31/10/2021
Consumului de hrană din perspectiva chimiei
Energia este factorul (sau componenta) numărul unu necesară vieţii şi însăşi temelia Creaţiei. Energia este determinată de mişcarea şi interacţiunile dintre atomi, care conţin toate formele de viaţă. Atomii (energia) nu pot fi creaţi sau distruşi, dar pot fi transformaţi. Astfel, energia poate fi amplificată sau redusă.
Energia este clasificată în alte două grupe: energie cinetică şi energie potenţială. Energia cinetică este energia în acţiune. Energia potenţială este energia stocată – cu potenţial de utilizare. Energia chimică din hrană este o energie potenţială până la un anumit nivel, adică până când va fi eliberată prin intervenţia enzimelor şi a altor factori de activare chimică.
În capitolul 2 am aflat că o celulă poate fi comparată cu un oraş de sine stătător, care are capacitatea de a se susţine din propriile resurse, dar că această celulă mai are nevoie de intervenţia a doi factori externi. În primul rând, are nevoie de o sursă de energie. Tot aşa cm motorul unei maşini are nevoie de combustibil pentru a funcţiona, şi celulele organismului uman au nevoie de o formă de energie. În al doilea rând, celulele trebuie să poată elimina produşii derivaţi din arderea acestor combustibili. Aceşti produşi secundari trebuie transportaţi în afara celulei, tot aşa cm funcţionează în orice cămin conductele şi sistemul septic prin care se elimină reziduurile menajere.
Cea mai gravă greşeală pe care o comit unii dintre cei care doresc să slăbească este faptul că ei obligă organismul să ardă proteine pentru a produce combustibil. Dacă organismul este privat de zahăr, el se va orienta spre grăsimile stocate sau va începe să îşi descompună propriile ţesuturi pentru a procura energia de care are nevoie. Acest fapt conduce la degradare musculară si altele…
Fructele şi legumele crude conţin o formulă mult mai echilibrată de zaharuri simple, aminoacizi şi acizi graşi. Iată încă un motiv pentru care eu le numesc „hrana lui Dumnezeu” creată pentru oameni.
Majoritatea îndulcitorilor artificiali sunt asociaţi cu cancerul. Tineti minte: un zahăr simplu (mai ales glucoza) este energia cea mai potrivită pentru hrănirea celulei. Fructoza este forma de monozaharidă sau zahăr simplu cu cea mai mare încărcătură de energie. În special neuronii (celulele sistemului nervos) atrag moleculele de fructoză.
Acizii graşi care sunt esenţiali pentru organism, dar care nu pot fi sintetizaţi pe cale naturală de organism, trebuie obţinuţi din dietă. Aceştia sunt cunoscuţi sub denumirea de acizi graşi esenţiali şi sunt grupaţi în trei categorii de bază: acid linoleic, acid linolenic şi acid arahidonic. Dintre cei trei acizi, acidul linoleic este cel mai important pentru menţinerea vieţii, el putând fi transformat în acid linolenic şi acid arahidonic.
Surse de grasimi: Omega-3 si Omega-6(legumele, fructele, nucile şi seminţele.)
Consumul de sucuri obţinute din fructe şi legume şi/sau consumarea în stare crudă a aceloraşi vă va ajuta enorm să revitalizaţi pancreasul şi întregul organism.
Vitamina A
Acţiuni: susţine sistemul imunitar; creşte imunitatea. Creşte rezistenţa organismului la microbi şi infecţii. Menţine ţesuturile sănătoase. Vitaminele A şi B2 concură la menţinerea stării de sănătate a mucoasei tractului gastrointestinal.
Cele mai bune surse: andive, ardei iute, avocado, broccoli, caise, cartof dulce, conopidă, dovleac, dovlecel, frunze de nap, iarbă acră (Cymbopogon Citratus), mere, morcovi, papaia, pepene verde, prune, roşii, spanac şi sparanghel.
