Cristina Sbîrnea - medic stomatolog

12/01/2026

❓De ce își încheie 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐬𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭𝐨𝐥𝐨𝐠 viața profesională înainte de pensionare?

𝐒𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐚 este una dintre cele mai epuizante discipline medicale, atât din punct de vedere psihologic, cât și fizic, însă această epuizare rămâne adesea invizibilă și insuficient discutată din punct de vedere științific. Dovezile din cercetare indică faptul că medicii stomatologi suferă de o presiune neurologică cronică, asociată cu stres musculo-scheletal acumulat, ceea ce duce la o durată profesională mai scurtă comparativ cu alte specialități medicale.

Atunci când vorbim despre parcursul profesional al medicilor, îmbătrânirea este adesea asociată cu maturitatea profesională și stabilitatea locului de muncă. Totuși, această regulă nu se aplică neapărat stomatologilor.

În multe cazuri, medicul stomatolog nu ajunge la pensionare la apogeul experienței sale, ci ajunge epuizat mental și fizic sau se retrage din practica clinică mai devreme.

Această retragere nu este întotdeauna declarată oficial; ea se poate manifesta prin:
➖reducerea programului de lucru;
➖diminuarea pasiunii pentru profesie;
➖trecerea către roluri administrative sau schimbarea completă a domeniului;
➖continuarea activității în ciuda unor probleme cronice de sănătate.

Toate acestea ridică o întrebare fundamentală:
Este durata profesională a unui medic stomatolog, în mod natural, mai scurtă? Și de ce?

Din păcate, răspunsul este 𝐃𝐀.

🦷 Conceptul de „vârstă profesională” în medicină

Longevitatea profesională nu este măsurată doar prin numărul de ani de muncă, ci prin capacitatea medicului de a:
➖continua să lucreze cu competență mentală;
➖menține calitatea deciziilor medicale;
➖profesa fără dureri fizice sau epuizare mentală cronică.

În multe specialități medicale, medicii își pot ajusta modul de lucru odată cu înaintarea în vârstă. În stomatologie însă, corpul și sistemul nervos sunt principalele instrumente de lucru, astfel încât orice deteriorare a sănătății afectează direct nivelul profesional.

🦷 Presiunea neuropsihică cronică în stomatologie

Din perspectiva psihologiei profesionale, medicul stomatolog lucrează într-un mediu clasificat drept mediu de stres cronic cu risc ridicat, caracterizat prin:
➖presiune intensă;
➖continuitate a timpului de lucru;
➖lipsa marjei de eroare.

În cadrul unei singure ședințe, stomatologul trebuie să:
➖ia decizii terapeutice precise, care nu permit greșeli;
➖gestioneze anxietatea și durerea pacientului;
➖controleze instrumente cu risc ridicat;
➖obțină rezultate funcționale și estetice;
➖lucreze sub presiunea directă a timpului.

Această încărcare cognitivă sincronizată, repetată zilnic, duce la oboseală neurologică progresivă, nu doar la o oboseală temporară.

🦷 Teoria încărcării cognitive

Teoria încărcării cognitive arată că mintea umană se epuizează atunci când cerințele mentale momentane depășesc capacitatea de procesare paralelă. Medicii stomatologi beneficiază rareori de intervale reale postingestionare între pacienți, ceea ce duce la acumularea stresului nervos și la scăderea capacității de recuperare mentală.

🦷 Deteriorarea sănătății fizice: cealaltă față a epuizării

Pe lângă stres, stomatologia se numără printre profesiile cu cel mai mare risc de afecțiuni ale sistemului musculo-scheletal.

Cele mai frecvente probleme includ:
➖dureri ale coloanei cervicale;
➖dureri lombare;
➖contracturi musculare cronice;
➖dureri de umăr;
➖tendinite și sindrom de tunel carpian.

Acestea sunt asociate cu:
➖poziții de lucru neergonomice;
➖flexii repetate ale capului și gâtului;
➖menținerea prelungită a umerilor în tensiune;
➖mișcări fine repetitive ale mâinii și încheieturii.

Aceste leziuni se dezvoltă lent, dar afectează direct continuitatea profesională.

🦷 Relația de schimb dintre durerea fizică și stresul psihologic

Cercetări recente sugerează că stresul psihologic cronic:
➖crește tensiunea musculară;
➖slăbește capacitatea de recuperare musculară;
➖amplifică percepția durerii.

Astfel se formează un cerc vicios:
➖epuizarea mentală intensifică durerea fizică;
➖durerea fizică accelerează burnout-ul psihologic.

