Gabriela Povian

25/10/2025

Filip Ologeanu - psihoterapeut și pastor, om iubitor de Dumnezeu, familist convins și iubitor de oameni, ne poartă prin lumea bărbaților, mai precis prin modul în care ei suferă. Merită din plin să asculți și să dai mai departe.

Cum trăiesc bărbații pierderea și durerea?
În noul episod al podcastului, Filip Ologeanu, psihoterapeut și pastor, oferă o perspectivă clară și realistă asupra modului în care bărbații gestionează emoțiile în fața pierderii.
Episodul complet este acum disponibil pe YouTube.
https://youtu.be/J3omA-ODabs

23/10/2025

Iată că am ajuns la ultima postare despre COMPARAȚIE.😁
Într-adevăr, comparația este extrem de prezentă în viața noastră. Reprezintă modul prin care oamenii își evaluează propria valoare, propriile reușite sau statutul personal, raportându-se la ceea ce văd în ceilalți. Această tendință nu este întâmplătoare. Ea își are rădăcinile adânc în natura noastră umană și reflectă faptul că am fost creați pentru relație și interdependență.

🔓Nu putem trăi izolați. Dorința de a ne raporta la ceilalți face parte din însăși esența ființei noastre. Din această nevoie de apartenență se naște dorința de validare și recunoaștere. Ne dorim să știm că suntem văzuți, apreciați și că avem un loc în această lume.

🔍Însă, comparația se transformă într-o oglindă distorsionată, care ne arată o imagine falsă despre noi și despre ceilalți. Foarte rar reușim să comparăm obiectiv, pentru că punem alături fragmente incomplete: vedem la ceilalți doar succesul afișat și la noi doar luptele ascunse.

💡De aceea, comparația are aproape întotdeauna un efect nociv asupra sufletului. Când ne vedem inferiori, vine invidia, rușinea și descurajarea. Ne simțim mici, neputincioși și lipsiți de valoare.
În loc să ne motiveze, comparația ne paralizează.

Pe de altă parte, când ne percepem superiori altora, sufletul cade în altă capcană: mândria. Începem să judecăm, să minimalizăm și să privim de sus.

În ambele situații, inima se tulbură și pacea se pierde.

Așadar, comparația, deși izvorâtă dintr-o nevoie profund umană de apartenență, ajunge să creeze dezechilibre interioare.
🪞Este ca și cm ne-am uita într-o oglindă care nu reflectă realitatea, ci doar o versiune deformata a ei. În acest joc al oglinzilor, nu câștigăm nimic valoros, ci pierdem bucuria, recunoștința, încrederea în sine și, mai ales, încrederea în Dumnezeu.

📖Apostolul Pavel spune: „Fiecare să-şi cerceteze fapta lui, şi atunci va avea cu ce să se laude numai în ce-l priveşte pe el, şi nu cu privire la alţii.” (Galateni 6:4)
Adevărata măsură nu este cât de departe suntem față de ceilalți, ci cât de fideli suntem chemării lui Dumnezeu în viața noastră.

💙Cunoaște-te pe tine însuți și nu vei mai simți nevoia de a te compara! 🥰

22/10/2025

☺️Azi îți propun să-ți răspunzi la aceste întrebări:

❓„Când m-am comparat ultima dată cu cineva și cm m-a făcut să mă simt?”,
❓„În ce domeniu al vieții mele simt că nu sunt suficient/ă?”
❓„Cum ar fi să-mi definesc valoarea prin ochii lui Dumnezeu, nu prin cei ai oamenilor?”

‼Nu uita: comparația este o povară care ne fură bucuria și nu mai vedem binecuvântările lui Dumnezeu.
Acum poți alege să te uiți, nu la ce fac alții, ci la ce vrea Dumnezeu să facă prin tine. Adevărata măsură nu este cât de aproape sunt de succesul altora, ci cât de aproape sunt de Hristos.
Atunci când ochii tăi sunt ațintiți spre El, vei descoperi că nu ai nevoie să te compari, ci doar să alergi cu perseverență în cursa ta, cu credință și cu nădejde.
„Să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus.” (Evrei 12:1-2)

💙Cunoaște-te pe tine însuți și nu vei mai simți nevoia de a te compara! 🥰

20/10/2025

Iată câteva idei pentru a știi cm putem scăpa de capcana comparației, dar te încurajez să scrii în comentarii și ideile tale. 🫠

🍂Cred că un prim pas este conștientizarea... să observăm când ne comparăm și cm ne afectează. Fără conștientizare, rămânem captivi.

