What are the opening hours?

Monday 09:00 - 20:00 Tuesday 09:00 - 20:00 Wednesday 09:00 - 20:00 Thursday 09:00 - 20:00 Friday 09:00 - 20:00 Saturday 10:00 - 17:00

https://www.facebook.com/284811301889139/

Mindland Psih. Chebuțiu Ana-Carla, Bulevardul Liviu Rebreanu nr. 190, Timisoara (2026)

Q: What is the address?

Bulevardul Liviu Rebreanu Nr. 190

04/03/2026

Aceeași situație. Două sisteme nervoase.

Diferențele dintre copii nu țin doar de educație.
Țin și de temperament și de reactivitatea biologică la stres.

Metafora orhideei și a păpădiei este asociată cu Teoria susceptibilității diferențiale, formulată de Jay Belsky.

Această teorie susține că unii copii prezintă o sensibilitate crescută la mediu (environmental sensitivity):
– reacționează mai intens la stimuli sociali și emoționali
– au o activare mai ridicată a sistemelor de stres
– sunt mai influențați de calitatea relațiilor timpurii

În contexte adverse, pot manifesta vulnerabilitate (ex. anxietate, inhibiție comportamentală).
În contexte sigure, pot dezvolta competențe socio-emoționale remarcabile.

Nu vorbim despre „fragilitate”.
Vorbim despre plasticitate diferențială.

Iar rolul adultului nu este să „întărească” sistemul nervos al copilului,
ci să creeze un mediu adecvat profilului său temperamental.

Parentingul eficient înseamnă potrivire, nu uniformizare.

Bibliografie:

Jay Belsky & Pluess, M. (2009). Differential susceptibility to environmental influences.
Thomas Boyce (2019). The Orchid and the Dandelion.
Boyce, W. T., & Ellis, B. J. (2005). Biological Sensitivity to Context.

27/02/2026

La 13–14 ani, două note pot părea decisive.

Pentru mulți copii, Evaluarea Națională nu este doar un examen.
Este prima experiență în care simt că viitorul depinde de rezultat.

Anxietatea de performanță poate însemna:
– insomnie
– blocaj cognitiv
– teamă intensă de a dezamăgi
– somatizări
– perfecționism rigid

Nu este vorba doar despre a învăța mai mult.
Este despre cm gestionezi presiunea.

De aceea am creat atelierul „Evaluare fără panică” – un program dedicat preadolescenților de 13–14 ani, în care lucrăm pe reglare emoțională, gestionarea stresului și consolidarea încrederii.

Atelier susținut de
Psih. Ioana Ban, specializată în lucrul cu preadolescenți și adolescenți,
și Psih. Clin. Spec. Chebuțiu Ana-Carla, expert în psihologie clinică.

📍 Locație: Timișoara
🔒 Locuri limitate – grup restrâns pentru intervenție eficientă

📍 Detalii și înscrieri pe www.mindland.co

📩 Sau scrie „atelier” în mesaje.

26/02/2026

Evaluarea Națională înseamnă două probe.
Română și Matematică.
Un rezultat care decide liceul.

Pentru un copil de 13–14 ani, această etapă poate părea decisivă.
Presiunea nu este doar academică ci și emoțională.

Datele recente arată:

📌 1 din 4 elevi de gimnaziu prezintă dificultăți emoționale semnificative (UNICEF România, 2023)
📌 România se află peste media europeană la indicatorii de distres emoțional adolescentin (HBSC – OMS)
📌 1 din 7 adolescenți la nivel global trăiește cu o tulburare mintală diagnosticabilă (OMS)

În perioada Evaluării Naționale pot apărea:
– insomnie
– iritabilitate
– blocaj cognitiv
– somatizări
– teamă intensă de a dezamăgi

Anxietatea de performanță nu este un capriciu.
Este un răspuns real la presiune.

Intervenția timpurie protejează echilibrul emoțional și relația copilului cu performanța pe termen lung.

Psih. Ioana Ban lucrează cu preadolescenți și adolescenți de 13–14 ani, sprijinind copiii și părinții în perioadele de evaluare și tranziție școlară.

📍 Programări pe site: www.mindland.co

📩 Sau la adresa de e-mail: carla@mindland.co

19/02/2026

Copilul tău este în clasa a VIII-a și simți că presiunea începe să se vadă?

Iritabilitate.
Teamă de eșec.
Blocaje la teste.
„Nu sunt pregătit.”

