CMI Dr Lukacs-Juncu Alice-Catalina

07/08/2025

21/07/2025

OMUL CARE A MĂSURAT PĂMÂNTUL CU UN BAT ȘI O UMBRĂ

Cu peste 2.000 de ani în urmă, un singur om a calculat circumferința Pământului —
doar cu ajutorul unui băț, al unei umbre și al unei minți strălucite.

Numele lui era Eratostene, un învățat grec născut în Cirene, în jurul anului 276 î.Hr.
A fost bibliotecar-șef la legendara Bibliotecă din Alexandria, și a purtat multe „pălării”: astronom, matematician, geograf, filozof...

Și — poate cel mai impresionant — primul om cunoscut care a calculat dimensiunea planetei noastre cu o precizie uimitoare.

Cum a reușit?

Știa că în Syene (azi Aswan, în sudul Egiptului), la amiaza solstițiului de vară, Soarele strălucea direct în fântâni — fără a crea umbre.

Dar, în același moment în Alexandria, mai la nord, obiectele aveau umbre.

Asta putea însemna un singur lucru: suprafața Pământului este curbată.

Așa că a făcut ceva genial:
A înfipt un băț vertical (un gnomon) în pământ, la Alexandria, și a măsurat unghiul umbrei sale.
Rezultatul? Aproximativ 7,2 grade — adică 1/50 dintr-un cerc complet (360°).

Știind că distanța dintre Alexandria și Syene era de aproximativ 5.000 de stadii,
a înmulțit pur și simplu cu 50 și a concluzionat că circumferința Pământului era de 250.000 de stadii.

În funcție de unitatea de măsură folosită (stadion grec sau egiptean), asta înseamnă între 39.375 km și 46.250 km.

Valoarea reală? 40.075 km.

O marjă de eroare de doar câteva procente.
Fără sateliți. Fără calculatoare.
Doar geometrie, observație și o sete de a înțelege lumea.

Eratostene ne reamintește un adevăr atemporal:

Nu ai nevoie de unelte avansate ca să faci o descoperire revoluționară.
Ai nevoie doar de curiozitate — și de curajul de a pune întrebări mai bune.

10/07/2025

Dacă apa alcalină ți-ar schimba pH-ul, ai fi în comă, nu la sală…

Azi, la 37°C, m-a întrebat cineva dacă poate bea apă alcalină…
Răspunsul simplu: da, dacă e rece 😅
Dar nu pentru “alcalinizare”, detox, anti-cancer sau alte promisiuni de etichetă.

Sună bine în reclame: „curăță toxinele”, „echilibrează pH-ul”, „previne cancerul”.
Totul e în regulă… până când te întrebi:
– Oare chiar poți schimba pH-ul corpului doar bând apă?

Răspuns medical clar:
Nu. Și e mai bine așa.

Corpul tău menține pH-ul sângelui între 7,35 și 7,45.
Dacă ar urca sau coborî semnificativ, n-ai mai fi în picioare. Ai fi pe perfuzii.

⁉️Cine reglează pH-ul?
• Rinichii, care excretă acizi și baze
• Plămânii, care elimină CO₂
• Sistemele tampon, care lucrează în secunde

Apa „alcalină” e neutralizată imediat în stomac. Nu ajunge să-ți „echilibreze” nimic.

Dar sigur, dacă vrei să dai sute de lei pe „ionizatoare” care schimbă doar gustul și speranțele… e alegerea ta.

Dar nu le vinde altora ca pe soluții medicale.
În cel mai bun caz e hidratare scumpă.😅
În cel mai rău, e o păcăleală.🫣

Vrei detox?
Bea apă simplă.
Mănâncă decent.
Dormi.
Mișcă-te.
Ficatul și rinichii se ocupă gratuit de restul.