🍁Recunoștința zilnică, mulțumirea ne întorc privirea spre binecuvântările date de Dumnezeu. „Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.” (1 Tesaloniceni 5:18)

🍂De folos este să ne reamintim zilnic: „valoarea mea nu depinde de ce fac, ci de cine sunt în Hristos”.
💟Tu-ți cunoști identitatea în Hristos?

🍁Limitarea expunerii la surse de comparație toxică, deoarece uneori e nevoie să reducem timpul pe rețelele sociale sau în medii care hrănesc comparația.

🍂Practicarea compasiunii și iubirii ajută, pentru că atunci când ne rugăm pentru cei cu care ne comparăm, inima se schimbă. Rugăciunea transformă invidia în binecuvântare.

🍁Alege să-ți vezi propria cale, pentru că fiecare om are un drum unic, o chemare unică, deci, chiar și tu.🥰 „Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde.” (Ieremia 29:11)

💙Cunoaște-te pe tine însuți și nu vei mai simți nevoia de a te compara! 🥰

17/10/2025

🫠Tu ce crezi, comparația face parte din viața noastră de zi cu zi? Eu cred că da, și felul în care o trăim poate fi fie o povară, fie o binecuvântare.
🔴Atunci când privim la ceilalți cu nemulțumire, invidie și descurajare, sufletul nostru se parcă se închide. Ne uităm la ceea ce are aproapele nostru și simțim că noi nu suntem suficienți, că am fost uitați de Dumnezeu sau că viața nu ne-a dat ceea ce meritam.
Aceasta este comparația toxică care ne fură pacea lăuntrică, recunoștința și alimentează fie neputința, fie mândria.

✅Există și o altă cale, aceea a comparației sănătoase.
În loc să mă simt mic atunci când văd darurile altuia, pot alege să le recunosc ca daruri de la Dumnezeu și să mă bucur împreună cu el. Pot privi la ceea ce am primit eu însumi și să mulțumesc Celui care m-a iubit cu o iubire veșnică.
Valoarea mea nu stă în câte am sau în cât de mult semăn ori difer de alții, ci în faptul că sunt copil al lui Dumnezeu.

‼️Din invidie se poate naște dorința de a învăța.
Din judecată/analiză se poate naște smerenia.
Din competiție se pot creea relații curate și întărite.
Scriptura ne cheamă: „Să privim țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus.” (Evrei 12:2) El este reperul, nu alții. Privind la El, putem urma exemplul bun al celorlalți, fără să ne pierdem identitatea și putem crește fără să alunecăm în amărăciune.

🔶Comparația sănătoasă aduce pace, bucurie și unitate. Ea ne îndeamnă să învățăm, să imităm binele, să creștem și să ne împlinim chemarea unică.
În felul acesta, în loc să ne pierdem sufletul în competiții goale, ne regăsim viața în lumina lui Hristos.

❓Întrebarea este: mă compar pentru a crește și a da slavă lui Dumnezeu, sau mă compar pentru a mă plânge și a judeca?

💙Cunoaște-te pe tine însuți și nu vei mai simți nevoia de a te compara! 🥰

15/10/2025

Să știi că, într-o formă sănătoasă, comparația poate deveni inspirație, dar aș numi-o și inspirație. 💟
Când ne uităm la cineva ca la un exemplu, nu ca la un competitor, putem fi motivați să creștem, să învățăm, să ne apropiem mai mult de Dumnezeu. Diferența este în atitudinea inimii: admirația inspiră, comparația corodează. Mă compar ca să mă analizez, să mă înbunătățesc, nu să invidiez și să mă blamez...

M-am gândit la câteva puncte pozitive ale comparației.
🟠Comparația poate deveni o sursă de inspirație, când privind la viețile altora, putem învăța, putem fi motivați. Apostolul Pavel spunea: „Călcați pe urmele mele, întrucât și eu calc pe urmele lui Hristos.” (1 Corinteni 11:1) Modelul altora poate fi un îndemn să ne apropiem mai mult de Dumnezeu.

