16/10/2024
În onoarea lui Hipocrate și a celor asemeni lui.
Fiecare abordare terapeutică are principii, indicații și contraindicații a căror respectare face parte din asumarea resposabilității în abordarea ei. Deschiderea largă și accesul facil la anumite tipuri de terapii contribuie uneori, din păcate, la apariția superficialității și erorii.
Fiecare persoană are calea proprie de echilibrare, vindecare și refacere, iar a exclude, a respinge, a interzice accesul sau a nu recunoaște beneficiile terapiilor (complementare), este regretabil pentru că limitează șansele. Din fericire există oameni de stiință care consideră că terapiile sunt resurse valoroase care suțin și potențează eficacitatea actului (medical), validând științific contribuția acestora, integrându-le în practica medicală (ex. terapiile somatice manuale-masajul, reflexoterapia, drenajul limfatic manual, etc.).
Medicina, știința (care studiază teme ale sănătății, bolii, vindecării, refacerii, etc.) și terapiile fac parte din sistemul domeniilor orientate spre viață, sănătate și echilibru, iar punerea lor în antiteză denotă necunoaștere, disociere în gandire sau interes ascuns. Fiecare dintre domeniile amintite cuprinde ceva din celelalte, noi fiind cei care le-am separat.
Părintele medicinei nu era doar medic, terapeut, cercetător, ci și filosof, și un practicant cu har al abordării cuprinzătoare.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hippocrate
Juramântul lui Hipocrate conține principiile de bază după care se ghidează orice tip de terapie.
Hipocrat, Hipocrate sau Hippocrates din Kos (n. 460 î.Hr., Kos, Administrația descentralizată a Mării Egee(d), Grecia – d. 370 î.Hr., Larisa, Grecia) a fost cel mai vestit medic al Greciei antice și considerat „părintele medicinei”[3] ca recunoaștere a contribuțiilor sale ca fo...