Psihoterapeut Oana Tudor

Psihoterapeut Oana Tudor Psihoterapeut(ă), treaptă Autonom [Psihoterapie Centrată pe Persoană]
Abordare umanistă, incluzivă 🏳‍🌈
Psiholog(ă) clinician(ă) [sub supervizare]

Ședințe de psihoterapie în orașul Timișoara și online; Formare în psihoterapie centrată pe persoană
Psihoterapeut prin intermediul prin intermediul asociației ACCEPT - organizaţie neguvernamentală de drepturile omului din România care apără şi promovează drepturile LGBT la nivel național. Recunoscătoare să fac parte din călătoriile oamenilor către ceea ce își doresc și vor să fie. Îmi place natura, fiindcă e benefică și autentică, îmi plac spațiile cu acceptare și cred în puterea empatiei și a comunității.

10/10/2025

Dacă stai prea mult cu emoțiile, nu e bine. Dacă nu stai deloc iar nu e bine. Dacă ești 100% autentic nu e bine că acolo poate ies lucrurile și în formă brută și nu e ok. Dar dacă nu ești deloc autentic iar nu e bine că ești fals, ascunzi ceva. Dacă iei prea multe pastile nu e bine dar tot e bine să iei că sigur pentru ceva ai nevoie. Dacă-ți spui părerea e bine dar doar dacă ea nu contravine spuselor maselor sau regulilor sociale sau familiale. E bine să urmărești regulile&legile dar să nu ți le însușești ca valori morale. Dacă pleci din anumite relații care nu-ți fac bine, ești evitant dar nu este bine nici să rămâi pentru că-ți fac rău. E bine să ai grijă de tine și să te prioritizezi dar nu prea mult că după uiți că faci parte dintr-o societate care are nevoie de implicarea ta. E bine să stai în natură dar nu prea mult că după te sălbăticești. E bine să contribui dar nu prea mult că după ai cultul personalității. E bine să ai răbdare, în general și cu orice proces prin care treci dar trebuie să ai răbdare repede, pentru că nu e timp. E bine să-ți găsești propriul drum și mod de a fi în viața asta care îți e potrivit dar trebuie să asculți de alții. Trebuie să-ți trăiești emoțiile dar doar în anumite contexte care sunt potrivite. Trebuie să te iei doar după date științifice dar să ții totuși cont de experiența ta interioră, care s-ar putea să fie complet diferită. Este bine să spunem ce simțim și ce nevoi avem dar doar dacă ele sunt validate de alții. Este bine să ne înțelegem încadrându-ne experiența în seturi teoretice de caracteristici dar să nu ne limităm definiția personală la asta. 🥴😵
Vă urez și vouă ce-mi urez și mie de ziua asta a sănătății mintale, să reușim să navigăm haosul ăsta din lume, în mod optim și să avem flexibilitatea și reziliența care să ne ajute să încadrăm toate informațiile și cerințele exterioare și interioare.

"Noi n-aveam timp să fim triști / deprimați."Poate sună cunoscut?(deși erau atâtea motive...)Mă gândesc cum, odată, afun...
09/10/2025

"Noi n-aveam timp să fim triști / deprimați."
Poate sună cunoscut?
(deși erau atâtea motive...)
Mă gândesc cum, odată, afundatul în muncă era obligatoriu și odată cu asta, poate contactul cu ceea ce experimentam pe interior nu era posibil. Așa că poate, nevorbind, nesimțind, putea să pară că suntem bine. Dar oare eram?
(îmi dau seama că asta se referă doar la anumite perioade din timp și experiențe sociale culturale din care fac și eu parte, cred că asta este încă valabil în multe părți din lumea (exterioară și interioră) și acum)

Dar mai ales în trecut, în regimul totalitar, la generațiile anterioare sau în medii unde munca era considerată unica prioritate și "metodă" de supraviețuire emoțională.

Când programul este plin și presiunea este mare, mintea nu are pauze necesare pentru a procesa emoțiile dificile. Ocupația intensă poate să acționeze ca o barieră între persoană și ceea ce experimentează pe interior. Dacă nu vorbeai despre ce simți și nu simțeai cu adevărat (sau nu-ți dădeai voie să simți), fațada exterioară putea părea intactă. Pentru societate sau pentru familie, erai/ești un om funcțional, un "stâlp," ceea ce era echivalent cu a fi "bine."