🟢Ajută la autoevaluare sănătoasă, deoarece comparația poate scoate la iveală unde avem nevoie de creștere. Nu pentru a ne osândi, ci pentru a evalua realist unde suntem și unde putem lucra cu ajutorul Domnului. „Să se cerceteze dar omul pe sine însuși.” (1 Corinteni 11:28)

🟡Poate întări smerenia, atunci când ne comparăm cu sfinții Scripturii sau cu exemple de credință, putem înțelege cât de mult avem nevoie de har. Această conștientizare nu duce la descurajare, ci la dependență de Dumnezeu.

🔴Conparația ne poate îndemna la mulțumire și laudă, când vedem binecuvântările altora, putem învăța să ne bucurăm împreună cu ei, după îndemnul: „Bucurați-vă cu cei ce se bucură” (Romani 12:15). Astfel, comparația nu mai produce invidie, ci recunoștință și solidaritate.

🟣Poate stimula excelența dacă este bine gestionată, comparația ne motivează să dăm ce e mai bun în munca noastră, să fim harnici și perseverenți, fără a cădea în competiție toxică. „Orice faceți, să faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni.” (Coloseni 3:23)

🔵Comparația nu este rea în sine... ea devine periculoasă atunci când este filtrată prin mândrie, invidie sau lipsă de recunoștință.
Atunci când este luminată de Duhul Sfânt, comparația poate fi transformată într-un instrument al maturizării spirituale și al creșterii personale.

💙Cunoaște-te pe tine însuți și nu vei mai simți nevoia de a te compara! 🥰

13/10/2025

M-am gândit că ar fi benefic să prezint câteva puncte slabe ale comparației, deci, vor urma și punte forte.🥹

🟦Comparația produce nemulțumire și invidie și în loc să ne bucurăm de binecuvântările pe care le avem, ne uităm la ce au alții... „Pizma usucă oasele...” (Proverbe 14:30)

🔶Ne slăbește încrederea în sine, în Dumnezeu și ne simțim mai puțin capabili, mai puțin valoroși, iar acestea pot duce la depresie, anxietate și neputință spirituală.

🟪Ne distruge recunoștința, deoarece omul care se compară uită să fie recunoscător pentru darurile lui. În loc să mulțumească pentru ce i s-a dat, se plânge pentru ce nu are.

🔷Ne întărește mândria, deoarece atunci când ne comparăm cu cei mai slabi, riscăm să devenim aroganți și să-i judecăm, pierzându-ne smerenia și iubirea. Aproapele ne devine rival... În loc de apropiere, apare distanța, gelozia și competiția. Dumnezeu ne cheamă: „Să nu facem nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă, ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși.” (Filipeni 2:3)

🟨Ne deformează identitatea personală, deoarece omul ajungem să ne măsurăm valoarea prin ochii altora, nu prin ceea ce Dumnezeu spune despre noi. Uităm că suntem „creați în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte.” (Efeseni 2:10) Astfel, pierdem unicitatea chemării noastre.

🔷Ne consumă energia sufletească, deoarece comparația distruge liniștea interioară și ne face să trăim în tensiune, în competiție continuă. În loc să fim ancorați în pacea lui Hristos, devenim obosiți, frustrați și nemulțumiți.

🟫Ne îndepărtează de scopul lui Dumnezeu, deoarece atunci când alergăm după ceea ce au alții, riscăm să părăsim drumul nostru și să ratăm planul pe care Domnul l-a rânduit pentru fiecare.

🔶Ne slăbește iubirea față de sine și față de alții...
Comparația ne face să ne disprețuim propria viață sau să îi disprețuim pe ceilalți. În ambele cazuri este încălcată porunca „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” (Matei 22:39)

💙Cunoaște-te pe tine însuți și nu vei mai simți nevoia de a te compara! 🥰

11/10/2025

Mergem mai departe cu discuția despre comparație și hai să vedem azi, de ce oare se compară oamenii? 🧐

🧡Unii se compară din nevoia de validare personală. Fiecare dintre noi dorim să știm că avem un loc în lume, că aparținem, că viața noatră contează. Dacă nu ne raportăm la Dumnezeu ca sursă a valorii, căutăm validarea în jur, prin comparații.

⚖Alții se compară din cauza presiunii sociale și culturale. Societatea, mai ales prin rețelele sociale, cultivă constant comparația. Vedem imagini perfecte, realizări afișate, succes prezentat într-o lumină ideală și, inevitabil, apare gândul: „Eu unde sunt față de ceilalți?”

