13/09/2025
✨ Rezumat pentru părinți ‼️
Tot mai mulți specialiști internaționali arată că autismul nu este doar o tulburare de comportament, ci are cauze biologice profunde: gene, biochimie, imunitate. Analizele genetice și biomedicale nu pun un diagnostic, dar arată unde copilul are vulnerabilități (dopamină, serotonină, stres oxidativ, inflamație). Aceste informații sunt esențiale pentru a personaliza intervențiile și pentru a sprijini copilul acolo unde are cea mai mare nevoie. 🌱
👉 Interpretarea acestor rezultate nu trebuie făcută acasă, ci doar împreună cu un specialist în domeniu, care are experiență în integrarea datelor genetice și biomedicale.
🔬 De ce am ales să vorbesc despre aceste analize și de ce consider că sunt importante pentru copiii cu TSA?
În ultimii ani, unii dintre cei mai dedicați specialiști la nivel internațional au început să privească autismul dintr-o perspectivă mai profundă: nu doar ca o tulburare de comportament, ci ca o condiție complexă, cu rădăcini biologice, genetice și imunologice.
Dr. Dmytro Maltsev a dezvoltat un model numit GBINS (Genetic-Biochemical-Immunological-Neurological-Symptomatic evaluation). Acest model pornește de la ideea că predispozițiile genetice (în special cele care afectează ciclul folatului, dopamina și serotonina) pot contribui la dezvoltarea autismului și a altor tulburări neuropsihiatrice. El arată că nu e suficient să privim doar comportamentele, ci trebuie să înțelegem ce se întâmplă la nivelul corpului și al creierului.
📌 Ce presupune această abordare?
Analiza genetică pentru a descoperi vulnerabilitățile copilului (de exemplu, gene implicate în dopamină, serotonină, detoxifiere, inflamație).
Evaluarea biochimică și imunologică: stres oxidativ, funcția mitocondrială, nivelul glutationului, inflamația intestinală, acumularea de metale toxice.
Observarea clinică a simptomelor și corelarea lor cu datele biologice.
Acest mod de lucru are un avantaj uriaș: tratamentul și intervențiile devin personalizate. În loc să existe o schemă generală valabilă pentru toți copiii, fiecare copil primește suport în funcție de nevoile lui reale, confirmate prin analize.
📖 Alte modele internaționale susțin aceeași idee:
Bradstreet (2010) – a arătat că biomarkerii pot ghida intervenții precum detoxifierea, suplimentarea nutrițională și echilibrarea florei intestinale.
Frye (2022) – a propus metoda BaS-BiSTOR, unde pașii sunt clari: colectăm date, căutăm simptome, măsurăm biomarkeri, selectăm tratamentul și urmărim răspunsul.
🧬 Cum se leagă asta de rezultatele postare in poza?
Analiza genetică facuta arată variații la nivelul unor gene-cheie ce reglează dopamina, serotonina și mecanismele de detoxifiere și inflamație. Acestea nu reprezintă un diagnostic, dar arată zone vulnerabile unde corpul copilului poate funcționa diferit:
DRD2, DRD3, DRD4 (receptori de dopamină)
👉 influențează atenția, motivația și controlul comportamentului. Varianta modificată poate face mai dificilă reglarea acestor procese.
MAOA / MAOB (enzime de degradare a neurotransmițătorilor)
👉 controlează „echilibrul chimic” al creierului. Dacă aceste enzime funcționează diferit, pot apărea dezechilibre între serotonină și dopamină → afectând emoțiile și comportamentele.
NOS3 (oxid nitric sintază)
👉 are rol în circulația sângelui la nivel cerebral. O variantă modificată poate contribui la hipoperfuzie cerebrală (flux redus de sânge în creier), fenomen observat frecvent la copii cu TSA.
GCH1, COMT și alți markeri
👉 influențează sinteza neurotransmițătorilor și protecția împotriva stresului oxidativ. Varianta modificată poate însemna rezistență mai scăzută la stres și inflamație.
🔎 Aceste rezultate nu „explică” singure autismul, dar arată că există un teren biologic fragil unde factorii de mediu, nutriția și infecțiile pot avea un impact mai mare. De aceea, evaluarea genetică și biomedicală este un pas crucial pentru a putea personaliza intervențiile.
💡 Pentru părinți
Aceste analize nu sunt menite să pună o etichetă, ci să ofere o hartă. Ele arată unde copilul are nevoie de sprijin suplimentar (detoxifiere, reducerea stresului oxidativ, echilibrarea neurotransmițătorilor, suport imunitar). Cu cât înțelegem mai bine „interiorul” copilului, cu atât putem adapta intervențiile astfel încât să îl ajute să își atingă potențialul.
🌱 Autismul nu trebuie privit doar ca un set de comportamente, ci ca un proces complex unde genele, biochimia și imunitatea joacă un rol la fel de important. Înțelegerea acestor aspecte deschide calea spre o abordare mult mai țintită și, cel mai important, spre șansa reală de progres.
📚 Recunoaștere a contribuției Otilia Netedu ❤️
Informațiile prezentate în această postare se bazează pe studiul și dedicarea Otiliei Netedu, care a investigat în profunzime legăturile dintre genetică, biochimie și autism. Am preluat și sintetizat aceste date pentru a le face accesibile părinților, menținând fidelitatea cercetării și aplicabilitatea lor practica.