Fii recunoscător că nu-ți poți schimba pH-ul cu o apă.
Dacă ai putea… n-ai mai avea cui recomanda aparatul.🧡

25/05/2025

Berzele navighează folosind câmpurile magnetice ale Pământului ca un GPS biologic. Au cristale de magnetită în cioc care funcționează ca busole vii. Recent, cercetătorii au descoperit că berzele pot "vedea" liniile câmpului magnetic suprapuse peste peisaj ca o hartă invizibilă pentru noi. Când sunt expuse la interferențe radio, se rătăcesc complet.

Berzele – acei vestitori tăcuți ai primăverii – nu sunt doar simboluri ale speranței și ale renașterii, ci și adevărați maeștri ai orientării. În fiecare an, aceste păsări migratoare străbat mii de kilometri, uneori din Europa până în Africa Centrală, cu o precizie care sfidează orice GPS modern. Cum reușesc? Răspunsul se ascunde în ceva invizibil, dar esențial: câmpul magnetic al Pământului.

Cercetările din ultimele decenii au confirmat faptul că berzele se orientează în timpul migrației folosind câmpurile magnetice terestre, asemenea unei busole biologice. Ele detectează direcția, intensitatea și înclinația câmpului magnetic, elemente ce le ajută să mențină cursul corect în zborul lor de lungă distanță, deasupra continentelor și oceanelor.

Secretul acestei capacități stă, se pare, în prezența unor cristale microscopice de magnetită – un mineral magnetic natural – aflate în anumite regiuni ale corpului, în special în zona ciocului. Aceste cristale funcționează ca niște receptori de direcție, permițând păsării să perceapă câmpul magnetic ca pe o busolă internă, mereu activă. Astfel, berzele nu se rătăcesc nici când zboară noaptea, nici când nu există repere vizuale.

Dar mai recent, oamenii de știință au făcut o descoperire și mai uimitoare: există indicii că berzele „văd” câmpul magnetic. Nu în sensul în care vedem noi lumina sau culoarea, ci sub forma unei hărți invizibile, suprapuse peste peisajul natural. Se crede că în ochii acestor păsări există proteine sensibile la lumină – cm ar fi criptocromii – care reacționează la direcția câmpului magnetic, oferindu-le un al șaselea simț. Cu alte cuvinte, berzele nu doar simt unde să meargă – ele „văd” drumul.

Această formă de orientare este atât de fin reglată încât poate fi afectată de interferențele electromagnetice moderne. În experimente efectuate în laboratoare controlate, s-a constatat că atunci când berzele (și alte păsări migratoare) sunt expuse la unde radio de intensitate scăzută – cm ar fi cele provenite de la Wi-Fi sau telefoane mobile – ele se dezorientează complet. Abia după ce aceste interferențe sunt eliminate, păsările își recapătă simțul direcției.

Această descoperire nu este doar fascinantă, ci și profund îngrijorătoare. Într-o lume în care frecvențele artificiale devin omniprezente, păsările migratoare riscă să-și piardă „busola invizibilă”, cu efecte dramatice asupra rutelor, populațiilor și echilibrului ecologic. Unele studii chiar sugerează că declinul numărului de berze din anumite zone ar putea avea legătură cu dezorientarea cauzată de poluarea electromagnetică.

Totuși, în ciuda acestor provocări moderne, berzele continuă să uimească prin eleganța și precizia migrației lor, zburând la înălțimi amețitoare, deasupra munților și deșerturilor, ghidate de un sistem pe care abia începem să-l înțelegem.

Așadar, data viitoare când privești o barză planând pe cerul de primăvară, amintește-ți că sub acea aparență calmă se află un sistem de navigație atât de sofisticat încât nici cea mai avansată tehnologie nu l-a reprodus pe deplin. Berzele nu au GPS în buzunar, dar au ceva mai vechi, mai tainic și mai precis: o hartă magnetică a Pământului, gravată în însăși structura lor biologică.

01/05/2025

30/03/2025

Mirosul pământului după ploaie are un nume științific.
"Petrichor" este termenul pentru mirosul distinctiv care apare când ploaia cade pe sol uscat. Este cauzat de un compus numit geosmin, produs de bacteriile din sol, și de uleiurile eliberate de plantele uscate în timpul perioadelor secetoase.

