Mihailescu Madalina Psiholog si Psihoterapeut

24/02/2026

Cum recunoști o relație terapeutică sănătoasă?!

Psihoterapia este un spațiu de vulnerabilitate, iar pentru ca procesul să fie sigur, terapeutul are datoria de a menține un cadru etic strict. Dacă simți că ceva „nu este în regulă”, este important să știi care sunt semnalele de alarmă (red flags).
1. Limitele Fizice și Atingerea
În psihoterapie, distanța fizică este o regulă de bază pentru siguranța ta.
OK: O strângere de mână la începutul/sfârșitul ședinței sau, în anumite abordări, o atingere ușoară pe umăr/mână pentru consolare, doar cu acordul tău prealabil.
ALARMĂ: Orice atingere care te face să te simți inconfortabil, îmbrățișări prelungite, mângâieri, săruturi sau orice formă de contact cu tentă sexuală. Abuzul sexual este strict interzis și reprezintă o încălcare gravă a Codului Deontologic.
2. Confidențialitatea și Intimitatea
Tot ce spui în cabinet trebuie să rămână acolo, cu excepția situațiilor de pericol iminent.
OK: Terapeutul îți explică limitele confidențialității de la prima ședință.
ALARMĂ: Terapeutul îți cere detalii grafice despre viața ta sexuală care nu au legătură cu obiectivele terapiei, face comentarii despre aspectul tău fizic sau „atractivitatea” ta.
3. Relația din Afara Cabinetului (Relații Duale)
Terapeutul tău nu poate fi și prietenul, partenerul de afaceri sau ruda ta.
OK: Terapeutul menține o distanță profesională și nu interacționează cu tine social.
ALARMĂ: Te invită la cafea, la evenimente private, îți propune colaborări profesionale sau te contactează frecvent prin mesaje/social media pentru discuții non-terapeutice.
4. Cine este în centrul atenției?
Ședința de terapie este despre tine, nu despre terapeut.
OK: Terapeutul poate împărtăși scurte experiențe personale doar dacă acestea te ajută direct pe tine în proces.
ALARMĂ: Terapeutul vorbește excesiv despre problemele sale, despre viața sa amoroasă sau te face să simți că trebuie să îi oferi tu suport emoțional.
5. Semnale de alarmă comportamentale (Red Flags)
Ședințe în locații neadecvate: Terapia are loc în cafenele, mașină sau la domiciliul terapeutului fără un motiv clar.
Presiune financiară: Îți cere împrumuturi, cadouri scumpe sau servicii în schimbul ședințelor.
Atitudine nepotrivită: Folosește un limbaj jignitor, sexualizat, te complimentează excesiv, este interesat de viata ta in afara contextului terapeutic, iți solicită detalii personale sau te face să te simți vinovat/ă dacă vrei să întrerupi terapia.
Ce poți face dacă simți că limitele sunt încălcate?
Încrederea în instinct: Dacă simți că ceva este greșit, cel mai probabil este.
Oprește procesul: Ai dreptul să întrerupi terapia în orice moment, fără explicații.
Cere o a doua opinie: Discută cu un alt specialist despre ce s-a întâmplat.
Raportează abuzul!

06/11/2025

🗓 Anul acesta, ziua de 6 noiembrie este marcată drept Ziua Internaţională împotriva Violenţei şi Agresiunii în Şcoli, inclusiv a cyberbullying-ului. În 2025, această zi se desfășoară sub tema “'Screen smart: Learning to be safe in the digital era”, promovȃnd importanţa siguranţei în mediul online, în era digitală.

📲Statele membre UNESCO au declarat prima zi de joi din noiembrie a fiecărui an Ziua Internațională împotriva Violenței și Agresiunii în Școli, inclusiv cyberbullying-ul, recunoscând că violența școlară, sub toate formele sale, reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor și adolescenților la educație, la sănătate și bunăstare. Acestea solicită consolidarea parteneriatelor și a inițiativelor care accelerează progresul pentru prevenirea și eliminarea violenței și a agresiunii în școli și a cyberbullying-ul.

👫 Prevenirea violenței și agresiunii în școli, inclusiv a hărțuirii cibernetice (cyberbullying), are o importanță fundamentală pentru crearea unui mediu educațional sigur, incluziv și potrivit pentru învățare.Este foarte important ca atȃt elevii, cȃt şi cadrele didactice să se simtă în siguranţă la şcoală, promovarea respectului reciproc contribuind la formarea unor tineri responsabili şi empatici.
DGASPC Timiş, alături de partenerii săi, organizează numeroase întȃlniri cu elevii din şcoli şi licee, promovȃnd colaborarea strȃnsă între toţi cei care joacă un rol important în formarea şi educarea elevilor: părinţi, cadre didactice, consiliul şcolar, alte autorităţi locale. Astfel de activităţi au loc şi în cadrul programul “Şcoala ta în siguranţă”, iniţiat de Instituţia Prefectului Judeţului Timiş, în parteneriat cu mai multe instituţii publice din judeţul Timiş, printre care se numără şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş.

