Cabinet de Nutritie DietEthic

12/07/2025

https://oamenibuni.galantom.ro/p/cursapentrusorina?fbclid=IwQ0xDSwLe_EVleHRuA2FlbQIxMQABHk31Vylvn_CmJNmGSa-GGeHQvxPumUFI-DS7H93Xxm-9QabV6CfaTKtwWnd1_aem_ifMe5hdmiYja2WgSJkfe8w

Sunt Camelia Reghini, alergătoare și prietenă a Sorinei Fetche. Anul acesta lupta ei pentru supraviețuire s-a transformat în cel mai lung ultramaraton...

13/06/2025

18/04/2025

https://economedia.ro/romanii-si-risipa-alimentara-de-ce-cumparam-de-patru-ori-mai-multa-mancare-decat-e-necesar-de-paste-care-sunt-cauzele-cum-prevenim-singuri-risipa-alimentara-si-ce-pot-face-supermarketurile-in-pe.html

Sărbătorile Pascale vin cu bucurii și tradiții în familiile românești, dar și cu achiziții excesive și risipă alimentară în rândul acestora. O familie

29/03/2025

Durerea hepatică: cauze, prevenție și momentul potrivit pentru a consulta un medic

Durerea hepatică poate fi resimțită ca o senzație de disconfort sau durere acută în partea dreaptă superioară a abdomenului, umărului drept sau mijlocul spatelui. Aceasta poate indica o afecțiune hepatică care necesită investigații suplimentare.

Cauze posibile ale durerii hepatice

Durerea hepatică este adesea un semn al unei afecțiuni hepatice, iar cele mai frecvente cauze includ:

Colangita – Inflamație a sistemului biliar, de obicei cauzată de o infecție bacteriană sau de obstrucții cauzate de pietre biliare sau tumori.

Hepatita – Inflamație hepatică cauzată de virusuri (hepatita A, B, C, D, E), consum excesiv de alcool, toxine sau anumite medicamente.

Abces hepatic – O acumulare de puroi în ficat, cauzată de infecții bacteriene, parazitare sau fungice.

Ciroza – Cicatrizarea progresivă a ficatului din cauza unor leziuni cronice, determinând insuficiență hepatică.

Sindromul Budd-Chiari – Blocarea fluxului sanguin din ficat către inimă, ceea ce duce la mărirea ficatului și acumularea de lichid în abdomen.

Consumul excesiv de alcool – Poate provoca steatoză hepatică, hepatită alcoolică sau ciroză ireversibilă.

Când să consulțați un medic

Este important să solicitați asistență medicală dacă aveți simptome precum:

Durere severă în abdomen

Febră

Urină închisă la culoare

Scaun deschis la culoare, cu sânge sau de culoare neagră

Greață și vărsături

Icter (piele și ochi galbeni)

Pierdere inexplicabilă în greutate

Oboseală cronică

Mâncărimi severe ale pielii

Umflarea abdomenului, picioarelor sau gleznelor

Durerile hepatice ușoare pot dispărea prin schimbări ale stilului de viață, în timp ce alte afecțiuni pot necesita tratament medicamentos sau chiar transplant hepatic.

Prevenirea durerilor hepatice

Pentru a menține un ficat sănătos, urmați aceste recomandări:

Urmați o dietă echilibrată

Hidratați-vă corespunzător

Reduceți sau evitați consumul de alcool

Evitați utilizarea acelor nesterile

Folosiți metode de protecție în timpul actului sexual

Vaccinați-vă împotriva hepatitei, dacă este cazul

Luați medicamentele conform indicațiilor medicale

Mențineți o greutate corporală sănătoasă

Concluzie

Durerea hepatică poate fi un semnal de alarmă pentru o afecțiune gravă. Consultarea unui medic pentru diagnostic și tratament prompt este esențială pentru prevenirea complicațiilor și menținerea unui ficat sănătos.

Bine de stiut: ficatul în sine nu are receptori pentru durere, dar durerea hepatică poate apărea din cauza inflamației sau distensiei capsulei hepatice (capsula Glisson), care are terminații nervoase. De asemenea, durerea poate fi resimțită din cauza presiunii exercitate asupra organelor învecinate, iritației diafragmei sau problemelor biliare.

27/03/2025

🧠 Alimentația și raportul talie-șold pot prezice sănătatea creierului la vârste înaintate?