Dar acum știm că emoțiile neexprimate nu dispar ca prin magie și fără nicio urmă; ele tot se trăiesc și se pot manifesta mai târziu sub tot felul de forme, de epuizare, anxietate, probleme somatice sau o prăbușire emoțională care vine mai târziu.

Trăim acum într-o perioadă în care se pune mai mult accent pe sănătatea mintală și pe necesitatea de a procesa și exprima emoțiile. Ne dăm seama din ce în ce mai mult că a avea "timp să fii trist" nu e un lux (sau nu ar trebui să fie) ci o necesitate pentru o sănătate psihică echilibrată.
Așa cm nu orice emoție intensă funcțională este patologie.

O poveste de viață ca un ciorchine de struguri, care este alcătuit din bobițe diverse, fiecare cu o nuanță, culoare și t...
19/09/2025

O poveste de viață ca un ciorchine de struguri, care este alcătuit din bobițe diverse, fiecare cu o nuanță, culoare și textură proprie, la fel și o conversație este formată dintr-un amestec de idei, sentimente și perspective.
Pentru a putea înțelege pe de-a-ntregul, e nevoie de focus pe fiecare dintre ele și curiozitate pentru a le înțelege fiecare nuanță, context, semnificație.

Dar asta poate aduce și schimbări în noi.

​"If I let myself really understand another person, I might be changed by that understanding. And we all fear change. So as I say, it is not an easy thing to permit oneself to understand an individual."/

„Dacă mi-aș permite să înțeleg cu adevărat o altă persoană, s-ar putea să mă schimbe această înțelegere. Și cu toții ne temem de schimbare. Așadar, așa cm spun, nu este ușor să-ți permiți să înțelegi un individ.”

Carl Rogers

Printre toate rețetele generale pentru orice, poate e util de zăbovit asupra faptului că: fiecare are o poveste unică, c...
11/09/2025

Printre toate rețetele generale pentru orice, poate e util de zăbovit asupra faptului că: fiecare are o poveste unică, ce merită înțeleasă, valorizată și apreciată.

Psihoterapia mai poate fi și drumul pe care ajung să:'Accept ceea ce este, nu (doar) ceea ce ar putea să fie. Deși pot r...
08/09/2025

Psihoterapia mai poate fi și drumul pe care ajung să:

'Accept ceea ce este, nu (doar) ceea ce ar putea să fie. Deși pot recunoaște ceva ce e ca un potențial, îmi ancorez resursele în procesul prezent, uitându-mă la realitatea de aici și acum, cu acceptare. Și de ce nu, încredere că ceea ce poate și vreau să fie, voi împlini.'

Dacă evenimentele ce s-au întâmplat nu le mai putem schimba, maturizarea emoțională poate fi o alegere. Deși factori pre...
22/08/2025

Dacă evenimentele ce s-au întâmplat nu le mai putem schimba, maturizarea emoțională poate fi o alegere. Deși factori precum vârsta și experiența de viață contribuie la dezvoltarea sa, ei nu o garantează. Maturitatea emoțională se cultivă prin efort intenționat și practică.

Ce cred că presupune:

- să fim dispuși (referire la masculin pentru că mă refer la noi ca Oameni) să privim în interior și să ne înțelegem propriile emoții, gânduri și comportamente, precum și contextul global de viață. Acest tip de introspecție este o alegere conștientă. De aceea poate și psihoterapia se poate trăi ca ceva inconfortabil pentru că este un proces în care noi să ne descoperim pe noi, cu blândețe și empatie, nu în care să perpetuăm cicluri de roluri relaționale în care noi de fapt nu ajungem niciodată acolo, în interiorul nostru.

- o călătorie continuă de creștere: cred că e un proces de învățare și adaptare pe tot parcursul vieții. Putem alege să învățăm din greșelile noastre, să reflectăm asupra reacțiilor pe care le avem și să lucrăm activ pentru a ne înțelege și adapta congruent răspunsurile emoționale - cât și deciziile de viață.

