16/11/2025
❗Deși nu prea ține de ortopedie, vă explic despre acidul uric.❗ Postarea este lungă, încerc să redau pe înțelesul publicului. Am mesaje și pacienți care mă întreabă des.
Și explic DE CE ESTE DE REUMATOLOGIE, nu de ortopedie.
De asemenea, acidul uric și ureea sunt diferite.
🔍 Acidul uric vs. ureea în afecțiunile ortopedice – care contează cu adevărat
Mulți pacienți vin la consultație ortopedică, aducând analize făcute și întreabând :„Domnule doctor, am acidul uric crescut, mă dor articulațiile din cauza asta?”sau „Ureea influențează durerile articulare?”
(Notă: dacă ajungeți, întâi, la ortoped și acesta vă recomandă analiză de acid uric, este pentru a depista cauza problemei și pentru a exclude alte afecțiuni. Totodată, vă îndrumă la specialistul potrivit).
❗Haideți să lămurim simplu și corect medical 👇
🧪 1.Acidul uric – un marker cu adevărat relevant în ortopedie
Acidul uric este produsul final al metabolismului purinelor. Când nivelul său din sânge crește prea mult (hiperuricemie), acesta se poate precipita sub formă de cristale de urat monosodic, care se depun în articulații și țesuturi moi.
🔥Ce probleme articulare poate provoca acidul uric crescut?
👉1. Gută (artrita gutoasă acută)– inflamație severă, durere intensă, tumefacție, roșeață, senzație de căldură locală.
👉2. Artrită cronică gutoasă– episoade repetate duc la distrugeri articulare și deformări.
👉3. Tofi gutoși– depozite vizibile de cristale la nivelul tendoanelor, pavilionului urechii, olecran etc.
👉4. Tendinopatii și bursite asociate– nu sunt la fel de spectaculoase ca atacul de gută, dar pot mima diverse patologii ortopedice.
🦴Localizări frecvente în ortopedie
👉haluce (podagra)
👉glezna
👉genunchiul
👉cotul (bursa olecraniană)
👉pumnul și degetele
👉tendonul lui Ahile (tofi sau tendinopatie gutoasă)
❗Aceste manifestări pot semăna cu:
✔️artrite septice,
✔️leziuni meniscale iritative,
tendinite
❗👉— motiv pentru care pacienții ajung adesea prima dată la ortoped, nu la reumatolog.
📑Ce spun ghidurile ?
🔹 Acidul uric crescut, singur, nu confirmă guta.
🔹Diagnosticul de certitudine: identificarea cristalelor de urat la puncție/artrocentesis.
🔹 Se recomandă evaluarea acidului uric în orice suspiciune de artrită acută inflamatorie.
🔹 Tratamentul trebuie să vizeze un acid uric sub 6 mg/dl, iar la forme severe chiar < 5 mg/dl.
🔹 Nivelul de acid uric poate fi normal în timpul unei crize acute, deci nu exclude boala.
❗🔥Simptome tipice ale artritei gutoase – utile în practica ortopedică
✔️debut brusc, adesea noaptea
durere “în cuțit”, pacientul abia suportă atingerea pielii
✔️inflamație intensă, pielea roșie-lucioasă
✔️febră ușoară uneori
✔️evoluție rapidă: vârf în 24 h
❗Durerile trașează adesea un fals “traumatism” (pacientul crede că a “forțat” piciorul), motiv pentru care ajunge la ortoped.
❗🎯❗Când ar trebui un pacient să-și verifice acidul uric?
🧨dureri articulare cu inflamație recurentă
🧨istoric de gută în familie
🧨pietre la rinichi
🧨obezitate, sindrom metabolic, diete bogate în carne roșie / fructoză
🧨consum crescut de alcool (mai ales bere)
🧪 2.Ureea – fără relevanță pentru afecțiunile ortopedice
🩸Ureea reflectă:
✌️funcția renală,
✌️nivelul de hidratare,
✌️metabolismul proteinelor.
❗Nu se depune în articulații, nu produce inflamație, nu provoacă dureri articulare. NU apare în ghidurile de reumatologie sau ortopedie ca analiză utilă în patologia articulară.
✔️Concluzie pentru pacienți
❗Acidul uric poate afecta direct articulațiile și țesuturile periarticulare → are importanță reală în ortopedie.
❗Ureeanu este legată de articulații → nu explică durerile articulare.
❗❗❗Pentru orice durere persistentă, evaluarea clinică rămâne esențială – analizele sunt doar o parte din puzzle.
❗Redau câteva recomandări generale pentru acid uric crescut (hiperuricemie), dar REȚINE, te rog, că acestea nu înlocuiesc consultul medical– valorile exacte, istoricul tău și simptomele pot schimba abordarea.
✔️Ce poți face prin dietă și stil de viață
1. Limitează alimentele bogate în purine
Acestea cresc producția de acid uric.
✌️Carne roșie (vită, porc, miel)
✌️Organe (ficat, rinichi)
✌️Vânat
✌️Pește gras și fructe de mare: sardine, anșoa, hering, ton, creveți
✌️Extracte de carne, supe concentrate
2. Evită alcoolul, în special:
✔️berea (foarte bogată în purine)
✔️vinul și spirtoasele în exces
3. Redu zahărul și fructoza
Sucurile carbogazoase, sucurile din comerț și dulciurile cresc acidul uric.
4. Hidratează-te bine
Ideal - 2–3 litri de apă pe zi (dacă nu ai restricție medicală). Ajută la eliminarea acidului uric prin rinichi.
5. Consumă mai multe alimente care pot scădea acidul uric
✌️lactate slabe (iaurt, lapte)
ouă
✌️legume (inclusiv cele bogate în purine – sunt sigure)
✌️fulgi de ovăz, orez, paste
✌️fructe (cu moderație)
6. Scăderea în greutate, dacă e cazul
❗Greutatea în exces crește producția de acid uric și reduce eliminarea lui.
7. Evită postul prelungit și dietele foarte restrictive
❗Acestea pot crește nivelul acidului uric.
Pentru că:
💥Postul forțează organismul să ardă grăsimi → apar corpi cetonici
Când nu mănânci suficient timp, corpul începe să ardă grăsimi pentru energie. Acest proces produce corpi cetonici(cetoză).
Corpii cetonici concurează cu acidul uric pentru eliminarea prin rinichi. ➡️ Rinichii elimină mai puțin acid uric ➡️ Acidul uric se acumulează în sânge ➡️ Crește riscul de criză de gută
💥Dieta foarte restrictivă duce la descompunerea propriilor țesuturi
Când aportul alimentar este foarte redus (calorii foarte puține), corpul începe să „ardă” propriile proteine (mușchi).
Proteinele conțin purine. Purinile → se transformă în acid uric. ➡️ Descompunere crescută a purinelor →crește acidul uric.
Purinele = compuși naturali din corp care, atunci când sunt descompuși, se transformă în acid uric.
✔️ 1.Primul medic la care mergi: MEDICUL DE FAMILIE.
❗El poate:
👉interpreta analizele
👉confirma dacă durerile sunt de tip gutos
👉recomanda tratament de început (antiinflamatoare, dietă)
👉te trimite la specialist dacă este nevoie
✔️ 2.Specialistul potrivit:
Reumatologul este specialistul pentru gută și alte boli articulare.
❗La el mergi dacă:
✔️ai dureri articulare
✔️ai avut crize de durere bruscă, roșeață, umflătură
✔️ai acid uric foarte crescut
✔️ai crize repetate sau durerea nu trece
✔️ 3.Nefrologul (doar în anumite cazuri)
❗Te duci la nefrolog dacă:
👉ai și pietre la rinichi
👉ai boală renală cunoscută
👉acidul uric e foarte mare și eliminați slab prin rinichi
✔️ Concluzie rapidă
❗Primul pas: medicul de familie, apoi 👉Specialist: reumatolog
Poți merge și la ortoped, dar nu este specialistul cel mai potrivit pentru problema acidului uric crescut + dureri articulare.
✔️ Diferența importantă:
🧨Reumatologul tratează inflamația articulară, guta și bolile metabolice, care cresc acidul uric.
🧨Ortopedul tratează probleme mecanice ale oaselor și articulațiilor (rupturi, menisc, ligamente, artroză avansată), NU cauzele METABOLICE ale gutei.
✔️ De ce nu ortopedul în primul rând?
❗Pentru guta acută (roșeață, umflătură, durere intensă la articulații) ortopedul:
👉nu face investigațiile adecvate pentru metabolismul acidului uric
👉nu prescrie tratamentul de fond pentru gută (medicamente de genul allopurinol etc.)
❗Reumatologul este specialistul corect pentru:
👉crize de gută
👉acid uric crescut
👉dureri articulare inflamatorii
✔️ La ortoped mergi doar dacă:
✌️durerea NU este de la gută, ci ✌️pare o problemă mecanică (entorsă, leziune, artroză)
✌️reumatologul sau medicul de familie te direcționează acolo.
Material informativ, nu înlocuiește un consult medical.
Dr. Teodor Dincă - medic primar ortopedie-traumatologie
