Heartbeat Clinic Cardiology

08/01/2026

🔵 Rezistența la insulină – problema metabolică din spatele multor boli „moderne”

Rezistența la insulină nu înseamnă doar glicemie mare.
Este un mecanism metabolic complex care stă la baza:
▪️ prediabetului și diabetului zaharat
▪️ creșterii în greutate, mai ales abdominale
▪️ dislipidemiei (trigliceride mari, HDL mic)
▪️ hipertensiunii arteriale
▪️ inflamației cronice
▪️ bolii cardiovasculare

🩺 Ce se întâmplă, de fapt, în organism?
Insulina este hormonul care permite glucozei să intre în celule.
Când alimentația este bogată în zahăr și carbohidrați rafinați, insulina este secretată repetat și în cantități mari. În timp, celulele „nu mai ascultă” semnalul insulinic.

➡️ Organismul răspunde producând și mai multă insulină.
➡️ Apare hiperinsulinemia.
➡️ Grăsimea se depozitează mai ușor, mai ales visceral.
➡️ Riscul cardiovascular crește chiar și cu glicemii aparent normale.

🥗 De ce dieta este esențială, nu opțională?

Pentru că rezistența la insulină este în primul rând o boală a stilului de viață, nu o lipsă de medicamente.

📌 O dietă corectă înseamnă:
✔️ scăderea stimulului insulinic (mai puțini carbohidrați rafinați)
✔️ mese bazate pe proteine suficiente, care dau sațietate
✔️ grăsimi sănătoase care stabilizează glicemia
✔️ fibre care încetinesc absorbția glucozei
✔️ evitarea gustărilor frecvente care mențin insulina crescută toată ziua

📉 Ce obținem prin corecția alimentației:

▪️ scăderea nivelului de insulină
▪️ îmbunătățirea sensibilității celulare
▪️ scădere ponderală reală, nu doar „dietă”
▪️ normalizarea profilului lipidic
▪️ reducerea riscului de infarct și AVC

⚠️ Important:

Nu există o dietă „universală”.
Rezistența la insulină trebuie evaluată corect (clinic și biologic), iar alimentația trebuie personalizată.

25/12/2025

Crăciun fericit din partea Heartbeat Clinic ! 🎄

În aceste zile de liniște, vă dorim să aveți inimile pline de pace, sănătate și bucurie.
Sărbătorile să vă aducă timp prețios alături de cei dragi, energie bună pentru noul an și motive sincere de recunoștință.

Noi, la Heartbeat Clinic, rămânem aproape de voi, cu grijă, profesionalism și încredere — pentru fiecare bătaie de inimă care contează.

✨ Sărbători luminate și un An Nou cu inimă bună! ✨

01/12/2025

La mulți ani, România! 🇷🇴
Cu ocazia Zilei Naționale, Heartbeat Clinic Cardiologie urează tuturor românilor sănătate, liniște și încredere în viitor.

Suntem onorați să avem grijă de inimile pacienților noștri și rămânem dedicați misiunii de a oferi îngrijire medicală la cele mai înalte standarde.

Astăzi celebrăm unitatea, curajul și valorile ce ne definesc ca națiune.

La mulți ani, România! La mulți ani românilor de pretutindeni!

12/11/2025

💼💔 Karoshi — moartea prin suprasolicitare la muncă

În Japonia, există un cuvânt pentru ceea ce în multe țări încă ignorăm: Karoshi (過労死) — moarte prin epuizare profesională.

Este expresia extremă a unei realități tot mai frecvente: stresul cronic, lipsa somnului și absența echilibrului între viața personală și cea profesională pot ucide.

🔹 Cum se întâmplă?

Corpul uman are limite.

Când este supus luni sau ani de zile la stres intens, fără refacere, sistemul nervos simpatic rămâne permanent activ:

➡️ crește tensiunea arterială,
➡️ se accelerează pulsul,
➡️ se produce inflamație vasculară,
➡️ sângele devine mai „lipicios” – crescând riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

🔹 Cine este la risc?

• Persoanele care muncesc peste 60–70 ore/săptămână
• Profesioniștii din medii competitive (medici, IT, finanțe, antreprenori)
• Cei care neglijează somnul, mesele, mișcarea și relaxarea
• Persoanele care nu cer ajutor, chiar dacă simt că „cedă”

🔹 Semnele de avertizare ale karoshi:

⚠️ Oboseală profundă, chiar și după somn
⚠️ Palpitații, dureri toracice, creșteri tensionale bruște
⚠️ Iritabilitate, anxietate, insomnie
⚠️ Episoade de amețeală, leșin sau pierdere temporară a vederii

🔹 Ce putem face?

👉 Redefinirea echilibrului dintre performanță și sănătate
👉 Respectarea orelor de odihnă
👉 Mișcare zilnică, alimentație echilibrată, hidratare
👉 Evaluare cardiologică periodică — tensiune, EKG, analize
👉 Discuție deschisă despre stres și burnout, fără rușine

💬 Munca ne dă sens, dar nu trebuie să ne ia viața.
Ai grijă de inima ta – este cel mai important „motor” pe care îl ai. ❤️

12/11/2025

☕❤️ Cafeaua și fibrilația atrială – ce spune știința actuală?

