12/08/2025
Întrebare pe care mi-a adresat-o o doamnă, după ce a citit această postare: https://www.facebook.com/share/1CSdoF5Ezc/?mibextid=wwXIfr
“Ce v-a făcut să simțiți că acest sfânt era cel care vă putea ajuta? A fost o chemare interioară, o întâmplare anume sau poate o rugăciune care v-a răspuns?”
Răspuns pe care îl puteți găsi în numeroase povești scrise pe pagina O mamă creștină și pe profilul Alexandra Teodoroiu:
Sfântul Nectarie a fost un sfânt care a iubit-o tare mult pe Maica Domnului.
În zilele de spitalizare, în care mă rugam doar Preacuratei, Sfântul Nectarie mi s-a arătat în diferite moduri. Ar fi putut părea o simplă coincidență, dar eu am primit fiecare “semn” ca pe o chemare.
Mai întâi, medicii au amânat niște investigații pe care trebuiau să i le facă copilei. Vreo 3 zile am chinuit-o fără să îi dau să mănânce, ca să fie pregătită pentru anestezie, și apoi medicii îmi spuneau ca nu mai facem analiza. În seara de dinainte de biopsie, soțul meu mi-a trimis o fotografie cu mărturia cuiva vindecat de SF Nectarie, și scria cam așa: “de unde să fi știut eu ca sfântul amână intervenția, ca să producă vindecarea înainte de ea?”
Un alt semn a fost acela ca o asistentă mai apropiată de mine, m-a întrebat dacă sunt pocăită. Aveam doar un acatist la mine și cartea de rugăciuni - aceea mică pe care bănuiesc ca o are toată lumea. I-am spus ca sunt ortodoxă, ca mă rog cu credință pentru ca imi este frica de spital și tratamente, iar ea mi-a dăruit o icoana cu Sfântul Nectarie.
O altă doctorița, rezident pe oncologie pediatrică, văzând stăruința mea și opoziția mea față de tratamentul chimioterapeutic, mi-a spus-o ca pe o ultimă alternativă terapeutică: “Va văd ca nu vreți să faceți tratament în ruptul capului. Și vă văd foarte credincioasă, nu sunteți supărată pe Dumnezeu, încă Îl rugați și sperați în El. Nu știu cm să vă ajut, dar am auzit ca Sfântul Nectarie ar vindeca mulți oameni de cancer. Nu știu dacă este posibil, dar vă văd credincioasă, și poate merită să încercați.”
Eu începusem să citesc acatistul sfântului de la primul semn, de la mesajul soțului meu!
Apoi, după 3 săptămâni de la externare, am mers în Eghina, la sfântul acasă. Și da, acolo s-a întâmplat minunea vindecării!
Dar pe tot acest parcurs, l-am simțit pe Sfântul Nectarie și pe Maica Domnului vii, în trup, alături de noi.
Iar de atunci și până astăzi, Sfântul Nectarie ne este tatăl pe care nici eu și nici soțul meu nu îi avem. Multe minuni mari și mici a făcut cu noi în acești aproape 4 ani.
Scriu despre asta o carte🥹🥰
Dar, mai înainte de toate, eu cred ca trebuie sa existe credință! Omul care crede, va vedea, va înțelege, va simți!
A face ceva doar pentru ca și alții au făcut, nu știu dacă are vreo izbândă!
A crede cu tărie, a cere lui Dumnezeu și Fecioarei să ne îndrume pașii, să ne arate ce avem nevoie, să ne ajute să înțelegem cele ce sunt greu de înțeles, cred ca asta ne ajută!
În ziua de Boboteaza, eu chiar așa L-am rugat pe Dumnezeu, după ce am semnat refuzul chimioterapiei - o formalitate oficială, care punea de acum responsabilitatea întreaga a vieții copilului meu doar pe umerii mei! Medicii erau absolviți de orice acuzație!
Am spus:
“Doamne, arată-mi ca la prosti, ca sa înțeleg, daca este bine ce am ales pentru copilul meu!”
Și pe drumul de întoarcere acasă din spital, am întâlnit 3 autostupine cu motoarele pornite, la porțile caselor. În ziua de Bobotează!
Iată ca Dumnezeu mi-a răspuns repede și clar, ca la proști, cm ii cerusem!
Să credem! Să credem și cred ca toate sunt cu putință!
Doamne ajută!