Acest mecanism explică scurtarea duratei de viață profesională a medicului stomatolog comparativ cu colegii săi din alte specialități.

🦷🩺 Comparația profesională cu alte specialități medicale

Cu tot respectul pentru toate specialitățile medicale, stomatologia se remarcă prin:
➖muncă individuală în cadrul ședinței;
➖responsabilitate corporală totală;
➖evaluare directă și imediată a pacientului;
➖combinația dintre precizia medicală și judecata estetică;
➖limitarea distanței mentale față de actul medical.

Aceste caracteristici accelerează și intensifică epuizarea profesională.

Scurtarea duratei profesionale a medicului stomatolog nu este rezultatul unei slăbiciuni individuale,
ci consecința directă a unei structuri profesionale care combină:
➖presiune nervoasă cronică;
➖deteriorarea sănătății musculare;
➖lipsa unei gestionări conștiente a sănătății psihice și fizice;

Recunoașterea acestui fapt este primul pas către:
➖protejarea medicului;
➖îmbunătățirea calității actului medical;
➖asigurarea sustenabilității carierei.

𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐞❓Sănătatea mentală și fizică a medicului stomatolog nu este un lux, ci o condiție esențială pentru o medicină sigură și durabilă.

27/12/2025

Astăzi, 27 decembrie 2025, de la ora 10:00, Colegiul Medicilor Stomatologi Suceava a organizat un curs cu titlul “Inițierea și consolidarea bazelor stomatologiei digitale”, prezentat de Dr. Vlad Bancescu, medic specialist protetica dentară, membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din Cluj-Napoca.

Așa cm spune și titlul, cursul are ca obiectiv inițierea și consolidarea bazelor stomatologiei digitale, cu accent clar pe protocoale directe de scanare intraorală pentru reabilitări protetice simple și medii, atât pe dinți, cât și pe implanturi.

Nivelul cursului este intro-intermediar și se adresează medicilor stomatologi fără experiență în digital, celor care dețin deja un scanner dar nu obțin rezultate predictibile, și/sau celor care doresc să înțeleagă limitele reale ale scanării intraorale și cm să le gestioneze.

Structura manifestării:
➖ o oră de teorie;
➖ 3 ore de hands-on;
➖ discuții.

În timpul cursului, participanții au ocazia de a compara direct echipamente precum 3Shape TRIOS 5, Coxo DL-300 P, Straumann Sirios X3.

Doresc să adresez mulțumiri Colegiului Medicilor Stomatologi din Suceava pentru oportunitatea oferită și pentru această inițiativă modernă, menită să promoveze schimbul de experiență profesională și să creeze un cadru plăcut de reîntâlnire cu confrații de breaslă, inclusiv în perioada Sărbătorilor.

11/12/2025

📢 CMSR a solicitat oficial Ministerului Sănătății clarificarea și aplicarea unitară a procedurilor privind eligibilitatea la donarea de sânge după intervențiile stomatologice.

NU orice intervenție stomatologică impune o interdicție de 6 luni la donarea de sânge.

De ce este necesar acest demers?

În prezent, în unele centre de transfuzie, persoanele care declară că au avut „un tratament stomatologic” sunt excluse automat de la donare timp de 6 luni, indiferent de tipul intervenției. Această practică nu respectă prevederile legale în vigoare (Ordinul MS nr. 1193/2007), care stabilesc:

➡ 7 zile pentru tratamente stomatologice minore (detartraj, obturații, tratament de canal, extracții simple etc.)
➡ 6 luni pentru intervenții chirurgicale complexe (implanturi, adiții osoase, proceduri invazive majore etc.)

👉 Această interpretare eronată descurajează donatorii și reduce numărul de persoane eligibile, într-un moment în care centrele de transfuzie semnalează constant lipsa de sânge.

👉 Contribuie la răspândirea percepției false că „dacă mergi la stomatolog, 6 luni nu poți dona sânge”, afectând comportamentul populației și încrederea în profesia stomatologică, în condițiile în care procedurile medicale sunt efectuate sub condiții stricte de control și prevenție a infecțiilor

CMSR a solicitat modificarea chestionarului de pre-donare prin introducerea unei distincții clare între:

• tratamente stomatologice minore — excludere 7 zile
• intervenții stomatologice chirurgicale majore — excludere 6 luni

📈 Efecte așteptate

✅ asigurarea unei practici unitare
✅ evitarea interpretărilor excesive
✅ evaluarea corectă a eligibilității donatorilor
✅ creșterea numărului de donatori disponibili
✅ protejarea drepturilor donatorilor și ale pacienților stomatologici
✅ consolidarea sănătății publice

Sănătatea orală nu trebuie să fie un obstacol în calea unui gest civic atât de important precum donarea de sânge. Oamenii nu trebuie să fie puși să aleagă între a merge la medicul stomatolog și a putea dona sânge.