Vitamina B1
Acţiuni: sistemul nervos. Menţine sistemul digestiv în stare optimă de funcţionare. Susţine producerea acidului clorhidric necesar unei digestii corecte.
Cele mai bune surse: bame, cartofi, fasole, verdeţuri, linte, mazăre, melasă brună, nuci, nuci americane, orez brun, portocale, seminţe de floarea-soarelui, sfeclă şi tărâţe de orez.
Vitamina B2
Acţiuni: susţine sistemul imunitar; creşte imunitatea. Esenţială în creştere, pentru ochi, piele, unghii, păr. Contribuie la metabolizarea proteinelor şi a carbohidraţilor.
Cele mai bune surse: avocado, banane, frunze de sfeclă şi de nap, cereale, germeni de grâu, grepfrut, verdeţuri, mere, migdale, morcovi, nucă de cocos, prune, seminţe de floarea-soarelui, tărâţe de orez, varec şi varză de Bruxelles.
Vitamina B3
Acţiuni: circulaţie sănătoasă şi funcţionare corectă a sistemului nervos. Tract gastrointesti-nal.
Cele mai bune surse: cartofi, germeni de grâu, verdeţuri, migdale, nuci, orez brun, orz integral, rubarbă, seminţe de floarea-soarelui, tărâţe de orez.
Vitamina B5
Acţiuni: reglează metabolismul grăsimilor şi al carbohidraţilor. Intervine la nivelul glandelor suprarenale şi măreşte producţia de cortizon. Recomandat în combaterea stresului.
Cele mai bune surse: avocado, banane, broccoli, conopidă (partea verde), fasole, lăptişor de matcă, verdeţuri, mazăre, melasă, portocale.
Vitamina B6
Acţiuni: contribuie la şi susţine metabolizarea grăsimilor şi a carbohidraţilor. Susţine acţiunea corectă ADN şi ARN, sistemul nervos, creierul. Joacă un rol important în metabolismul acizilor graşi nesaturaţi şi transformarea în vitamina F. Menţine sângele sănătos, favorizează formarea globulelor roşii şi susţine menţinerea la nivel normal a hemoglobinei. Esenţială pentru respiraţia celulară.
Cele mai bune surse: alune, ardei verde, avocado, banane, cantalup, cartofi, germeni de grâu, legume cu frunze verzi, melasă brună, miere, morcovi, nuci, orez brun, prune, salate, seminţe de floarea-soarelui, varză.
Vitamina B9
Acţiuni: formează globulele roşii. Contribuie la producţia de ADN şi ARN. Participă la metabolizarea aminoacizilor.
Cele mai bune surse: avocado, banane, broccoli, cantalup, cartofi irlandezi, ciuperci, curmale, fasole, germeni, lăptuci, legume cu frunze verzi, nuci, salate, sfeclă, spanac, sparanghel, varză, varză de Bruxelles.
Vitamina B12
Acţiuni: esenţială în procesele de producere, dezvoltare şi regenerare a globulelor roşii.
Cele mai bune surse: banane, frunze de tătăneasă, struguri Concord, seminţe de floarea-soarelui, varec.
Vitamina B13
Cele mai bune surse: calciu, acid orotic.
Vitamina B15
Acţiuni: măreşte toleranţa la hipoxie (oxigenare insuficientă a ţesuturilor şi celulelor).
Cele mai bune surse: nuci, orez brun, seminţe.
Vitamina B17
Acţiuni: efect de prevenire şi de combatere a cancerului.
Cele mai bune surse: afine, caise, mai ales sâmbure de caisă, fasole, năut, sâmbure de piersică sau de prună, mure, seminţe de in, zmeură.