Un nou studiu publicat în JAMA (Journal of the American Medical Association, noiembrie 2025) aduce date surprinzătoare despre relația dintre cafeaua cu cofeină și riscul de recurență al fibrilației atriale după cardioversie.

🔬 Ce s-a studiat:

200 de pacienți cu fibrilație atrială persistentă au fost randomizați în două grupuri:
• Grupul “cafea” – consuma zilnic cel puțin o ceașcă de cafea cu cofeină.
• Grupul “abstinență” – evita complet cafeaua și produsele care conțin cofeină.

Toți pacienții au fost urmăriți timp de 6 luni după cardioversie.

📊 Rezultatele:

• Recurența fibrilației atriale sau a flutterului atrial a apărut la:

☕ 47% dintre cei care au băut cafea,
🚫 64% dintre cei care au evitat cafeaua.

• Diferența a fost statistic semnificativă, indicând un risc mai mic de recurență la consumatorii de cafea.
• Nu s-au observat diferențe între grupuri privind spitalizările, insuficiența cardiacă sau accidentele vasculare.

💡 Ce înseamnă asta pentru pacienți:

Studiul sugerează că abținerea completă de la cafea nu este obligatorie pentru pacienții cu fibrilație atrială.
Din contră, consumul moderat de cafea (1–2 cești pe zi) poate fi sigur și, în unele cazuri, chiar benefic.

⚠️ Atenție:

• Rezultatele nu se aplică băuturilor energizante, cafelei foarte concentrate sau suplimentelor cu cofeină.
• Răspunsul individual poate varia – unele persoane pot fi mai sensibile la efectul stimulativ al cofeinei.
• Discută întotdeauna cu medicul tău cardiolog înainte de a face modificări în dietă.

❤️ Cafeaua băută cu plăcere și moderație poate rămâne un obicei sănătos, chiar și pentru inimă — atunci când este parte dintr-un stil de viață echilibrat.

10/11/2025

🧂 Sarea și inima ta: legătura directă cu tensiunea arterială

Puțini știu că sarea este una dintre principalele cauze ale hipertensiunii arteriale, o problemă care afectează aproape jumătate dintre adulții din România.

Deși organismul are nevoie de o cantitate mică de sodiu pentru funcționarea normală, consumul excesiv dezechilibrează mecanismele de reglare a presiunii sanguine.

❤️ Ce se întâmplă în corp când mănânci prea sărat

Când aportul de sare este crescut:
• rinichii nu mai reușesc să elimine suficient sodiu,
• crește retenția de apă,
• iar volumul de sânge din vase se mărește, ducând la creșterea tensiunii arteriale.

Pe termen lung, acest proces afectează:
• pereții arterelor (care devin rigizi),
• inima (care se hipertrofiază),
• rinichii (care pot dezvolta insuficiență renală),
• și chiar creierul (crește riscul de accident vascular).

🍽️ Câtă sare e prea mult?

🔹 Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel mult 5 grame de sare pe zi – adică o linguriță.

🔹 Majoritatea românilor consumă peste 10–12 grame zilnic, de obicei fără să-și dea seama.
Sarea „ascunsă” se găsește în:
• mezeluri și brânzeturi,
• produse de panificație,
• supe instant și conserve,
• sosuri și mâncăruri gătite în afara casei.

✅ Ce poți face pentru a-ți proteja inima:
1. Gătește acasă și redu treptat sarea – gustul se adaptează în 2–3 săptămâni.
2. Folosește condimente naturale: usturoi, cimbru, busuioc, turmeric, lămâie.
3. Citește etichetele – alege produse cu conținut scăzut de sodiu.
4. Monitorizează tensiunea acasă sau la cabinet.
5. Consultă cardiologul pentru un plan personalizat.

💬 Mesajul medicului:

„Reducerea consumului de sare nu înseamnă o viață fără gust —ci o viață mai lungă, cu o inimă protejată.”

06/11/2025

Suntem în Germania, la un curs avansat de perfecționare privind aplicarea sigură a baloanelor farmacologic active (SeQuent® DCBs) – o tehnologie modernă folosită pentru tratarea îngustărilor arteriale fără implantarea unui stent permanent.

🎯 Scopul: să ofer pacienților mei cele mai noi soluții minim invazive, sigure și eficiente, exact la standardele utilizate în centrele de excelență din Europa.

💚 Medicina evoluează – iar noi evoluăm odată cu ea, pentru ca fiecare inimă tratată să bată mai sănătos și mai liber.

01/11/2025

💓 Când este momentul potrivit pentru un control cardiologic?

Bolile cardiovasculare rămân prima cauză de mortalitate în România și Europa, fiind responsabile de peste 45% dintre decesele anuale.

Ce este important de știut? 🔍

Majoritatea problemelor cardiace pot fi prevenite sau depistate precoce printr-un control simplu, nedureros și rapid.