CMSR rămâne angajat în protejarea sănătății populației și a profesiei medicale stomatologice și va continua demersurile pentru corectarea acestei neconcordanțe care afectează pacienții, donatorii și întregul sistem medical românesc.

29/11/2025

Având în vedere creșterea constantă a incidenței cancerului oral din ultimii ani și impactul major pe care această boală îl are asupra sănătății publice, consider că vaccinarea anti-HPV reprezintă o măsură esențială de prevenție. Susțin ferm informarea corectă și accesul cât mai larg la vaccin, ca mijloc eficient de reducere a riscului de apariție a cancerelor asociate infecției cu HPV.

Creşteri record la vaccinări. Cele mai cerute: anti-HPV, împotriva pneumoniei sau cel meningococic https://observatornews.ro/638675

20/11/2025

❓ De ce avem nevoie de dinți de lapte sănătoși?
❓ De ce tratăm dinții de lapte cariați?

În peste un deceniu de practică în medicina dentară am observat că există multă confuzie în rândul părinților cu privire la dentiția de lapte. Informațiile incomplete, incorecte sau greșit înțelese îi pot determina pe adulți să ia decizii nepotrivite privind sănătatea orală a copiilor. Această confuzie apare chiar și în rândul părinților cu acces la informație, motiv pentru care este necesar să clarific acest subiect.

Voi explica pe scurt și pe înțelesul tuturor de ce este important ca dinții de lapte să fie îngrijiți, controlați de medic și, la nevoie, tratați, chiar dacă aceștia se vor 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚.

🦷 Dinții de lapte se schimbă, însă nu toți odată și nu toți în jurul vârstei de 𝟔–𝟕 𝐚𝐧𝐢.
Dentiția temporară este înlocuită în două etape:
• între 𝟔–𝟖 𝐚𝐧𝐢 în zona frontală;
• abia între 𝟗–𝟏𝟐 𝐚𝐧𝐢 în zona laterală.

⁉️ Ce înseamnă acest lucru?
Înseamnă că măselele de lapte trebuie să rămână pe arcadă până la 𝟏𝟏–𝟏𝟐 𝐚𝐧𝐢, iar dacă sunt cariate, trebuie tratate la timp.

🆘 Este esențial ca orice persoană care citește acest mesaj să înțeleagă clar de ce dinții de lapte sunt importanți și de ce trebuie menținuți sănătoși până la erupția dinților definitivi. La fel ca dinții permanenți, dinții temporari pot fi afectați de carii.

🦷 Dinții temporari au roluri esențiale:

✔️ 𝐈𝐧𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 – dacă dinții frontali sunt distruși de carie, copilul nu poate mușca în mod corect din fructe sau alte alimente tari. Le va refuza, va găsi poziții nepotrivite pentru a mușca sau va depinde mereu de un adult să îi secționeze alimentele.

✔️ 𝐌𝐚𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚𝐭𝐢𝐚 – dacă în zona laterală nu există suficiente măsele sănătoase, alimentele nu vor putea fi mestecate corespunzător și vor fi înghițite aproape nemestecate, suprasolicitând sistemul digestiv.

✔️ 𝐅𝐨𝐧𝐚𝐭𝐢𝐚 – dinții frontali sunt implicați în pronunție; lipsa lor sau prezența lor deteriorată poate duce la dificultăți de vorbire ce vor necesita ulterior intervenția logopedului.

✔️ 𝐌𝐞𝐧𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐩𝐚𝐭𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 – dinții de lapte păstrează spațiul necesar pentru erupția dinților definitivi. Dacă sunt extrași prea devreme, spațiile se închid prin deplasarea celorlalți dinți, ceea ce poate impune ulterior tratament ortodontic sau chiar extracții ale dinților permanenți.

✔️ 𝐈𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 – un copil cu dinți vizibil cariați poate deveni subiectul curiozității sau al remarcilor altor copii, ceea ce îi afectează stima de sine.