Vitamina C
Acţiuni: activează dezvoltarea şi reconstrucţia celulară, susţine sistemul imunitar, acţionează ca antioxidant, asistând toate organele, glandele şi ţesuturile conjunctive. Favorizează vindecarea în orice afecţiune sau stare de degradare a sănătăţii. Poate micşora nivelul de colesterol benefic şi de trigliceride. De asemenea, sintetizează colagenul, promovând sănătatea pielii şi a membranelor mucoase.
Cele mai bune surse: toate fructele şi legumele, dar mai ales în acerola, ardei gras, ardei iute, avocado, banane, broccoli, cartofi, coacăze, conopidă, fragi, guava, citrice, frunze de nap, mango, mere, mure, măceşe, papaia, pătrunjel, prune, roşii, spanac, vişine, varză etc.
Vitamina D
Acţiuni: stimulează absorbţia calciului. Reglează şi sporeşte rezistenţa la infecţii microbiene. Este esenţială în formarea dentiţiei şi a ţesutului osos.
Cele mai bune surse: ciuperci, seminţe încolţite, lucerna, seminţe de floarea-soarelui, germeni de grâu.
Vitamina E
Acţiuni: oxigenează ţesuturile, reduce cerinţa de aport de oxigen, susţine funcţiile la nivelul organelor de reproducere, a inimii. Protector al membranei celulare.
Cele mai bune surse: avocado, broccoli, germeni de grâu, lăptuci, legume cu frunze verzi, mazăre, nuci, orez brun, seminţe crude şi încolţite, spanac, sparanghel, uleiuri vegetale neprocesate şi nerafinate.
Vitamina F
Acţiuni: scade nivelul de colesterol din sânge. Reduce riscul incidenţei bolilor cardiace. Susţine activitatea glandelor suprarenale.
Cele mai bune surse: germeni de grâu, nuci, seminţe de in, ulei de măsline, ulei de şofran şi de floarea-soarelui, uleiuri vegetale neprocesate şi nerafinate.
Vitamina H
Acţiuni: susţine metabolizarea grăsimilor, a carbohidraţilor, proteinelor şi aminoacizilor. Antiseptic.
Cele mai bune surse: alune, anumite specii de ciuperci, banane, mazăre verde, migdale, roşii, tărâţe de ovăz.
Vitamina K
Acţiuni: intervine în mecanismele de coagulare sanguină. Stimulează funcţia hepatică. Intervine în metabolizarea calciului (la nivelul sistemului osos).
Cele mai bune surse: spanac, varză, sparanghel, broccoli, conopidă, roşii, morcovi, varec, lucernă, melasă brună, frunze de nap, legume verzi, clorofilă.
Vitamina P
Acţiuni: întreţine sănătatea vaselor capilare şi a pereţilor vaselor sanguine. Susţine ţesutul conjunctiv. Fortifică pereţii capilarelor, anticoagulant pentru capilare, protejează vitamina C.
Cele mai bune surse: caise, vişine, ardei iute, grepfrut, lămâi. Fructe şi legume proaspete, în special citrice, ardei verde, struguri, fragi, căpşuni, coacăze, prune.
Vitamina T
Acţiuni: menţine integritatea plachetelor sanguine.
Cele mai bune surse: seminţe de susan, tahini.
Vitamina U
Acţiuni: ajută la vindecarea ulcerului gastric şi a ulcerelor duodenale.
Cele mai bune surse: suc proaspăt de varză, varză proaspătă.
Colină
Acţiuni: ajută în procesul digestiv şi de absorbţie.
Cele mai bune surse: grâu, legume cu frunze verzi, varză, conopidă, năut, linie, alune, leguminoase.
Inositol
Acţiuni: creşterea părului, inimă. Componentă a complexului de vitamine B.
Cele mai bune surse: majoritatea fructelor şi a legumelor cu frunze verzi.
PABA
Acţiuni: stimulează creşterea. Excelent pentru piele, păr.
Cele mai bune surse: melasă, tărâţe, orez brun, seminţe de floarea-soarelui, germeni de grâu.