- implică asumarea responsabilității: să facem loc pentru asumarea lucrurilor pe care le facem, mai mult decât a atribui vina în exterior. Acest act de responsabilitate este o alegere fundamentală care duce la creștere personală.

- presupune practicarea empatiei. Ohh, câte lucruri știm despre empatie. Și cât de acord suntem că este extrem de importantă. Dar cât de empatici suntem cu adevărat?
Alegerea de a înțelege și valida sentimentele celorlalți, chiar și atunci când nu suntem de acord cu ei, este o componentă cheie a maturității emoționale.

Deși am folosit și maturitate și maturizare, cred că ultimul descrie de fapt ce îmi doresc să transmit. Maturizarea ca proces. Și ca în orice altceva, ajută să începem cu pași mici. De multe ori ajungem deznădăjduiți pentru că pașii ce pare că îi avem de făcut sunt prea mari și par imposibili. Dar nu trebuie să fie așa. Orice pas mic e o cărămidă la proces.
Chiar dacă am mers la sală "doar" de 3 ori/2 ori/1 dată- rezultatul este că am făcut mai mult sport. 🙂

Vineri cu maturizare emoțională, pas cu pas. 🌱
(într-o lume care merge mult prea repede, fără direcție, de multe ori.)

Pentru toate momentele în care experimentăm ceva, de orice fel, poate ajută ideea aceasta, în conformitate și cu multe s...
07/08/2025

Pentru toate momentele în care experimentăm ceva, de orice fel, poate ajută ideea aceasta, în conformitate și cu multe studii și teorii din psihologie.

🌱

Carl Rogers a subliniat importanța vulnerabilității, în special în contextul psihoterapiei, ca element cheie pentru creș...
24/07/2025

Carl Rogers a subliniat importanța vulnerabilității, în special în contextul psihoterapiei, ca element cheie pentru creșterea personală. El credea că a fi vulnerabil permite persoanelor să fie mai autentice și să se conecteze mai profund cu ceilalți, promovând un sentiment de acceptare de sine și facilitând o schimbare pozitivă.

Rogers considera vulnerabilitatea, manifestată și printr-o stare de incongruență, ca fiind necesară pentru schimbarea terapeutică. Asta înseamnă că atunci când o persoană recunoaște o discrepanță între imaginea de sine și experiențele sale reale, acest lucru poate crea un sentiment de disconfort sau anxietate care o motivează să caute schimbarea.

Prin acceptarea vulnerabilității, indivizii pot renunța la apărările psihice și se pot prezenta mai autentic. El a spus faimoasa frază: „Ceea ce sunt este suficient de bun dacă aș fi așa în mod deschis”.

Asta evidențiază și ideea că acceptarea de sine și vulnerabilitatea sunt foarte conectate.

Am făcut poza asta și m-am gândit 'ce bine că sunt împreună' 😊🤪Niște semințe de floarea soarelui rătăcite într-un câmp d...
17/07/2025

Am făcut poza asta și m-am gândit 'ce bine că sunt împreună' 😊🤪
Niște semințe de floarea soarelui rătăcite într-un câmp de grâu au crescut una lângă alta așa. Apoi mi-a venit în minte conceptul de relație de ajutor (helping relationship) și faimoasele întrebări ale lui Rogers visavis de cm putem facilita o astfel de relație.

Carl Rogers a considerat relația de ajutor ca un parteneriat axat pe facilitarea creșterii, dezvoltării și îmbunătățirii funcționării celeilalte persoane. El a subliniat importanța creării unui mediu sigur și acceptant, în care persoana se simte înțeleasă și valorizată, permițându-i să își exploreze sentimentele și potențialul. Cheia acestui lucru sunt autenticitatea, empatia și acceptarea pozitivă necondiționată a psihoterapeutului.

Câteva dintre ideile de explorare:

Pot fi într-un fel care va fi perceput de ceilalți ca fiind de încredere, de bază sau consecvent într-un sens profund?
Pot fi suficient de expresiv/ă ca persoană încât ceea ce sunt să fie comunicat fără echivoc?
Pot să-mi permit să experimentez atitudini pozitive față de o altă persoană - atitudini de căldură, grijă, simpatie, interes și respect?
Sunt suficient de sigur(ă) pe mine însumi pentru a-i permite să fie o persoană separată? Îi pot permite să fie ceea ce este ca persoană - sinceră sau înșelătoare, infantilă sau adultă, disperată sau prea încrezătoare?