Dinții temporari cariați și netratați:
➖ rețin resturi alimentare care se degradează între mese și sunt ingerate ulterior ca „mâncare stricată”;
➖ provoacă dureri ce pot necesita medicație hepatotoxică;
➖ afectează calitatea vieții copilului (refuzul meselor, nopți nedormite, întreruperea activităților);
➖ pot determina infecții repetate, iar tratamentul abuziv cu antibiotice poate contribui la rezistența la antibiotice;
➖ pot influența negativ dezvoltarea dinților permanenți și creșterea oaselor maxilare;
➖ se pot complica, necesitând tratamente dificile și traumatizante.

Mesaj de reținut:
Sănătatea orală a copiilor 𝐬𝐮𝐛 𝟏𝟖 𝐚𝐧𝐢 este 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 adulților – părinți, bunici, bone, asistenți maternali, cadre didactice, medici de familie, pediatri și medici stomatologi.

08/11/2025

În martie 2019 am ales să mă alătur formațiunii politice PLUS, devenită ulterior USR, prin fuziune. Nu a fost o decizie ușoară, dar a fost una firească, născută din dorința sinceră de a contribui, prin ceea ce știu cel mai bine — medicina — la o lume mai echilibrată, mai corectă și mai transparentă.

Am simțit atunci, și simt și astăzi, că schimbarea reală nu vine doar din nemulțumire, ci din implicare. Din a-ți pune energia, timpul și cunoștințele în slujba celorlalți.

De-a lungul acestor ani, politica nu mi-a adus avantaje personale. În schimb, mi-a oferit ceva mult mai valoros: posibilitatea de a deschide uși, de a crea punți de comunicare, de a găsi soluții concrete pentru colegii din sistemul medical și pentru pacienți. Am descoperit că, uneori, simplul fapt de a avea acces la dialog și de a-l folosi cu bună-credință poate face o diferență reală.

Drumul acesta nu a fost întotdeauna ușor. Au fost momente de oboseală, de dezamăgire, dar și multe momente de bucurie și recunoștință — atunci când am văzut rezultate, oricât de mici, născute din muncă, empatie și perseverență.

Voi continua acest parcurs atâta timp cât voi avea energie. Pentru că determinarea există din plin, iar convingerea mea rămâne aceeași: medicina trebuie să fie modernă, eficientă, dar mai ales umană.

O medicină făcută cu inimă, de oameni pentru oameni. 🧡

14/10/2025

⚠️ Transparența înseamnă respect față de oameni.

Consider că este necesar ca Spitalul Județean de Urgență Suceava, prin conducerea sa, să clarifice public situația privind comportamentul personalului medical surprins în afara incintei spitalului, purtând echipamentul de serviciu.

🩺 Cetățenii au dreptul să știe care sunt concluziile anchetei interne și ce măsuri se vor lua.

Încrederea în sistemul medical se câștigă prin responsabilitate și comunicare deschisă, nu prin tăcere.

Atenție, extratereștrii🙄

Tot spun asta de mai bine de 9 ani, lipsa de ordine și disciplină din sistemul sanitar este cauza principală a celor mai multe nenorociri.💀
Priviți această imagine fotografiată astăzi de dimineață pe trecerea de pietoni dintre structura nouă și cea mai veche a Spitalului Clinic Județean Suceava.🤖

Doi angajați ai spitalului traversează strada îmbrăcați în echipament de spital, un peisaj cu care suntem complet obișnuiți, ca și acela, cu aceeași angajați, îmbrăcați în halate, care, stau, în spatele spitalului, "la o țigară" pe o bancă încălțată de noroi și care, atunci când le atragi atenția, îți spun cu tupeu: " bine că ați descoperit cea mai mare problemă a spitalelelor din România"...👀

Până nu se vor aplica constant amenzi drastice în spitale împotriva angajaților care încalcă regulile elementare de igienă, vom rămâne locul 1 în Europa la infecții intraspitalicești.😌

Aștept măsurile noii managere a Spitalului Clinic Județean Suceava, Larisa Blanari, nașa de cununie a președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan.🙄
De la DSP Suceava mă aștept să-și scoată angajații din shaormerii și pizzerii și să mai intre și în spitalele din Suceava, ideal, neanunțați, cm nu obișnuiesc...🥶

Ce reguli încalcă cei doi angajați?

Din punctul de vedere al regulilor de igienă din sistemul sanitar românesc, această situație este neconformă din mai multe motive, reglementate prin legislație (inclusiv Ordinul MS 1761/2021 și Normele de igienă pentru unităţile sanitare):

🔹 1. Încălcarea circuitelor funcționale și a igienei sanitare

Regulile:

Ordinul MS nr. 1761/2021 stabilește că echipamentele de protecție și îmbrăcămintea de spital se poartă exclusiv în interiorul unității sanitare, în zonele medicale corespunzătoare.