De-a lungul anilor, indicele de masă corporală (IMC) a fost folosit ca principal indicator al stării de sănătate. Totuși, cercetătorii au descoperit că raportul talie-șold (WHR) ar putea fi un predictor mai bun, mai ales în ceea ce privește sănătatea cognitivă.

📌 Ce spun studiile recente?
Un studiu publicat în martie 2025 în JAMA Network Open a analizat date colectate pe parcursul a 30 de ani și a ajuns la concluzia că:
✔ Persoanele care urmează o dietă sănătoasă și mențin un WHR scăzut în perioada de mijloc a vieții au o sănătate cerebrală mai bună la bătrânețe.
✔ Un WHR ridicat în perioada adultă este asociat cu un risc mai mare de declin cognitiv, inclusiv probleme de memorie și funcții executive.
✔ Un regim alimentar echilibrat și un nivel optim de grăsime abdominală influențează pozitiv conectivitatea structurală și funcțională a hipocampului, regiunea creierului responsabilă de memorie și învățare.

📌 Cum poți reduce WHR și îmbunătăți sănătatea creierului?
✅ Adoptă o dietă neuroprotectoare, bazată pe:
🍃 Legume și verdețuri (ardei, ceapă, roșii, varză, spanac, rucola, broccoli)
🥩 Proteine slabe (pui, pește gras – somon, ton, sardine)
🌾 Cereale integrale (ovăz, quinoa, orez integral)
🥜 Fructe oleaginoase (nuci, migdale, fistic, caju)
🫒 Grăsimi sănătoase (ulei de măsline extravirgin, avocado)
💧 Hidratare optimă (apă, ceaiuri neîndulcite, infuzii naturale)

🏋‍♀️ Fă mișcare regulată – minim 150 de minute pe săptămână de activitate moderată-intensă (mers rapid, antrenamente de forță, yoga).
💤 Dormi suficient – somnul de calitate ajută la regenerarea creierului.
🚭 Renunță la fumat și limitează consumul de alcool.
🧠 Antrenează-ți mintea – învață lucruri noi (o limbă străină, un instrument muzical, jocuri de strategie).
🤝 Petrece timp cu cei dragi – socializarea îmbunătățește funcțiile cognitive.

💡 Concluzie: Nu este niciodată prea târziu pentru a adopta un stil de viață sănătos! Dietele echilibrate și un WHR optim în perioada adultă pot proteja creierul și preveni declinul cognitiv la bătrânețe.

👉 Tu cm îți menții sănătatea mintală? 💬

25/03/2025

🍊 Mișcare, dietă și medicamente: 3 factori care pot reduce riscul de depresie

Depresia afectează aproximativ 5% din populația adultă la nivel global, având un impact major asupra calității vieții. Cu toate acestea, există factori modificabili care pot influența riscul de depresie. Noi studii sugerează că anumite alegeri legate de stilul de viață și medicația pentru alte afecțiuni pot avea un efect protector.

📌 1. Exercițiile fizice moderate și intense 🏃‍♀️
Un studiu ce urmează să fie prezentat la Conferința Anuală a Academiei Americane de Neurologie din aprilie 2025 a analizat datele medicale a peste 73.000 de adulți în vârstă. Concluzia? Persoanele care făceau exerciții fizice regulate, de la moderate la intense, aveau un risc cu 14%-40% mai mic de a dezvolta depresie, anxietate, demență și alte afecțiuni neurologice.

📌 2. Consumul zilnic de citrice 🍊
Dieta joacă un rol esențial în sănătatea mintală. Un studiu publicat în noiembrie 2024 în jurnalul Microbiome a descoperit că persoanele care consumă o portocală pe zi își pot reduce riscul de depresie cu până la 20%.

📌 3. Anumite medicamente pentru diabet 💊
Un studiu din februarie 2025, publicat în Annals of Internal Medicine, a analizat efectele diferitelor medicamente pentru diabet asupra riscului de depresie.

💡 Concluzie: Stilul de viață influențează direct sănătatea mentală. Mișcarea regulată, o alimentație echilibrată și medicația adecvată pot contribui la prevenirea depresiei.

📣 Tu ce faci pentru sănătatea ta mentală? Lasă-ne un comentariu!