🧡Se întâmplă ca unii să aibă rădăcini emoționale și familiale unde au învățat să se compare. Ei au crescut într-un mediu unde comparația era un instrument de motivație „Uită-te la X cât de bine învață!” În timp, această voce externă a devenit o voce internă care îi biciuiește fără milă.

⚖Lipsa unei ancore spirituale solide, duce la comparație... Atunci când identitatea noastră nu este ancorată în Hristos, devenim vulnerabili la măsurători false. Uităm că valoarea noastră nu este dată de performanță, frumusețe sau realizări, ci de faptul că suntem iubiți și răscumpărați de Dumnezeu.

💙Cunoaște-te pe tine însuți și nu vei mai simți nevoia de a te compara! 🥰

10/10/2025

De ce mâncăm?🤔Care este relația dintre emoții, nevoi și alimentație, ne spune într-um mod empatic, profesionist, Ioana Ologeanu, psihoterapeut. Te invit să asculți și să dai mai departe! 🩵
https://youtu.be/qX7_o3xHKug

De ce mâncăm?
În noul episod al podcastului Arise for Christ, Ioana Ologeanu, psihoterapeut, vorbește despre relația dintre emoții, nevoi și alimentație.
Episodul integral este acum pe YouTube!

https://youtu.be/qX7_o3xHKug

09/10/2025

⚖️Ți s-a întâmplat să te compari? ce crezi că reprezintă comparația?
Eu cred că este un proces psihologic subtil, dar extrem de prezent în viața noastră de zi cu zi. Este modul prin care oamenii își evaluează propria valoare, reușitele sau statutul personal, raportându-se la ceea ce văd în ceilalți. Această tendință nu este întâmplătoare. Ea își are rădăcinile adânc în natura noastră umană și reflectă faptul că am fost creați pentru relație și interdependență.

🧡Omul nu poate trăi izolat... Dorința de a ne raporta la ceilalți face parte din însăși esența ființei noastre. Din această nevoie de apartenență se naște dorința de validare și recunoaștere. Ne dorim să știm că suntem văzuți, apreciați și că aparținem, avem un loc în această lume.

⚖️Comparația nu rămâne de obicei un simplu proces de observație neutră. Ea se transformă într-o oglindă distorsionată, care ne arată o imagine falsă despre noi și despre ceilalți. Foarte rar reușim să ne comparăm obiectiv, pentru că punem alături fragmente incomplete: vedem la ceilalți doar succesul afișat și la noi doar luptele ascunse.

🧡De aceea, comparația are aproape întotdeauna un efect nociv asupra sufletului. Când ne vedem inferiori, ne cuprinde invidia, rușinea și descurajarea. Ne simțim mici, neputincioși și lipsiți de valoare. În loc să ne motiveze, comparația ne paralizează.

⚖️Pe de altă parte, când ne percepem superiori altora, sufletul cade în altă capcană: mândria. Începem să judecăm, să minimalizăm și să privim de sus. În ambele situații, inima se tulbură și pacea se pierde.

🧡Așadar, comparația, deși izvorâtă dintr-o nevoie profund umană de apartenență... Ea ajunge să creeze dezechilibre interioare. Este ca și cm ne-am uita într-o oglindă care nu reflectă realitatea, ci doar o versiune deformata a ei. În acest joc al oglinzilor, nu câștigăm nimic valoros, ci pierdem: bucuria, recunoștința, încrederea în sine și, mai ales, încrederea în Dumnezeu.

⚖️Cuvântul lui Dumnezeu ne arată o alternativă diferită. Apostolul Pavel spune: „Fiecare să-şi cerceteze fapta lui însuşi, şi atunci va avea pricină de laudă numai în ceea ce-l priveşte pe el, nu în ceea ce-l priveşte pe altul.” (Galateni 6:4)

🧡Adevărata măsură nu este cât de departe suntem față de ceilalți, ci cât de fideli suntem chemării lui Dumnezeu în viața noastră și cât de bine ne cunoaștem pe noi înșine...

💙Cunoaște-te pe tine însuți și nu vei mai simți nevoia de a te compara! 🥰

07/10/2025

🏠 Uneori în viață există momente de liniște și frumusețe, dar și clipe de umbră și încercare. Cred că este important să învățăm să privim totul ca parte dintr-un drum mai lung, care ne conduce către împlinirea pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru noi.