Traversarea spațiului public cu acest echipament înseamnă părăsirea circuitului curat și contaminarea echipamentului cu praf, bacterii și alte microorganisme din mediul extern.

Consecință:
→ Când personalul revine în spital, poate aduce agenți patogeni din mediul exterior, contribuind la riscul de infecții asociate asistenței medicale (IAAM).

🔹 2. Încălcarea normelor privind echipamentul de protecție

Regulile:

Conform HG nr. 857/2011 și normelor interne de igienă, echipamentul de lucru (inclusiv halate, botoși, bonete) se îmbracă și se dezbracă în vestiarul unității, și nu se utilizează în afara spitalului.

Echipamentele de unică folosință sunt destinate unei singure utilizări, în mediul controlat (sala de tratament, salon, bloc operator etc.), după care se aruncă în recipiente speciale.

Consecință:
→ Folosirea acelorași botoși și halate în exterior compromite complet rolul lor de barieră igienică.

🔹 3. Imagine și disciplină instituțională

Regulile:

Codul de conduită al personalului medical și Regulamentul intern al fiecărui spital prevăd obligativitatea respectării normelor de igienă și a conduitei profesionale, inclusiv în spațiul public.

Ieșirea din incintă în uniformă medicală este considerată abateri disciplinare (poate fi sancționată administrativ).

🔹 4. Rolul DSP și al conducerii spitalului
Direcția de Sănătate Publică are atribuția de a verifica respectarea normelor de igienă și de a aplica sancțiuni conform HG 857/2011, cu amenzi între 3.000 și 10.000 lei pentru astfel de încălcări.

✅ Concluzie:
Traversarea străzii în echipament de spital este neconformă și riscantă din punct de vedere al:

👇igienei (contaminare a mediului curat), disciplinei sanitare, și imaginii instituției.

Această situație ar trebui corectată prin:

1. Instruirea personalului privind normele de igienă,

2. Aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege,
și verificări DSP efectuate fără preaviz!

11/10/2025

Prima femeie neurochirurg din lume a fost o fată din Fălticeni: Sofia Ionescu.

Într-o vreme în care femeile nu aveau voie nici să intre în amfiteatre medicale fără a fi privite cu suspiciune, o tânără din Fălticeni a avut curajul să-și urmeze visul: să opereze creierul uman.
Numele ei era Sofia Ionescu și avea să devină prima femeie neurochirurg din lume.

S-a născut în 1920, într-o familie modestă. Tatăl era funcționar, mama casnică. De mică, Sofia se juca „de-a doctorul” cu copiii din vecini, iar mama îi spunea râzând:
— „Of, Sofio, mai bine te-ai face învățătoare, că știi să vorbești frumos.”
Dar Sofia nu visa la catedră. Visa la bisturiu.

A absolvit liceul în plin război mondial și s-a înscris la Facultatea de Medicină din București. În acei ani, capitala era bombardată constant. Sirene, praf, spitale pline, tineri medici care lucrau până la epuizare.
Într-o zi din 1944, un copil rănit grav de o schijă a fost adus la spital. Nu era niciun neurochirurg disponibil. Sofia, studentă în anul V, s-a oferit voluntar:
— „Dacă nu-l operez, moare. Dacă-l operez, poate trăiește.”
Operația a durat ore întregi. Cu mâinile tremurând, cu asistenți care plângeau, Sofia a reușit imposibilul — copilul a trăit.
Avea doar 24 de ani.

A fost momentul care i-a schimbat destinul.
Profesorii au remarcat-o, iar după război a fost angajată la Spitalul de Neurochirurgie din București, unde avea să lucreze peste 47 de ani.

„Într-un domeniu dominat de bărbați, Sofia Ionescu n-a cerut niciodată favoruri. Doar bisturiul și pacientul,” spunea unul dintre colegii ei.

A operat mii de oameni — copii, soldați, victime ale accidentelor, bolnavi de tumori cerebrale. Nu a plecat niciodată din România, deși i s-au oferit posturi în străinătate. „Pacienții mei sunt aici,” spunea simplu.

Colegii o descriau ca pe o femeie cu o precizie extraordinară și o blândețe rară. În sala de operații era tăcută, concentrată, dar după intervenții rămânea adesea lângă pacienți, până când se trezeau.