* Carl Rogers a definit relația de ajutor în 1958, printr-un articol fundamental publicat în The Personnel and Guidance Journal. El a elaborat mai mult acest concept în cartea sa din 1961, „On Becoming a Person” (A deveni o persoană). Lucrarea lui Rogers a subliniat importanța relației în sine în facilitarea creșterii și schimbării personale, evidențiind calități precum empatia, congruența și acceptarea pozitivă necondiționată ca și componente cruciale.

Sper ca printre:Cum (a) fost?Pe unde ai fost?Ce-ai mai făcut? Cum a fost vremea?Cum a fost apa?Cum a fost mâncarea?Etc.S...
13/07/2025

Sper ca printre:

Cum (a) fost?
Pe unde ai fost?
Ce-ai mai făcut?
Cum a fost vremea?
Cum a fost apa?
Cum a fost mâncarea?
Etc.

Să facem loc și pentru:

Cum te-ai simțit?
Cum a fost experiența pentru tine? În ce fel ai trăit-o?

🌻

Azi m-am amuzat de ceva și m-am gândit să împărtășesc. Am primit asta și primul gând a fost că salut și eu 'echipa', o s...
10/07/2025

Azi m-am amuzat de ceva și m-am gândit să împărtășesc.

Am primit asta și primul gând a fost că salut și eu 'echipa', o salut pe Oana care face psihoterapie, pe Oana de la secretariat, pe Oana de la recepție, pe Oana de la contabilitate (aici o salut și pe A. care chiar face contabilitatea că altfel nu știu cm s-ar descurca această clinică!!!), pe Oana avocata, pe Oana de la departamentul de marketing (moral), pe Oana psiholog (diferit de psihoterapie 😊), pe Oana de la construcții și design interior, pe Oana de la tehnic, pe Oana din comisia internă de etică... sper că n-am uitat pe cineva. 😊

Ce vreau să zic: dacă ești psihoterapeut în practică privată (cabinet individual) în România, ești și multe altele. Și ești impactat ca oricare altă persoană de tot ce se întâmplă la nivel social. Suntem toți oameni înainte de toate - și nu cred că toate ar fi posibile fără o cantitate enormă de sprijin din exterior. ("echipa" extinsă, cm ar veni, la care sper că dacă ajunge mesajul acesta, să simtă recunoștiința - căci fără ea probabil că nimic din astea nu ar fi posibile. Mai ales într-un domeniu în care ți se spune constant că nu ai cm sa reușești (și care e destul de puțin înțeles). Cel puțin asta a fost experiența mea. Ca și liceul de artă, pe care l-am făcut împotriva tuturor îndemnurilor, erai descurajat/ă din start)
Cred că putem încerca să schimbăm foaia, să încercăm să ne încurajăm, mai degrabă, căci lumea are nevoie de artă, arte, meserii diverse, psihoterapie, oameni cu preocupări diverse. Și unde este dorință și motivație, șansele sunt mari să iasă ceva benefic.

Nu cred că e neapărat nevoie să vorbim mai multe despre asta, că poate e evident. Dar cred că e totuși important măcar un pic să vorbim, căci altfel poate părea că suntem toți din galaxii diferite și avem provocări complet unice. Lucru care cred că e foarte departe de realitate.

Vă salută clinica Oana Tudor! 😊😄

09/07/2025

Conceptul de "lărgire a selfului" sau "extinderea selfului"

Carl Rogers se referă la procesul prin care o persoană devine mai deschisă, mai autentică și mai integrată în experiențele sale, depășind limitările unui self rigid și condiționat. Este strâns legat de conceptul său central de actualizare de sine (self-actualization) și de ideea de a deveni o persoană pe deplin funcțională (fully functioning person).

Address

Piața Alexandru Mocioni, Nr. 6
Timisoara

Opening Hours

Monday 10:00 - 20:00
Tuesday 10:00 - 20:00
Wednesday 10:00 - 20:00
Thursday 10:00 - 20:00
Friday 10:00 - 17:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psihoterapeut Oana Tudor posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psihoterapeut Oana Tudor:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram