01/12/2025
În dimineața zilei de 13 aprilie 1888, Alfred Nobel, inventatorul dinamitei și unul dintre cei mai bogați oameni din Europa, s-a trezit în hotelul său din Cannes și a făcut un lucru pe care puțini oameni au ocazia să îl facă în timpul vieții. Și-a citit propriul necrolog în ziar.
Cu o zi înainte, fratele său, Ludvig Nobel, murise în urma unui atac de cord. Într-o confuzie jurnalistică monumentală, un reporter francez a crezut că cel care a decedat este faimosul și controversatul Alfred.
Când Nobel a deschis ziarul, așteptându-se poate la un omagiu respectuos adus familiei sale, a fost lovit de un titlu brutal care i-a înghețat sângele în vene. Articolul era intitulat "Le marchand de la mort est mort", adică "Negustorul morții a murit". Textul continua cu ideea că doctorul Alfred Nobel, care s-a îmbogățit găsind metode de a ucide mai mulți oameni, mai repede ca niciodată, a murit.
Șocul a fost devastator. Până în acel moment, Alfred se considera un inventator și un om de știință care ajutase omenirea să construiască tuneluri, căi ferate și canale navigabile mai eficient. Totuși, lumea îl vedea doar ca pe omul care a creat explozibilul ce sfârteca soldații pe câmpurile de luptă. Acea oglindă crudă pusă în față de presă i-a provocat o criză de conștiință profundă. Alfred Nobel a realizat cu groază că, dacă ar fi murit cu adevărat în acea zi, moștenirea sa ar fi fost una a distrugerii și a sângelui, iar numele său ar fi rămas în istorie sinonim cu moartea.
Obsedat de ideea reabilitării numelui său și îngrozit de perspectiva de a rămâne în memoria colectivă drept un monstru al războiului, Nobel a luat o decizie radicală, pe care a ținut-o secretă față de toți apropiații săi. S-a retras în biroul său și a început să lucreze la rescrierea testamentului. Timp de șapte ani a perfecționat documentul, asigurându-se că este solid din punct de vedere juridic.
Când Alfred Nobel a murit cu adevărat, în 1896, familia și partenerii săi de afaceri au avut un șoc imens la deschiderea testamentului. Inventatorul a lăsat instrucțiuni clare ca 94% din averea sa colosală, echivalentul a aproximativ 250 de milioane de dolari în banii de astăzi, să fie investită într-un fond sigur. Dobânda anuală urma să fie distribuită sub forma unor premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari beneficii omenirii în domeniile fizicii, chimiei, medicinei, literaturii și păcii.
Rudele au fost furioase și au încercat să atace testamentul în instanță, regele Suediei a fost nemulțumit că banii părăseau țara, dar dorința lui Nobel a fost respectată.
Astfel, dintr-o eroare jurnalistică și dintr-o criză de conștiință, s-a născut cea mai prestigioasă distincție intelectuală de pe planetă.
Acum, când rostim numele de Nobel, ne gândim la genii, la pace și la progres, exact așa cm și-a dorit bătrânul inventator care nu a vrut să rămână în istorie drept vânzătorul morții.