A fost nu doar prima femeie neurochirurg din lume, ci și un model de curaj, disciplină și umanitate.
Într-o epocă în care femeilor li se spunea „nu poți”, ea a demonstrat că poți. Și a făcut-o într-unul dintre cele mai dificile domenii din medicină.

A murit în 2008, la 88 de ani, după o viață întreagă petrecută printre pacienți, bisturii și speranțe.

Pe peretele secției de neurochirurgie din București, o placă mică îi poartă numele. Nu are monumente grandioase, nu are filme sau biografii hollywoodiene. Dar are o moștenire de vieți salvate și un exemplu care inspiră generații de femei medic din toată lumea.

„N-am vrut să fiu prima,” spunea ea odată. „Am vrut doar să fiu bună.”

Și a fost.

03/10/2025

Astăzi particip la un curs dedicat determinării și ajustării dimensiunii verticale de ocluzie (DVO), cu aplicații practice pe care le pot integra imediat în cabinet.

Sunt abordate aspecte esențiale precum alegerea materialelor de restaurare (e.max, zirconia), protocoalele de lucru analogice și digitale și tehnicile de cimentare, toate în corelație cu funcționalitatea și estetica dorită de pacienți.

🙌🏼 Un pas important pentru a oferi tratamente predictibile, sigure și personalizate, cu rezultate de lungă durată.

03/10/2025

La 🦷 Zenith Dental Studio puteți vedea și testa produsele din cea mai nouă gamă de igienă orală de la Philips ✨ pentru adulți și copii 🧑‍🧑‍🧒‍🧒

În plus, beneficiați de 🎫 vouchere de reducere și 🫵🏼 sfaturi personalizate pentru a face cele mai bune investiții!

♾️ Sănătatea orală nu este un moft. Fă astăzi ceva pentru care corpul tău îți va mulțumi tot restul vieții!

17/09/2025

✨ Un copil care nu se teme de medic va fi un adult sănătos și responsabil!

📖 Pornind de la această teorie, încerc să mă pun la punct în permanență legat de cele mai noi tehnici și abordări pentru a trata pacienții de toate vârstele și cu toată paleta de afecțiuni, punând un accent deosebit pe profilaxie și pe salvarea dinților permanenți tineri.

🦷 Mulțumesc elmex Dental Edu Romania pentru oportunitatea de a afla informații noi!

12/09/2025

⁉️ Știați că bacteriile din cavitatea orală pot ajunge până la nivel cardiac? 🫀

🦠 Oamenii de știință au descoperit ceva șocant - bacteriile găsite în mod obișnuit în placa bacteriană dentară au fost detectate în interiorul arterelor și chiar în țesutul cardiac al pacienților care au suferit atacuri de cord.

🧬 Cum se întâmplă asta?
În prezența gingivitei sau parodontitei, țesutul gingival devine inflamat și fragil. Această inflamație determină apariția unor microleziuni prin care bacteriile pot pătrunde în fluxul sanguin. Odată ajunse în circulație, ele se pot fixa pe pereții vasculari, unde pot contribui la inflamarea vaselor de sânge, accelerând afecțiunile cardiovasculare.

🩸 Ignorarea sănătății gingiilor ar putea alimenta în tăcere riscuri mult dincolo de cavitatea orală. Astfel, stomatologia nu rezolvă doar problemele de ordin estetic, ci are implicații cardiovasculare:

➖ afecțiunile parodontale nu sunt doar probleme locale, ci patologii cu impact sistemic;
➖ menținerea sănătății orale prin igienă riguroasă și controale periodice poate reduce riscul de evenimente cardiovasculare;
➖ colaborarea între medicii stomatologi și cardiologi devine esențială în abordarea pacientului cu factori multipli de risc.

Așadar, sănătatea gingiilor nu se limitează la un zâmbet frumos, ci reprezintă o componentă importantă a prevenției cardiovasculare!

🦷 Igiena orală corectă, utilizarea aței dentare și igienizările profesionale regulate pot contribui nu doar la păstrarea dinților, ci și la protejarea inimii.

🧠 Surse:

Lockhart PB, et al. • Periodontal Disease and Atherosclerotic Vascular Disease: Does the Evidence Support an Independent Association? — Circulation.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22514251/

Tonetti MS & Van D**e TE • Periodontitis and Atherosclerotic Cardiovascular Disease: Consensus Report — Journal of Clinical Periodontology.
https://doi.org/10.1902/jop.2013.1340019