Există puține mirosuri în natură care evocă emoții atât de puternice și de reconfortante precum mirosul pământului după ploaie. Acest parfum unic și inconfundabil, perceput în mod special atunci când primele picături de ploaie ating solul uscat după o perioadă lungă de secetă, a fascinat oamenii din toate timpurile. Ceea ce poate părea o simplă senzație olfactivă este de fapt un fenomen complex cu o explicație științifică remarcabilă.

🔷 Originea termenului „petrichor”

Acest miros special are un nume științific: „petrichor”. Termenul a fost inventat în 1964 de doi cercetători australieni, Isabel Joy Bear și R. G. Thomas, într-un articol publicat în revista Nature. Denumirea provine din combinarea a două cuvinte grecești:
• „Petra” – care înseamnă „piatră” sau „rocă”.
• „Ichor” – care reprezintă lichidul mitologic considerat a curge prin venele zeilor din mitologia greacă.

În esență, „petrichor” poate fi interpretat ca „esența pietrei” sau „sângele pietrei”. Cercetătorii au folosit această denumire poetică pentru a descrie mirosul unic care se eliberează din sol atunci când ploaia cade peste suprafețe uscate.

🔷 Mecanismul științific din spatele mirosului

Mirosul specific al petrichorului nu este un simplu fenomen olfactiv, ci rezultatul unei interacțiuni complexe între diverși compuși chimici, microorganisme din sol și apă.

Principalii factori responsabili pentru apariția acestui miros sunt:

🔹 Geosmina

Unul dintre compușii chimici principali care contribuie la aroma de petrichor este geosmina. Aceasta este o substanță produsă în principal de anumite specii de bacterii din sol, cunoscute sub numele de actinomicete (în special Streptomyces).

Geosmina este o moleculă organică cu o aromă puternică, descrisă adesea ca fiind „de pământ” sau „lemnoasă”. Aceasta este prezentă în mod constant în sol, însă devine perceptibilă pentru oameni numai atunci când ploaia o eliberează în aer.

🔹 Uleiurile vegetale

În perioadele de secetă, plantele și arborii eliberează uleiuri naturale care se acumulează pe suprafața solului și a pietrelor. Aceste uleiuri sunt eliberate lent și se combină cu alte particule din mediul înconjurător.

Atunci când ploaia cade peste solul uscat, picăturile de apă ating aceste uleiuri și le dispersează sub formă de aerosoli microscopici. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „efectul aerosolului”, iar particulele eliberate în aer sunt cele care ajung la receptorii olfactivi ai oamenilor, producând senzația de miros proaspăt și revitalizant.

🔹 Interacțiunea ploii cu solul

Când picăturile de ploaie lovesc solul uscat cu o anumită forță, ele captează mici bule de aer care conțin geosmină și alte compuși volatili. Aceste bule urcă rapid la suprafață și se sparg, eliberând particulele de miros în atmosferă. Acest proces seamănă cu modul în care se formează spuma în băuturile carbogazoase atunci când sunt agitate.

🔷 Percepția umană a petrichorului

Oamenii sunt extrem de sensibili la mirosul de geosmină, fiind capabili să detecteze concentrații minuscule din această substanță – chiar și de până la 5 părți per trilion (ppt). Aceasta înseamnă că doar câteva molecule sunt suficiente pentru a declanșa senzația de miros proaspăt și familiar.

De asemenea, se crede că această sensibilitate extraordinară la mirosul de petrichor ar putea avea origini evolutive, legate de capacitatea strămoșilor noștri de a detecta surse de apă proaspătă în medii aride.

🔷 Importanța ecologică a petrichorului

În afară de efectul său asupra oamenilor, geosmina joacă și un rol important în natură. Cercetările au arătat că această substanță atrage anumite specii de animale, inclusiv insecte și nevertebrate, care o folosesc pentru a localiza surse de apă sau pentru a găsi hrană.

Plantele care își eliberează uleiurile naturale în sol în timpul perioadelor secetoase contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea capacității solului de a reține umiditatea, facilitând astfel supraviețuirea semințelor și germinarea acestora după ploile torențiale.

