11/02/2026
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți, că absolvenţii facultăţilor de Medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani după absolvire.
„Dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta”, a declarat Bolojan, la dezbaterea cu primarii organizată de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.
„Şi cel puţin câţiva ani de zile – doi, trei, patru, cinci ani de zile – trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideţi să punem asta în practică”, a adăugat premierul, citat de Agerpres.
1. Nu doar absolvenții de medicină beneficiază de studii făcute la buget, astfel o eventuală măsură de acest gen ar trebui să se aplice tuturor absolvenților de facultate la buget pentru a nu fi discriminatorie.
2. O parte dintre medicii români printre care mă număr și eu au efectuat stagii de pregătire în rezidențiat și în alte țări din U.E. fiind plătiți de către țările respective pe parcursul stagiilor. Ne convine să avem medici pregătiți în condiții mai bune dar nu ne convine dacă pleacă mai apoi să lucreze în acele condiții mai bune.
3. Medicii din România nu pleacă în alte țări din U.E. din prea mult bine, ci din cauza condițiilor proaste în care își efectuează profesia aici, a lipsei de respect din partea unei părți a populației și a prigoanei duse împotriva medicilor de către o parte din presa dornică de scandal.
4. Nu este posibil ca stat membru al U.E. să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii și să îi îngrădești dreptul de a se stabili în alt stat. Exodul medicilor nu este un caz izolat, el este parte a acestui fenomen numit "brain drain", care are loc de mulți ani, prim care profesioniști formați în state mai puțin dezvoltate aleg să profeseze în state care le oferă mai mult. Fenomenul nu este unic la nivelul absolvenților cu studii superioare, ci se întâlnește și în cazul muncitorilor manuali, a meseriașior, care au făcut o postliceală sau s-au format la muncă.
5. Atât timp cât cea mai mare parte dintre rezidenți au acces doar la rezidențiat CU LOC, nu CU POST, la finalul rezidențiatului ei devin șomeri. Nu există nicio corelație între numărul de locuri scoase la examenul de rezidențiat și nevoile efective din piața muncii.
6. Atunci când s-a încercat totuși o limitare a plecării rezidenților CU POST instanțele au arătat că această prevedere este ilegală.
7. Absolvenții de rezidențiat cu loc după finalizarea studiilor fie așteaptă ca spitalele să scoată locuri la concurs, fie se angajează în sistemul privat de sănătate, fie pleacă să lucreze în afara țării. Posturile din spitale sunt de multe ori blocate sau se scot la concurs doar când e o nevoie deosebită, iar la privat de multe ori salarizarea propusă este mică, tocmai deoarece piața muncii este plină de absolvenți care nu au unde să profeseze. Ofertele de muncă în afara țării sunt de multe ori mai atractive decât cele din România.
8. Nu este deloc ușor să lucrezi și să trăiești într-o altă țară. Orice alegere presupune un sacrificiu. Dacă ne dorim mai mulți medici în România acest lucru se realizează prin ameliorarea condițiilor de muncă, nu prin legarea de glie.
Vă invit să citiți și punctul de vedere exprimat de doamna Profesor Univ. Dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor, în comentarii.