Evaluarea Națională nu este doar un examen.
Este o perioadă intensă emoțional.

🎯 „Evaluare Națională fără panică” este un atelier psihologic aplicat, dedicat elevilor de clasa a VIII-a, unde învață:

• tehnici concrete de gestionare a anxietății
• cm să își regleze emoțiile înainte de examen
• cm să transforme presiunea în claritate

Locuri limitate. Detalii in bio.

05/01/2026

👥 Dacă ai trecut printr-o trădare, e important să înțelegi ce e în spate, fără să porți povara schimbării în locul celuilalt.

Bibliografie:
1. Mark, K. P., Garcia, J. R., & Fisher, H. E. (2011). Infidelity in heteros*xual couples: Demographic, interpersonal, and personality-related predictors of extradyadic s*x. Archives of Sexual Behavior, 40(5), 971–982. https://doi.org/10.1007/s10508-011-9771-z

2. Alavi, M., MacDonald, G., & Srivastava, S. (2018). The Dark Triad of personality and infidelity intentions. Personality and Individual Differences. https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.01.044

3. Mikadze, I. (2019). Personality traits and marital satisfaction in predicting couples’ attitudes toward infidelity. Journal of Relationships Research, 10, e13. https://doi.org/10.1017/jrr.2019.10

4. Mahambrey, M. (n.d.). Self‐reported Big Five personality traits of individuals who cheat (PDF). Midlife in the United States (MIDUS) Study.

5. Feeney, B. C., Brumbaugh, C. C., & Hill, C. A. (2014). Attachment in love relationships: The interplay of attachment anxiety, partner attachment anxiety, and infidelity. Personality and Social Psychology Bulletin. (Rezumat disponibil)

6. The interplay of attachment styles and marital infidelity: A systematic review and meta‐analysis. (2023). ResearchGate. (Meta-analiză; r = 0.18 între insecuritatea atașamentală și infidelitate)

7. Rokach, A. (2023). Love and Infidelity: Causes and Consequences. PMC – Publications.

8. Infidelity, impulsivity, and marital adjustment. (2019). Herald Open Access.

22/12/2025

În lucrul cu pacienții cu schizofrenie, intervenția psihologică începe întotdeauna după stabilizarea medicală, pentru că doar atunci apare loc pentru contact real și pentru proces terapeutic.

Bibliografie 📚

1. American Psychiatric Association. (2022). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed., Text Revision; DSM-5-TR). Washington, DC: APA.
→ Descriere actualizată a criteriilor pentru tulburările psihotice, inclusiv conținut religios al halucinațiilor auditive și impactul asupra insight-ului.

2. Lingiardi, V., & McWilliams, N. (Eds.). (2017). Psychodynamic Diagnostic Manual (2nd ed.; PDM-2). New York: Guilford Press.
→ Oferă o conceptualizare mai profundă a funcționării psihice, a identității și a organizării de personalitate în contextul psihozei.

3. Morrison, A. P. (2017). A manual for treating psychosis using cognitive behaviour therapy: CBT for psychosis (CBTp). Journal of Contemporary Psychotherapy, 47(3), 177–185. https://doi.org/10.1007/s10879-016-9342-2
→ Una dintre cele mai validate metode clinice pentru lucrul cu halucinațiile auditive și conținuturile delirante.

4. Thomas, N., Hayward, M., Peters, E., van der Gaag, M., Bentall, R. P., & Jenner, J. (2014). Psychological therapies for auditory hallucinations (voices): Current status and key directions for future research. Schizophrenia Bulletin, 40(S4), S202–S212. https://doi.org/10.1093/schbul/sbu037
→ Revizuire sistematică a terapiilor bazate pe dovezi pentru „voci” – incluzând CBTp, acceptance-based approaches și relational therapy.

5. Huguelet, P., Mohr, S., & Brandt, P. Y. (2016). Integrating spirituality and religion into the care of psychotic disorders. Current Psychiatry Reports, 18(2), 12. https://doi.org/10.1007/s11920-015-0656-5
→ Studiază relația dintre credință, delir religios și sens personal în tratamentul modern al psihozei."

18/12/2025

Uneori, narcisismul nu e ce pare. Nu e doar mândrie sau ego, ci o luptă invizibilă cu rușinea și teama de a nu fi suficient. În spatele măștii de încredere se află, de fapt, o nevoie profundă de a fi văzut și acceptat.

