Szollosi-Grek Flavia-Daiana Logoped

Szollosi-Grek Flavia-Daiana Logoped Psihopedagogie specială- Logopedie

06/12/2025

Uneori ne uităm la vorbirea unui copil și vedem doar propoziții scurte. Dar în spatele acelor cuvinte se află un întreg „ecosistem” care trebuie să funcționeze împreună ca limbajul să se dezvolte armonios. 🌱

De exemplu, sunt copii care se sperie ușor de zgomote sau își acoperă urechile când cineva vorbește mai tare. Sunt și copii care nu simt bine vibrația pe buze sau atingerea din zona feței, așa că nici nu observă cm se mișcă gura adultului când produce un sunet. Alții caută mereu impact, sărituri, mișcare continuă – iar în tot acest haos senzorial, cuvintele trec pe locul al doilea.

Când sistemul senzorial este atât de activ sau, dimpotrivă, prea „adormit”, copilul nu reușește să fie prezent în sarcina verbală. Rezultatul? Atenție scurtă, oboseală rapidă, propoziții scurte. 🎧➡️🗣️

La fel se întâmplă și cu reflexele din zona orală. Dacă limba se împinge mereu în față la înghițire, dacă buzele nu se coordonează sau dacă apar pauze din cauza salivării, copilul se luptă mai mult cu partea motorie decât cu ideea pe care vrea să o exprime. Așa apar distorsiunile, întreruperile, propozițiile neterminate. 😮‍💨

În literatura de specialitate sunt descrise și situații în care anumite gene — precum FOXP2 sau CNTNAP2 — influențează ritmul dezvoltării limbajului. Copiii aceștia știu adesea ce vor să spună, dar se blochează la începutul propoziției, repetă primele două cuvinte de mai multe ori, fac pauze mari sau renunță când simt că vor avea o frază mai lungă. Nu e lipsă de inteligență, nu e încăpățânare — e pur și simplu o altă cale prin care creierul procesează vorbirea. 🧠💬

Când toate aceste aspecte se întâlnesc, limbajul devine fragmentat: propoziții de 2–3 cuvinte, ezitări repetate, dificultăți la povestire, articulare instabilă mai ales când copilul obosește. Iar el simte asta, chiar dacă nu o poate explica.

De aceea, sprijinul pentru limbaj nu pornește doar de la „hai să repetăm cuvinte”. Pornește de la reglare senzorială, de la coordonarea zonei orale, de la structurarea informației și de la crearea unui cadru care îl ajută pe copil să fie prezent, sigur și conectat.

Când susținem toate aceste niveluri, propozițiile cresc odată cu copilul. 💛🌿

21/11/2025

Povestea Noastră

Povestesc experiența noastră așa cm a fost: concretă, lungă, complexă, cu realitățile prin care am trecut, poate utile altor părinți:

Primele semne: in jur de 2 ani

Au existat semne încă din copilăria mică, dar niciun specialist nu le-a legat între ele:

episoade de anxietate de separare

tantrumuri extreme

baby talk intermitent

regresuri scurte

tulburări senzoriale

urinare frecventă

constipație, intoleranțe

dermatită

opoziționism accentuat

perioade „perfecte” alternate cu perioade greu de gestionat

Nu era un tablou constant — era episodic, apărea mai ales după răceli și viroze.

Dar la vârsta aceea totul părea explicabil prin temperament sau dezvoltare.

Căutarea răspunsurilor

Am făcut tot ce se face, în mod obișnuit, când nu ai un diagnostic clar:

evaluare senzorială

evaluare psihiatrică, unde am primit termeni ca „crize de afect”, „reglare emoțională dificilă”

discuții despre „tulburare pervazivă de dezvoltare”, fără criterii clare

opinii contradictorii de la specialiști

Am început intervențiile recomandate sau despre care am citit:

terapie cognitiv-comportamentală (TCC) — timp de un an

integrare senzorială

Terapia 3C

Metoda Masgutova (MNRI)

integrare reflexe primare, Rezzimax

diete, protocoale, regimuri

analize extinse, microbiom, investigații repetate

Totul ajuta puțin, dar nimic nu explica patternul de episoade și flare-uri.

Iarna 2024: momentul în care TOTUL a devenit vizibil

O simplă "viroză" care de fapt era infectie cu Streptococ confirmată de ulterior de testare a declanșat un episod sever:

ticuri

anxietate intensă

opoziționism extrem

regres limbaj (baby talk)

urinare compulsivă

OCD

sensibilitate senzorială masivă

halucinații

tulburări de somn

agresivitate

comportament radical schimbat

Antibioticul a îmbunătățit simptomele.
Oprirea lui le-a reactivat.
Dar nimeni nu făcea legătura cu nimic.

Momentul-cheie: Auto-diagnosticarea informată

Într-o noapte, căutând informații pe internet, am dat peste un articol despre PANDAS.

