Cum să te îngrijești în zilele dificile din punct de vedere psihic

(Recomandări validate psihologic pentru autoreglare și recuperare emoțională)

Zilele „proaste” pentru sănătatea mintală sunt firești și apar chiar și la cei mai rezilienți dintre noi. Iată câteva strategii simple, dar eficiente, pentru a susține reglarea emoțională și revenirea treptată la o stare de echilibru:

⸻

✅ 1. Conectează-te cu o persoană de încredere

Vorbește cu un prieten apropiat sau cu un membru al familiei care poate asculta fără să judece.

✅ 2. Fă o plimbare ușoară în aer liber

Mișcarea lentă în natură ajută la reducerea cortizolului și stimularea dopaminei.

✅ 3. Reflectează sau scrie în jurnal

Notează ce a declanșat această stare. Procesarea emoțională ajută la clarificarea gândurilor.

✅ 4. Alege o sarcină casnică simplă

Activitățile repetitive și previzibile pot aduce o formă de stabilitate internă.

✅ 5. Hidratează-te, mănâncă și fă un duș cald

Grijile de bază ale corpului nu trebuie neglijate – corpul susține mintea.

✅ 6. Reia un film sau o carte preferată

Contactul cu ceva familiar și reconfortant poate induce o stare de siguranță psihologică.

✅ 7. Acceptă ceea ce simți

Practică autoacceptarea. Emoțiile nu trebuie „reparate” imediat – ele trebuie mai întâi înțelese.

✅ 8. Renunță la autocritică

Judecata internă exacerbează disconfortul. Înlocuiește-o cu blândețe.

✅ 9. Continuă să faci pași mici

Acțiunile simple pot construi treptat un sentiment de eficiență personală.

✅ 10. Fă un mini-antrenament (8 minute)

Exercițiile fizice, chiar și de scurtă durată, eliberează endorfine benefice.

✅ 11. Relaxează-te într-o baie caldă înainte de somn

Crește temperatura corporală și favorizează somnul profund.

✅ 12. Creează o „trusă” pentru sănătate mintală

Include obiecte, activități și gânduri care știi că te ajută în momente dificile.

✅ 13. Ia o pauză și caută inspirație

Ascultă muzică liniștitoare, uită-te la artă sau inspiră-te din povești de speranță.

⸻

📌 Reține: Disconfortul psihic nu este un eșec, ci un semnal că ai nevoie de reconectare, repaus și grijă blândă față de tine.

👥 Distribuie acest mesaj – poate fi sprijinul de care are nevoie cineva chiar acum.

23/07/2025

22/07/2025

🟩 12 comportamente care îi fac pe ceilalți să te respecte mai mult

„Respectul înseamnă să îi tratezi pe toți cu demnitate, nu doar pe cei pe care vrei să îi impresionezi.”
— Richard Branson

1. 🤝 Fii amabil cu oamenii de la care nu ai nimic de câștigat. Tratează-i pe toți cu demnitate.
2. 🌟 Laudă munca sau abilitățile cuiva în fața altora. Aprecierea publică este puternică.
3. 🙋‍♂️ Întreabă numele casierului sau chelnerului și folosește-l. Un mic gest de recunoaștere aduce căldură.
4. 🚍 Oferă-ți locul unei persoane în vârstă sau aflate în dificultate, în mijloacele de transport. Bunătatea directă contează.
5. 🕰️ Nu trimite e-mailuri care nu sunt urgente după orele de lucru. Respectă timpul personal al celorlalți.
6. ✅ Fii sincer în legătură cu ceea ce nu știi. Recunoașterea limitelor construiește credibilitate.
7. 📚 Oferă o carte bună unei persoane care ar aprecia-o. Este un gest plin de atenție.
8. 💬 Trimite un mesaj scurt unui prieten cu care nu ai mai vorbit de ceva timp. Doar ca să-l întrebi ce mai face.
9. 🌱 Fii un exemplu în toate domeniile, mai ales în lucrurile mici. Consistența inspiră respect.
10. 🔐 Respectă-ți intimitatea și pe a celorlalți. Nu împărtăși prea multe și nu te amesteca în probleme care nu te privesc.
11. 🗣️ Ia apărarea celor care nu sunt de față. Spune ce trebuie atunci când este corect să o faci.
12. 👀 Acordă toată atenția în întâlniri: închide telefonul/laptopul și menține contactul vizual.

20/07/2025

Kostenloses Webinar zum Thema Neurofeedback und Biofeedback 🧠

💡Wie funktioniert Neurofeedback und Biofeedback
💡Wie können diese gemeinsam eingesetzt werden
💡Wie kann Biofeedback als eigentständiges Instrument eingesetzt werden

Das und viel mehr erfahrt ihr in unserem kostenlosen Webinar von unserer erfahrenen Dozentin!

🔗 Jetzt anmelden: https://beemedic.com/de/neurofeedback-biofeedback-info-webinar-06082025

19/07/2025

🧠 Cum recunoști o apropiere aparentă, dar încărcată de emoții negative – perspective inspirate din psihologia lui Carl Jung

Jung subliniază că inconștientul își proiectează conflictele asupra altora; de aceea, gesturile, micile reacții și atitudinile pot dezvălui realitatea din spatele vorbelor.

⸻

🔎 8 semne-cheie că cineva îți poartă sentimente negative ascunse
1. Critici mascate în “sfaturi constructive”
• Tonul pare binevoitor, dar mesajul te face să te simți inferior.
• Scopul: menținerea unei poziții de superioritate, fără să pară agresiv(ă).
2. Entuziasm minim pentru reușitele tale
• Răspunde cu indiferență, schimbă subiectul sau minimalizează succesul tău.
• “Umbra” descrisă de Jung: succesul altuia activează propriile frustrări.
3. Prezență constantă, dar sprijin emoțional slab
• Este mereu prin preajmă social, însă lipsește când ai cu adevărat nevoie.
• Conexiunea rămâne de suprafață, fără empatie reală.
4. Tachinări repetitive, prezentate drept umor
• Glume frecvente pe seama ta, care te fac să te simți inconfortabil.
• Umorul devine o supapă prin care iese nemulțumirea interioară.
5. Competiție permanentă
• Transformă orice discuție într-o comparație (“Și eu am… dar mai mult!”).
• Dorința reală: demonstrarea propriei superiorități.
6. Discreta “bucurie” când treci printr-un eșec
• Zâmbet subtil, remarci de tipul „Mă așteptam” sau o tăcere comodă.
• Semnalizează satisfacție față de dificultățile tale.
7. Subminare mascată
• Oferă sfaturi nepotrivite sau te descurajează cu vorbe “grijulii” (“Nu e pentru tine”).
• Poate interfera intenționat în deciziile tale, dar cu un zâmbet politicos.
8. Tensiune corporală la simpla ta prezență
• Privire înăsprită, ton sec, gesturi rigide sau nerăbdare vizibilă.
• Inconștientul se trădează prin micro-expresii și limbaj corporal.

⸻

🛡️ Cum te protejezi
• Nu răspunde cu aceleași sentimente
Întrerupe “jocul” emoțional; proiecțiile lor reflectă problemele lor interne.
• Stabilește limite clare
Distanțarea de persoanele care rănesc este o formă de auto-îngrijire; nu datorezi justificări.
• Nu încerca să-i schimbi
Sentimentele adânci nu se corectează prin logică sau afecțiune din exterior.
• Confruntă dacă simți nevoia
Discuția calmă și directă (“Observ X, te deranjează ceva?”) poate lămuri situația; tăcerea prelungește toxicitatea.
• Întărește relațiile sănătoase
Înconjoară-te de oameni care te apreciază sincer: ei devin plasa ta de siguranță emoțională.

⸻

👀 Fii atent(ă) la aceste semne subtile și protejează-ți echilibrul interior!

30/03/2025

Clara Toma, editor “ Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor “

13/02/2025

Copiii nu ascultă sfaturi, ei imită exemple.