Bibliografie 📚

1. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.). Washington, DC: APA.
→ Descrierea criteriilor clinice pentru tulburarea de personalitate narcisică (NPD).

2. Kernberg, O. F. (1975). Borderline Conditions and Pathological Narcissism. New York: Jason Aronson.
→ Fundament teoretic despre dinamica internă și defensivă a narcisismului patologic.

3. Kohut, H. (1971). The Analysis of the Self. New York: International Universities Press.
→ Introduce conceptul de „self fragmentat” și nevoia de validare narcisică în dezvoltare.

4. Millon, T., Grossman, S., Millon, C., Meagher, S., & Ramnath, R. (2004). Personality Disorders in Modern Life (2nd ed.). Hoboken, NJ: Wiley.
→ Modelul tipologic al narcisismului: grandios vs. vulnerabil.

5. Pincus, A. L., & Lukowitsky, M. R. (2010). Pathological narcissism and narcissistic personality disorder. Annual Review of Clinical Psychology, 6, 421–446. https://doi.org/10.1146/annurev.clinpsy.121208.131215
→ Sinteză actualizată între modelele psihodinamice, de personalitate și DSM.

6. Cain, N. M., Pincus, A. L., & Ansell, E. B. (2008). Narcissism at the crossroads: Phenotypic description of pathological narcissism across clinical theory, social/personality psychology, and psychiatric diagnosis. Clinical Psychology Review, 28(4), 638–656. https://doi.org/10.1016/j.cpr.2007.09.006
→ Distincția între narcisismul grandios și cel vulnerabil, cu implicații clinice.

15/12/2025

👶 Între 3 și 7 ani, mulți copii experimentează teamă la culcare, pentru că mintea lor plină de imaginație nu face încă diferența între real și imaginar.

Ce putem face ca părinți? Să nu negăm frica, ci să o validăm cu calm. Să construim rutine predictibile și blânde. Să oferim prezență, nu doar explicații .💤

11/12/2025

Fericirea nu ține doar de noroc, succes sau gândire pozitivă. Studiile din psihologie arată că ea are legătură directă cu valorile noastre. Acele repere personale care ne ajută să luăm decizii și să ne orientăm chiar și în perioade dificile. 😃

📚 Bibliografie

1. Seligman, M. E. P. (2011). Flourish: A Visionary New Understanding of Happiness and Well-being. New York: Free Press.
2. Ryff, C. D., & Keyes, C. L. M. (1995). The structure of psychological well-being revisited. Journal of Personality and Social Psychology, 69(4), 719–727. https://doi.org/10.1037/0022-3514.69.4.719
3. Schwartz, S. H. (2012). An Overview of the Schwartz Theory of Basic Values. Online Readings in Psychology and Culture, 2(1), 1–20. https://doi.org/10.9707/2307-0919.1116
4. Huta, V., & Ryan, R. M. (2010). Pursuing pleasure or virtue: The differential and overlapping well-being benefits of hedonic and eudaimonic motives. Journal of Happiness Studies, 11(6), 735–762. https://doi.org/10.1007/s10902-009-9171-4
5. Deci, E. L., & Ryan, R. M. (2000). The “what” and “why” of goal pursuits: Human needs and the self-determination of behavior. Psychological Inquiry, 11(4), 227–268. https://doi.org/10.1207/S15327965PLI1104_01
6. Diener, E., Oishi, S., & Tay, L. (2018). Advances in subjective well-being research. Nature Human Behaviour, 2, 253–260. https://doi.org/10.1038/s41562-018-0307-6
7. Baumeister, R. F., Vohs, K. D., Aaker, J. L., & Garbinsky, E. N. (2013). Some key differences between a happy life and a meaningful life. Journal of Positive Psychology, 8(6), 505–516. https://doi.org/10.1080/17439760.2013.830764"

08/12/2025

Distribuirea imaginilor fără consimțământ nu e un scandal de tabloid, ci o formă de violență. Iar impactul psihologic e real.

E important să știm că există soluții legale și sprijin, dar și că rușinea nu trebuie să aparțină victimei.

📚 Bibliografie:

1. Henry, N., & Powell, A. (2015). Embodied harms: Gender, shame, and technology-facilitated s*xual violence. Violence Against Women, 21(6), 758–779. https://doi.org/10.1177/1077801215576581
→ Studiu fundamental despre violența s*xuală facilitată de tehnologie și efectele emoționale (rușine, vinovăție, retraumatizare).

