02/02/2023
Declanșatorii anxietății (Anxiety triggers)
Avem ocazional tendințe de a deveni mult mai îngrijorați și anxioși decât ar trebui, dacă pur și simplu am urmări faptele din fața noastră.
Ceea ce ne provoacă dificultăți este că suntem pregătiți să simțim și să răspundem conform trecutului, mai degrabă decât pe baza unei evaluări a prezentului și, în special, urmăm amprente emoționale stabilite în trecutul îndepărtat - când mulți dintre noi au fost victime ale experiențelor neobișnuit de dureroase, din care continuăm să facem extrapolări panicate, sumbre și inutile. Cu alte cuvinte, suntem, folosind termenul contemporan inelegant, dar util „declanșați” (triggerd). Adică, situațiile din prezent provoacă în noi răspunsuri nejustificate formate dintr-un trecut, ale cărui detalii le-am uitat și ale cărui caracter distinctiv nu le putem percepe acum, și, sincer, se potrivesc mai bine, ne sunt mai familiare.
Ar fi de preferat să învățăm să adoptăm o suspiciune puternică față de primele noastre impulsuri. Ar fi de preferat să învățăm – în anumite momente – să nu încercăm să gândim deloc până când nu am avut șansa de a ne scurge panica din minte– sau să căutăm alte minți care nu sunt la fel de afectate ca și a noastră pentru a verifica presupunerile noastre față de ale lor. Li se pare că lumea se apropie de sfârșit?
Declanșarea are loc atât de repede încât nu există nicio șansă de a observa procesul și de a vedea modul în care ne cedăm puterile de evaluare din prezent în trecut. Mințile noastre sunt pur și simplu inundate de panică, ne pierdem orientarea și facultățile raționale sunt de negăsit. Și mai rău, nu numai că nu gândim corect, dar nu suntem foarte conștienți că facem acest lucru. Suntem prea panicați pentru a observa că suntem în panică. Așadar, în timp ce în mod logic ar trebui să luăm o pauză și să ne declarăm incapabili să gândim sau să planificăm din timp, continuăm să punem presiune pentru a ne termina task-urile.