23/03/2025

🔹 Durerea de picioare – Cauze și soluții 🔹

Durerea de picioare poate avea multiple cauze, de la probleme musculare și articulare până la afecțiuni circulatorii sau neurologice. Identificarea corectă a cauzei este esențială pentru un tratament eficient!

📌 Cauze comune ale durerii de picioare:
✔️ Musculare și articulare – întinderi, crampe, tendinită, fracturi de stres
✔️ Neurologice – sciatică, neuropatii, sindromul picioarelor neliniștite
✔️ Circulatorii – varice, tromboză venoasă profundă (DVT), boala arterială periferică (PAD)

📌 Cum poți ameliora durerea?
✅ Pentru dureri musculare: odihnă, comprese reci, masaj, întinderi ușoare
✅ Pentru crampe: hidratare optimă, stretching regulat
✅ Pentru probleme circulatorii: mișcare zilnică, evitarea statului prelungit în picioare sau a poziției fixe

📌 Când să mergi la medic?
⚠️ Dacă durerea persistă sau este însoțită de umflare, roșeață sau dificultăți la mers, este important să consulți un specialist!

Ai avut vreodată dureri de picioare? Ce metode te-au ajutat cel mai mult? Scrie în comentarii! ⬇️

22/03/2025

🔬 Ce este cancerul?
Cancerul este o boală complexă care apare atunci când celulele din organism încep să se dividă necontrolat, fără să mai urmeze ciclul normal de viață și moarte celulară. Unele tipuri de cancer determină creșteri rapide de celule, în timp ce altele evoluează mai lent.
Există forme de cancer care duc la apariția unor tumori vizibile, iar altele, precum leucemia, afectează organismul fără a forma tumori solide. Celulele canceroase pot afecta sistemul imunitar și alte funcții vitale ale corpului.
❗ Cauzele cancerului
Factorii de risc pot fi prevenibili sau neprevenibili. Printre cei prevenibili se numără:
✅ Fumatul 🚬
✅ Consumul excesiv de alcool 🍷
✅ Obezitatea ⚖️
✅ Sedentarismul 🏃‍♀️
✅ Alimentația dezechilibrată 🥗
✅ Infecțiile cu HPV 🦠
Factorii de risc neprevenibili includ vârsta înaintată și predispoziția genetică. Potrivit American Cancer Society, 88% dintre cazurile de cancer sunt diagnosticate la persoanele de peste 50 de ani.
🧬 Este cancerul genetic?
Cancerul poate avea o componentă genetică. Anumite mutații moștenite cresc riscul de cancer, dar majoritatea cazurilor apar din mutații dobândite pe parcursul vieții, cauzate de factori precum expunerea la toxine, fumatul sau radiațiile UV.
🏥 Cum se tratează cancerul?
Tratamentul depinde de tipul și stadiul cancerului:
💊 Chimioterapie – Medicamente care atacă celulele canceroase.
🌟 Imunoterapie – Stimulează sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului.
🔬 Terapie țintită – Tratamente care vizează mecanisme specifice ale celulelor canceroase.
☢️ Radioterapie – Radiații cu doze mari pentru a distruge celulele canceroase.
🩺 Chirurgie – Îndepărtarea tumorii sau a ganglionilor afectați.
🧬 Transplant de celule stem – Folosit în special pentru leucemie și limfoame.
🔍 Care sunt cele mai frecvente tipuri de cancer?
Potrivit National Cancer Institute, cele mai frecvente forme de cancer includ:
Cancer de sân 🎗️
Cancer pulmonar 🫁
Cancer de prostată ♂️
Cancer colorectal 🏥
Cancer de piele (melanom) ☀️
Leucemie 🩸
Cancer hepatic 🍷
Cancer pancreatic 🏥
📉 Speranța de viață și prevenția
Vestea bună este că datorită progreselor în tratamente și conștientizare, rata mortalității prin cancer a scăzut cu 33% din 1991 până în prezent.
📌 Depistarea timpurie și un stil de viață sănătos pot face diferența! Mergi la controale regulate și ai grijă de sănătatea ta!
🔄 Distribuie pentru a ajuta la conștientizarea importanței prevenției!