L-am citit și, pentru prima dată în toți acești ani, TOT avea sens:
episodic, legat de infecții, regres brusc, urinare, ticuri, anxietate, senzorial, răspuns la antibiotic.

A doua zi am sunat pediatra și i-am spus direct:
„Eu cred că e PANDAS.”

A ascultat, s-a documentat, s-a uitat la istoricul lui și a spus:
„Da. Asta explică TOT.”

Neural Zoomer test facut in Ungaria a confirmat presupunerea.

A fost primul specialist din România care a înțeles tabloul.

Uși închise în România

Am încercat să obținem validare oficială de la:

Obregia

Alex Cochino (marele imunolog..)

alte centre

Toate ușile s-au închis.
PANDAS nu este recunoscut, nu este înțeles, nu este tratat.

Ni s-a spus:
„E comportamental.”
„E emoțional.”
„Nu există PANDAS.”
„RMN e normal, copilul e normal.”

Nu exista niciun interes de a corela simptomele cu infecțiile.

RMN – România vs Ucraina

Am făcut RMN la Donna Medical Center.
A fost citit ca „normal”.

În Ucraina, același RMN a fost interpretat diferit:
ganglionii bazali augmentați — exact ce apare în PANDAS, dar în limite care trec neobservate dacă nu cauți intenționat.

Mesajul din Ucraina a fost clar:
„Este un caz tipic, doar că aici nu vede nimeni aceste semne.”

Diagnosticarea finală

În Ucraina (Vivere), medicii specializați au pus diagnosticul:
PANDAS

Am lucrat și cu Ken Alibek, care ne-a ghidat pe partea imunologică și de disbioză.
Unele direcții au fost utile, altele prea puternice pentru un copil mic — dar ne-au ajutat să navigăm partea de imunitate.

Pediatra – sprijinul real

Singura persoană care a înțeles și a susținut parcursul a fost pediatra noastră.
A urmărit evoluția, a conectat simptomele, a citit, a căutat răspunsuri, a înțeles diagnosticul.

A contat enorm.

Dimensiunea ORL – complet ignorată inițial

Majoritatea ORL-iștilor au spus aceeași frază:
„Amigdalele sunt ok, nu sunt de scos.”

Dar experiența internațională PANDAS arată că amigdalele pot fi profund bolnave histologic, chiar dacă nu arată alarmant la inspecție.

În final am găsit un chirurg care a înțeles tabloul și a decis corect intervenția.

---

Operația – momentul care a confirmat TOT

Histopatologia a arătat:

amigdalită cronică hiperplazică ulcerativă

dopuri în cripte

colonii Actinomyces (infecție anaerobă cronică)

adenoidită cronică

Un focar infecțios prezent probabil ANI de zile.
Exact ce declanșează PANS.
Exact ce întreținea toate episoadele.

A urmat un tratament antibiotic susținut.

Unde suntem acum

După operație și tratament:

✔ ticurile au dispărut
✔ agresivitatea severă a dispărut
✔ halucinațiile au dispărut
✔ urinarea compulsivă a dispărut
✔ regresul sever nu mai apare

Au rămas:

anxietate

hiperactivitate

dureri ocazionale

OCD ușor

sensibilitate senzorială

Acestea sunt simptome reziduale, de neuroinflamație post-focar.
Se reduc treptat.

De ce scriu acest parcurs

Pentru că:

timp de ani de zile nimeni nu a făcut legătura între infecții și simptome

în România PANDAS nu este recunoscut

interpretările RMN sunt făcute fără a căuta semnele relevante

ORL minimalizează amigdalitele cronice fără analize histopatologice

psihiatria vede doar comportamentul, nu triggerii

părinții sunt lăsați să navigheze singuri

Și totuși, cu informație, perseverență și medici potriviți, am ajuns la răspuns.

Am ales sa creez pagina aceasta ca sa fac tot ce pot eu să îi ţin si pe alții informați şi, poate, să salvez şi alte familii. Vă rog mult să vorbiti in online despre sindrom, să share-uiţi informaţii, să le spuneți pediatrilor si medicilior cu care interactionati că boala asta e o realitate ignorată şi că este crud și crunt sa ramână lucrurile aşa!!!

Sănătate!!!

15/11/2025

🧾În ultimele săptămâni am citit analiza publicată de Maltsev în 2024. Este un articol dens, tehnic, dar extrem de relevant pentru oricine are sau a avut un copil diagnosticat cu tulburare de spectru autist.

📌Ce mi-a atras atenția este felul în care autorul descrie autismul nu ca pe un fenomen „izolat” al creierului, ci ca pe un posibil rezultat al unor procese biologice complexe. Articolul vorbește despre:

🔖deficiențe ale ciclului folatului (GDFC) – care pot afecta metilarea, detoxifierea, funcționarea sistemului nervos;

🔖stres oxidativ și niveluri scăzute de glutation – indicatori ai unui organism suprasolicitat la nivel celular;

🔖inflamație cronică de grad mic, observată în mai multe studii la unii copii cu autism;

🔖disfuncții imune, inclusiv dezechilibre între imunitatea celulară și cea umorală;

🔖autoanticorpi ce pot interfera cu metabolismul folatului sau cu structuri neuronale;

🔖implicarea microbiomului, care poate modula imunitatea și inflamația;

🔖encefalopatie inflamatorie ca potențial mecanism la un subgrup de copii.