2. Bates, S. (2017). Revenge p**n and mental health: A qualitative analysis of the mental health effects of non-consensual p**n. Feminist Criminology, 12(1), 22–42. https://doi.org/10.1177/1557085116654565
→ Evidențiază impactul psihologic sever asupra victimelor: depresie, anxietate, pierderea încrederii și tendințe suicidare.

3. McGlynn, C., Rackley, E., & Houghton, R. (2017). Beyond ‘revenge p**n’: The continuum of image-based s*xual abuse. Feminist Legal Studies, 25(1), 25–46. https://doi.org/10.1007/s10691-017-9343-2
→ Propune termenul corect de image-based s*xual abuse, argumentând că fenomenul nu e despre „răzbunare”, ci despre violență, control și degradare.

4. Eaton, A. A., Jacobs, H., & Ruvalcaba, Y. (2020). Nonconsensual p**nography and mental health outcomes: A systematic review. Psychology of Violence, 10(1), 68–78. https://doi.org/10.1037/vio0000253
→ Meta-analiză ce arată incidența crescută de PTSD, anxietate și stres post-traumatic la victimele expunerii non-consensuale.

5. Hall, M., & Hearn, J. (2019). Revenge p**nography: Gender, s*xuality and motivations. Violence Against Women, 25(16), 1932–1955. https://doi.org/10.1177/1077801219875826
→ Analizează motivațiile agresorilor — nu răzbunarea, ci controlul, umilirea și menținerea puterii asupra victimei."

04/12/2025

Un caz real, o poveste despre grandoare, epuizare și cm învățăm să recunoaștem semnele înainte să fie prea târziu. Tulburarea bipolară nu se vede mereu din afară, dar se simte profund în interior.

📚 Bibliografie

1. American Psychiatric Association. (2022). Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders (Sth ed., Text Revision; DSM-S-TR). Washington, DC: APA. Criteriile actualizate pentru episodul maniacal si hipomaniacal, accent pe disfunctia afectiva si pierderea criticii realitätii.

2. Lingiardi, V., & McWilliams, N. (Eds.). (2017). Psychodynamic Diagnostic Manual (2nd
ed.; PDM-2). New York: Guilford Press. → Ofera o conceptualizare dimensionala a bipolaritatii din perspectiva functionärii eului, mecanismelor de aparare si a reglarii afective.

3. Miklowitz, D. J., & Scott, J. (2009). Psychological treatments for bipolar disorder: A review of evidence for its efficacy and effectiveness. American Journal of Psychiatry,
166(12), 1408-1419. https://doi.org/10.1176/appi.ajp.2009.08111730 → Revizuire sistematicã care demonstreazã eficacitatea terapiei cognitiv-comportamentale, a terapiei interpersonale si a psicoeducatiei in prevenirea recäderilor.

4. Geddes, J. R., & Miklowitz, D. J. (2013). Treatment of bipolar disorder. The Lancet, 381(9878), 1672–1682. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(13)60857-0�→ Sinteză de referință despre strategiile farmacologice și psihosociale validate pentru tratamentul tulburării bipolare.

5. Berk, M., Post, R., & Malhi, G. S. (2017). Bipolar disorder: From neurobiology to treatment. International Journal of Neuropsychopharmacology, 20(8), 654–662. https://doi.org/10.1093/ijnp/pyx025�→ Actualizare a datelor despre mecanismele neurobiologice implicate în manie și implicațiile pentru tratamentul personalizat.

01/12/2025

De ce sunt aleși bărbați indisponibili?

Acest tipar relațional este adesea alimentat de o figură paternă absentă, care programează inconștient ideea că iubirea trebuie câștigată. Deși se caută stabilitatea, se ajunge la repetarea luptei pentru atenție, deoarece tiparul dureros este familiar. Conștientizarea este primul pas spre reînvățarea tiparelor sănătoase.

👩‍⚕️ Psih. Ban Ioana, psiholog clinician pentru copii

Mindland Psih. Chebuțiu Ana-Carla

04/03/2026

27/02/2026

26/02/2026

19/02/2026

05/01/2026

22/12/2025

18/12/2025

15/12/2025

11/12/2025

08/12/2025

04/12/2025

01/12/2025

Address

Opening Hours

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category

Monday	09:00 - 20:00
Tuesday	09:00 - 20:00
Wednesday	09:00 - 20:00
Thursday	09:00 - 20:00
Friday	09:00 - 20:00
Saturday	10:00 - 17:00