20/03/2025

Ce este nutriția și de ce este importantă?
Nutriția este studiul nutrienților din alimente, modul în care organismul îi utilizează și relația dintre dietă, sănătate și boli. Nutriționiștii folosesc concepte din biologia moleculară, biochimie și genetică pentru a înțelege cm influențează nutrienții organismul uman.
Nutriția se concentrează și pe modul în care alegerile alimentare pot reduce riscul de boli, ce se întâmplă dacă o persoană are un deficit sau un exces de nutrienți și cm funcționează alergiile alimentare.
Nutrienții furnizează substanțele necesare pentru sănătate. Printre aceștia se numără proteinele, carbohidrații, grăsimile, vitaminele, mineralele, fibrele și apa. Un dezechilibru nutrițional poate crește riscul unor afecțiuni medicale.
Macronutrienți
Carbohidrați
Carbohidrații includ zaharuri, amidon și fibre.
Zaharurile sunt carbohidrați simpli, ușor de digerat, care oferă energie rapidă, dar pot cauza fluctuații ale glicemiei.
Fibrele și amidonul neprocesat sunt carbohidrați complecși, care se digeră mai lent și oferă sațietate. Fibrele pot reduce riscul de diabet, boli cardiovasculare și cancer colorectal.
Proteine
Proteinele sunt compuse din aminoacizi, dintre care unii sunt esențiali și trebuie obținuți din alimentație.
Proteine complete, care conțin toți aminoacizii esențiali: carne, pește, ouă, lactate, soia și quinoa.
Proteine incomplete, care necesită combinarea diferitelor surse vegetale pentru un aport optim de aminoacizi esențiali.
Grăsimi
Grăsimile sunt esențiale pentru:
lubrifierea articulațiilor
producerea hormonilor
absorbția anumitor vitamine
reducerea inflamației
sănătatea creierului
Grăsimile nesaturate (uleiul de măsline, nucile, avocado) sunt mai sănătoase decât cele saturate (grăsimile animale).
Apă
Corpul uman este alcătuit în proporție de până la 60% din apă. Aceasta este necesară pentru numeroase procese biologice.
Recomandarea generală este de 2 litri (8 pahare) de apă pe zi, dar necesarul variază în funcție de vârstă, greutate, mediu și nivel de activitate.
Micronutrienți
Micronutrienții sunt necesari în cantități mici și includ minerale și vitamine.
Minerale
Potasiu – Esențial pentru funcția renală, musculară și cardiovasculară. Surse: avocado, banane, fasole, linte.
Sodiu – Reglează fluidele și impulsurile nervoase. Excesul poate crește tensiunea arterială.
Calciu – Esențial pentru oase și dinți sănătoși. Surse: lactate, tofu, legume verzi.
Fosfor – Ajută la sănătatea oaselor și a dinților. Surse: lactate, somon, nuci caju.
Magneziu – Reglează glicemia și tensiunea arterială. Surse: nuci, spanac, fasole.
Zinc – Susține imunitatea și vindecarea rănilor. Surse: stridii, carne de vită, cereale fortificate.
Fier – Esențial pentru formarea globulelor roșii. Surse: ficat, spanac, linte.
Mangan – Ajută la coagularea sângelui și imunitate. Surse: orez brun, năut, spanac.
Cupru – Implicat în producerea energiei și țesuturilor conjunctive. Surse: ficat, ciuperci, semințe de susan.
Seleniu – Important pentru sănătatea tiroidei și funcția antioxidantă. Surse: nuci braziliene, ton, spanac.
Vitamine
Vitamine solubile în apă: Vitaminele B și C, care trebuie consumate regulat deoarece nu sunt stocate de organism.
Vitamine solubile în grăsimi: Vitaminele A, D, E și K, care sunt absorbite cu ajutorul lipidelor și depozitate în organism.
Antioxidanți
Anumiți nutrienți au și rol antioxidant, protejând celulele împotriva radicalilor liberi. Exemple: vitamina C, vitamina E, seleniul.
Dietetician vs. nutriționist
Dietetician – Are studii acreditate, a finalizat un stagiu riguros și a trecut un examen de licențiere. Poate lucra în spitale, educație și industrie alimentară.
Nutriționist – Poate avea studii formale sau autodidacte, dar nu îndeplinește cerințele pentru a folosi titlul de dietetician.
Aceste informații te pot ajuta să iei decizii mai bune în ceea ce privește alimentația și sănătatea ta!