🔷 Utilizările și studiile moderne despre petrichor

Petrichorul nu este doar un fenomen fascinant din punct de vedere științific; el a captat și interesul cercetătorilor din domenii diverse.
• Parfumeria: Producătorii de parfumuri au încercat să recreeze aroma de petrichor pentru a aduce senzația de prospețime a ploii într-o formă concentrată.
• Agricultura: Studiile recente analizează potențialul geosminei de a fi utilizată pentru a atrage insecte benefice în culturile agricole.
• Ecologia: Monitorizarea concentrației de geosmină în aer poate oferi indicii despre sănătatea ecosistemelor și despre procesele naturale de regenerare a solului.

🔷 Concluzie

Mirosul pământului după ploaie, cunoscut sub numele de petrichor, este mai mult decât o simplă senzație olfactivă. Este o interacțiune complexă între bacterii, plante și apă, care rezultă într-un parfum plăcut și reconfortant pentru oameni.

În ciuda faptului că acest fenomen a fost cercetat științific, el continuă să fie înconjurat de o aură de mister și poezie, amintindu-ne de modul subtil în care natura reușește să-și manifeste frumusețea chiar și prin cele mai simple procese. Petrichorul nu este doar un miros – este o legătură directă cu natura, cu trecutul nostru evolutiv și cu armonia delicată a ecosistemelor din jurul nostru.

11/03/2025

03/12/2023

MEDICAMENTE CARE DAU DRUG TEST FALS POZITIV! BIXTONIM, OLYNTH, IBUSINUS, FASCONAL…MULTE
Dragi prieteni, au inceput sa se difuzeze informatii pertinente despre medicatii pe care le folosim des si care pot da teste POZITIVE la testarea de produse interzise. Au aparut deja pagini oficiale, le voi trimite. Pe langa cele cunoscute contra tusei cu codeina, apar si altele mult mai des utilizate in sezonul rece.
ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE-EX- IBUPROFEN -prin rezultat incrucisat cu benzodiazepine
PICATURI /SPRAY NAZAL VASOCONSTRICTOR –BIXTONIM, OLYNTH ETC
PLICURI/TB DE RACEALA CU FENILEFRINA- PRODUSE RACEALA SI GRIPA
Deocamdata urmaresc DR CRISTIAN PAPARAU EXPERT LEGIST
Oricum, recomandarea e nu conduceti auto 2-3 zile daca luati aceste medicamente

17/01/2023

Sunetul poate contribui pozitiv la contextul urban: sunetul clopotelor de la biserică, sunetele din pub-uri localizate pe trotuar, strigătele copiilor care se joacă. Sunetul completează celelalte simțuri și ajută să înțelegem unde ne aflăm; indiciile auditive, adesea abia observate, ne ajută să navigăm în locurile în care trăim. În același timp, zgomotul e al 2-lea factor de sănătate al mediului înconjurător, după poluarea aerului. Se pot proiecta orașe în care poluarea fonică să fie menținută la un nivel minim?

În „The Soundscape, Our Sonic Environment and The Tuning of the World”, Murray Schafer sugerează să vedem „peisajul sonor al lumii ca o compoziție muzicală uriașă, care se desfășoară în jurul nostru, fără încetare... oamenii sunt simultan publicul, interpreții și compozitorii săi.”

Avem cunoștințele, tehnologia și oportunitatea de a orchestra peisajele sonore din orașele noastre pentru a încânta acustic toți cetățenii.

Ce sunete ți-ai dori să auzi mai des în locul în care trăiești?

28/07/2022

27 iulie este Ziua mondială a cancerelor din sfera capului și gâtului. Vezi care e incidența, care sunt fatorii de risc, cm putem preveni, dar și ce tratamente există pentru aceste tipuri de cancer, în emisiune.

21/07/2022

6.779 de îmbolnăviri și 12 decese. Este bilanțul anunțat miercuri al unei noi zile a pandemiei de COVID-19 în România.