📚Pentru mine, a fost important să văd cm aceste elemente nu sunt prezentate ca simple ipoteze, ci ca dovezi recurente în literatura științifică, extrase din 141 de studii analizate de autor.

Ceea ce a avut cel mai mare impact asupra mea a fost felul în care Maltsev descrie faptul că aceste dereglări biologice nu sunt statice. Ele pot să evolueze în timp și, dacă nu sunt înțelese sau investigate, pot duce la ceea ce el numește complicații:
— probleme imune, alergice, infecțioase,
— inflamație pe termen lung,
— autoimunitate,
— afectare neurologică,
— simptome sistemice care pot apărea chiar și după ce comportamentul copilului se îmbunătățește.

⏰Aici am simțit o legătură directă cu propria mea experiență.
Copilul meu, diagnosticat cândva cu TSA și astăzi ieșit din spectru, se confruntă acum cu o vasculită cu „cauză necunoscută”. Iar această situație m-a făcut să privesc cu mai multă atenție informațiile despre legătura dintre imunitate, inflamație, metabolismul folatului și chiar microbiom.

⁉️Nu spun că articolul oferă explicația finală.
Dar pentru mine aduce un fir logic, un context biologic în care lucrurile au mai mult sens.

♨️Ce mi se pare valoros în articol nu este promisiunea unui rezultat, ci structura logică pe care o oferă. Maltsev propune modelul GBINS — o evaluare pe cinci axe (genetică, biochimică, imunologică, neurologică și simptomatică). Scopul nu este „vindecarea autismului”, ci înțelegerea mecanismelor care pot influența atât autismul, cât și starea generală de sănătate.

💭Autorul subliniază că identificarea acestor mecanisme poate ajuta la:

🔺prevenirea agravării unor dezechilibre,

🔺înțelegerea evoluțiilor neașteptate,

🔺evitarea unor complicații pe termen lung,

🔺orientarea către intervenții mai informate.

Nu împărtășesc asta cu tonul unui miracol.
Pentru mine nu a fost despre speranță bruscă, ci despre coerență. Despre a înțelege că există cercetare care privește copilul în profunzime, nu doar prin prisma simptomelor de la suprafață.

Și simt că e important ca şi alți părinți să știe că această perspectivă există.
Nu pentru a crea alarmă, ci pentru a deschide ușa către întrebări mai bune, evaluări mai complete și poate un drum mai clar decât cel pe care mulți dintre noi am pornit la început.

















https://bestoftimisoara.ro/primul-centru-de-zi-pentru-tineri-inaugurat-la-timisoara/?sfnsn=mo&fbclid=IwdGRjcAMkB0FjbGNrA...
02/09/2025

https://bestoftimisoara.ro/primul-centru-de-zi-pentru-tineri-inaugurat-la-timisoara/?sfnsn=mo&fbclid=IwdGRjcAMkB0FjbGNrAyQG3mV4dG4DYWVtAjExAAEe91AyEiMvLescuy6CH8iNshyyHMCYMVBnh8H4zFLKdg7UaaQri9-qwbvM420_aem__UxdKTo81rm1B19ypv8hgg

Primul Centru de Zi pentru tineri cu dizabilități din țară, inaugurat la Timișoara septembrie 2, 2025/0 Comentarii/în Evenimente, Locuri, News, Oameni /de Bujor Popa Cu dotări moderne, o gamă largă de terapii adaptate și programe pentru dezvoltarea autonomiei și integrarea la locul de mun...

https://www.verificapsiholog.ro/
22/08/2025

https://www.verificapsiholog.ro/

Verifică gratuit dacă un psiholog este autorizat să practice în România. Date din registrele publice COPSI (Colegiul Psihologilor din România). Platformă independentă cu operator UK.

Ziua 2 de curs marca Asttlr 🤩
25/05/2025

Ziua 2 de curs marca Asttlr 🤩

Învățare continuă oferită de  Asttlr.😊
24/05/2025

Învățare continuă oferită de Asttlr.😊

17/04/2025
Sărbători Fericite!🥰
17/04/2025

Sărbători Fericite!🥰

Address

Strada Renasterii, Nr 17
Timisoara

Opening Hours

Monday 09:00 - 19:00
Tuesday 09:00 - 13:00
Wednesday 09:00 - 19:00
Thursday 09:00 - 19:00

Telephone

+40748330089

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Szollosi-Grek Flavia-Daiana Logoped posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Szollosi-Grek Flavia-Daiana Logoped:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category

Servicii oferite

Evaluări psihologice copii și adolescenți (0-18 ani):

- screening dezvoltare comportamentală

- I.Q

- emoționalitate