11/03/2024
De ce ne punem aparat?
2. FUNCȚIONALITATE
Funcționalitatea și sănătatea orală sunt obiectivele principale care trebuie atinse prin tratament ortodontic, chiar dacă motivul principal pentru care pacienții se prezintă de obicei la ortodont este cel estetic (ce a fost prezentat în postarea anterioară).
Caninul superior este ultimul dinte din cavitatea orală ce apare în cavitatea orală prin schimbarea dinților de lapte. Pierderea precoce a dinților temporari din cauza cariilor poate avea ca urmare migrarea dinților posteriori înspre anterior, ceea ce duce la închiderea spațiului predestinat caninului, având că urmare incluzia acestuia (rămâne în os) sau erupția lui în "cerul gurii" sau, ca în cazul de față, înspre exterior și mai sus.
Migrarea dinților posteriori înspre înainte a avut drept urmare un contact inadecvat între dinții superiori și inferiori. Un dinte de pe o arcadă ar trebui să ocludă între doi dinți de pe cealaltă arcadă, deoarece contactul "dinte pe dinte" induce forțe prea mari rădăcinilor în timpul masticației și poate produce retracții gingivale și abfracții ale smalțului (când smalțul "pocnește" la nivelul gingiei din cauza stresului).
"Blocarea" caninului într-o poziție superioară a avut drept urmări devierea înspre stânga a liniei ce trece printre incisivii centrali, cât și apariția unei diasteme ("strungă"), cât și prezența altor spații de partea problematică. Atunci când dinții nu au puncte de contact între ei, bolul alimentar de lovește direct de gingia dintre dinți provocând in timp refracția acesteia.
Înghesuirile dentare prezente în acest caz la arcada inferioară îngreunează igiena orală, cu apariția tartrului și implicit a problemelor parodontale.
În urma tratamentului ortodontic spațiile dintre dinți au fost reorganizate, făcând loc pentru caninul ectopic, obținând astfel o continuitate a arcadelor, fără spațieri la arcada superioară și fata înghesuiri la cea ingerioara. Prin împingerea dinților posteriori înspre înapoi s-a obținut o intercalare corectă între dinții superiori și inferiori, diminuând astfel stresul asupra rădăcinilor și a osului în timpul ocluziei și a mișcărilor mandibulare.