🤍Sufletul nostru are nevoie de adăpost, de un loc unde să găsească pace și siguranță, să se simtă ACASĂ... conectat cu Dumnezeu. Oricât de întortocheată ar fi calea, oricât de grele ar fi poverile, în El găsim odihna care ne întărește să mergem mai departe.

🌳Există perioade de rodire, dar și de secetă și de uscăciune sufletească. Totuși, niciun anotimp nu este lipsit de sens. Fiecare are rolul lui în a ne forma, a ne apropia de Dumnezeu și a ne învăța să trăim prin credință.

🍄Ceea ce contează este să rămânem ancorați în Dumnezeu, chiar și atunci când nu vedem încă roadele sau când pașii ne par grei. Domnul Isus ne promite: „Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului.” (Matei 28:20)

📌Te îndemn să te oprești pentru câteva clipe, să recunoști binecuvântările lui Dumnezeu în viața ta, chiar și pe cele mici.
📌Alege să-ți deschizi larg inima și să Îi permiți lui Hristos să o umple cu pace, speranță și bucurie.
📌Nu privi la umbre, ci la lumina care străbate orice întuneric.

🧡Astăzi poți să faci un pas concret, să-I mulțumești pentru prezent și să-I încredințezi viitorul. El știe drumul și te va conduce acolo unde sufletul tău va găsi odihna adevărată.

💙✝🛐Roagă-te cu mine: „Doamne, Îți mulțumesc pentru că ești cu mine pe drumul vieții, chiar și atunci când pașii mei sunt nesiguri. Îți dau Ție poverile mele și Te rog să îmi umpli inima cu pacea Ta. Întărește-mi credința ca să pot merge mai departe cu nădejde și bucurie. Învață-mă să văd binecuvântările Tale în fiecare zi și să cred că viitorul meu este în mâinile Tale. Îți deschid inima mea, ca Tu să locuiești în ea și să o umpli cu lumina Ta. În Numele Domnului Isus Hristos mă rog, Amin!”

05/10/2025

Te-ai gândit vreodată că este ușor să te accepți și să te iubești atunci când simți că ai un scop clar, că ești în echilibru cu tine însuți și cu ceea ce faci?
Când viața pare ordonată, iar tu îți cunoști direcția, iubirea de sine se simte naturală, aproape inevitabilă, așa-i? Te uiți la tine cu drag și-ți vorbești frumos. 🧡

Însă, adevărata provocare apare atunci când te simți pierdut, confuz, dezorientat... Când parcă se destramă tot ce știai despre tine, când înăuntrul tău sunt bucăți de durere, rușine sau neputință.
În astfel de momente, vocea critică devine mai puternică și iubirea de sine pare imposibilă. 💔

Totuși, exact aici se întâmplă miracolul vindecării. ❤✝🛐
Atunci când îți permiți să îți duci iubirea și compasiunea chiar și către părțile tale cele mai fragile, cele mai rușinate sau considerate „de neiubit”, începe procesul transformării. Este drumul prin care Dumnezeu te reînnoiește și te ridică.

Psalmistul spune: „Te laud că sunt o făptură așa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale și ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!” (Psalmul 139:14) Adooor acest Psalm. 💙 Versetul nu este doar o declarație, ci o invitație. O invitație să privești și tu către cine ești, chiar și în haos, și să îți spui: „Sunt o creație minunată a lui Dumnezeu, chiar și acum.”

În 1 Ioan 3:1 citim: „Vedeți ce dragoste ne-a arătat Tatăl: să ne numim copii ai lui Dumnezeu!” Identitatea ta nu este definită de haosul prin care treci, ci de dragostea Lui constantă. 💞

Te îndemn astăzi, fă un pas concret: ia o parte din tine pe care ai respins-o sau judecat-o și prezint-o în rugăciune lui Dumnezeu. Spune-I: „Doamne, și această parte din mine îți aparține. Vindec-o și umple-o cu dragostea Ta.” ✝🛐

Adevărata iubire de sine începe acolo unde alegi, împreună cu Dumnezeu, să accepți și să vindeci ceea ce credeai de neiubit, latine. De fapt, în aceasta stă puterea transformării... 💙

Ai grijă de mintea și inima ta! 🥰