📊 Recomandări generale:

✅ 1 din 3 adulți peste 40 de ani are o formă de hipertensiune arterială fără să știe.
✅ După vârsta de 40 de ani, se recomandă control cardiologic anual.
✅ Între 20 și 40 de ani — la fiecare 2 ani, dacă nu există factori de risc.
✅ Dacă ai diabet, fumezi, ai colesterol crescut, ești supraponderal sau ai rude cu boli de inimă — controlează-te la fiecare 6 luni.

❤️ Mergi la cardiolog imediat dacă apar:

• durere sau presiune în piept
• palpitații sau bătăi neregulate ale inimii
• amețeli, leșin, oboseală accentuată
• respirație dificilă sau umflarea picioarelor

🔬 Un consult complet include:

• ECG (electrocardiogramă)
• Ecografie cardiacă
• Măsurarea tensiunii arteriale
• Analize de sânge (colesterol, glicemie)
• Evaluarea riscului cardiovascular

💡 Prevenția salvează vieți!

Un control de 30 de minute poate preveni complicații majore precum infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă.

📅 Programează-ți controlul cardiologic din timp – inima ta nu are buton de reset!

01/11/2025

❗🔥Am fost întrebat, într-un mesaj despre coxartroza avansată și protezarea de șold la pacienții dializați, cu rinichi unic chirurgical, de ce e risc mare si unde se poate face, de ce este o situație medicală delicată.🔥❗

Pacienții dializați cu coxartroză sunt o categorie cu risc foarte mare și necesită tratament doar în centre universitare mari, unde există colaborare între ortopedie, nefrologie și ATI (anestezie-terapie intensivă).

Încerc să explic, pas cu pas:

🔍 Ce înseamnă protezarea de șold la un pacient dializat cu rinichi unic chirurgical.

❗Pacientul are:

✔️Coxartroză → necesită înlocuirea articulației șoldului (artroplastie totală de șold);

✔️Dializă cronică → insuficiență renală terminală;

✔️Rinichi unic chirurgical → celălalt rinichi a fost scos (nefromie anterioară) → deci funcția renală este complet dependentă de dializă, iar echilibrul hidroelectrolitic și imunitatea sunt alterate.

❗⚠️ De ce este o situație cu risc mare? Pentru că:

🧨Risc infecțios crescut

Pacienții dializați au o imunitate scăzută și adesea poartă catetere sau fistule (posibile surse de infecție).

🧨Proteza articulară este un corp străin — orice infecție se poate fixa pe ea → proteză infectată, o complicație gravă, greu de tratat (necesită explantarea protezei).

🧨Tulburări ale metabolismului osos (osteodistrofie renală)

În insuficiența renală, osul este slab (osteoporoză, hiperparatiroidism secundar).Rezultatul: risc crescut de fracturi, tasări, loosening al protezei (dezlipire de os).

🧨Tulburări de coagulare și anemie

Dializa și uremia afectează funcția trombocitelor → risc de sângerare intra- și postoperatorie.

Anemia cronică → toleranță scăzută la pierderea de sânge și la anestezie.

🧨Probleme legate de anestezie și echilibru metabolic

Pot apărea dezechilibre de potasiu, sodiu, lichide → risc de aritmii sau insuficiență cardiacă. Rinichiul unic (fie el restant sau funcțional zero) nu poate compensa deloc aceste variații.

🧨Vindecare întârziată

Țesuturile se refac mai greu în uremie → risc mare de dehiscență sau necroză de plagă.

❗🏥 ❗Unde se poate face (centre potrivite)

Protezarea de șold la un pacient dializat nu se face în orice spital ortopedic, ci doar în centre terțiare, cu echipe mixte ortoped + nefrolog + anestezist cu experiență în pacienți dializați. În spitale județene mari, cu secții de nefrologie, ATI, ortopedie (București, Cluj, Timișoara, Iași etc)

❗În România, se pot lua în considerare:

👉Institutul Clinic Fundeni (București) – pentru cazuri complexe, nefrologie, ortopedie și ATI;

👉Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) – ortopedie + nefrologie + ATI;

👉Spitalul Clinic „Sf. Ioan” București – centru cu experiență în chirurgie ortopedică la pacienți dializați;

👉Spitalul Județean Cluj / Timișoara / Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon Iași – secții mari de ortopedie și dializă integrată.

🧩 În concluzie

❗Protezarea de șold la un pacient dializat cu rinichi unic chirurgical este:

✔️posibilă, dar cu risc foarte mare;

✔️necesită pregătire preoperatorie complexă, inclusiv ajustarea dializei, a medicației și a echilibrului electrolitic;

✔️se efectuează doar în centre universitare mari, cu echipe interdisciplinare;

✔️scopul este o proteză funcțională, dar riscurile (infecție, sângerare, complicații anestezice, eșec de osteointegrare) sunt semnificativ mult mai mari decât la un pacient obișnuit.

❗Postare cu informații generale, nu particularizate❗Sunt situații când nu este posibilă operația❗

Dr. TD

01/11/2025