↗️ Cu ocazia fiecărei întȃlniri organizate în cadrul acestui program, psihologii şi specialiştii din cadrul instituţiei noastre discută cu elevii, cadrele didactice şi părinţii despre importanţa prevenţiei şi a intervenţiei timpurii, promovȃnd, totodată, Telefonul Copilului, o structură importantă din cadrul Direcţiei, la care pot fi sesizate toate situaţiile în care viaţa sau siguranţa unui minor sunt puse în pericol.
Sursa foto: Comisia Europeana.

23/08/2025

31/07/2025

Măgarii sunt atât de inteligenți încât refuză să facă ceva ce consideră periculos, chiar dacă sunt forțați. Spre deosebire de cai, care ascultă orb comenzile, măgarii analizează situația și iau propriile decizii. De aceea au reputația de "încăpățânați", când de fapt sunt prudenți și gânditori.

Măgarii au fost adesea subestimați și înțeleși greșit, fiind percepuți ca animale încăpățânate sau lente. În realitate, acești erbivori sunt unele dintre cele mai inteligente și reflexive vietăți din regnul domestic. Spre deosebire de cai, care tind să răspundă automat comenzilor din instinct sau dresaj, măgarii analizează cu grijă fiecare situație înainte de a acționa. Dacă simt pericol sau nesiguranță, ei refuză pur și simplu să meargă mai departe — nu din obrăznicie, ci dintr-un simț înnăscut al prudenței.

Această trăsătură de caracter i-a făcut să fie considerați “încăpățânați” de-a lungul secolelor, în special de către oamenii care au încercat să-i folosească la muncile grele ale câmpului sau la transportul de bunuri. Însă ceea ce unii oameni etichetează drept neascultare este, în realitate, o formă de inteligență evaluativă. Măgarul nu răspunde impulsiv; el “gândește” înainte să acționeze. Dacă drumul este alunecos, dacă panta e prea abruptă sau dacă simte un pericol nevăzut, el va refuza să continue — chiar dacă e împins, tras sau biciuit.

Studiile moderne au arătat că măgarii posedă o memorie remarcabilă, fiind capabili să-și amintească rute și oameni pe care nu i-au mai întâlnit de ani de zile. În plus, ei formează legături afective puternice cu alți măgari sau chiar cu oamenii, fiind loiali și empatici. Această capacitate de a stabili relații și de a recunoaște emoții denotă un nivel ridicat de inteligență socială, rar întâlnit în lumea animală, mai ales la speciile folosite tradițional pentru muncă.

Prudența lor naturală este un mecanism de protecție. În sălbăticie, strămoșii măgarilor trăiau în regiuni montane și deșertice, unde o mișcare greșită putea însemna moarte. Din acest motiv, evoluția i-a înzestrat cu un instinct puternic de conservare, ceea ce i-a ajutat să supraviețuiască în condiții extreme. Spre deosebire de alte animale care fug din reflex, măgarul se oprește, evaluează și decide. Acest comportament “calculat” este o adaptare extraordinară la medii dificile și nesigure.

Dacă sunt tratați cu respect și încredere, aceștia se dovedesc parteneri de lucru răbdători, robuști și, mai ales, loiali. Sunt capabili să parcurgă distanțe lungi, să transporte greutăți considerabile și să lucreze în condiții grele, atâta timp cât nu sunt puși în pericol. Cu alte cuvinte, ei cer doar o formă de respect reciproc: dacă simt că le ceri imposibilul sau că îi forțezi în fața unui pericol, vor spune „nu” — dar nu din orgoliu, ci dintr-o evaluare obiectivă a riscului.

Într-o lume în care ascultarea oarbă este adesea confundată cu disciplina, măgarii vin să ne amintească o lecție esențială: uneori, refuzul este semn de inteligență, nu de răzvrătire. A învăța să-i înțelegem ne cere răbdare, dar și o schimbare de perspectivă — să vedem dincolo de prejudecăți și să recunoaștem valoarea unei minți prudente, gânditoare și independente.

13/07/2025

A large study has found that individuals with greater cognitive ability are less likely to endorse moral values such as compassion, fairness, loyalty, and purity. The results point to a consistent negative relationship between intelligence and moral intuitions.

30/06/2025

🗒️De foarte multe ori, comportamentele abuzive asupra copiilor trec nu doar neobservate, dar mai ales neraportate.

🖇️Fiecare dintre noi, comunitatea în ansamblul ei, joacă un rol foarte important în prevenirea cazurilor de abuz și neglijare a copiilor.

📞Numărul Unic pentru Copii - 119, aflat în prezent, în plin proces de modernizare, reprezintă una dintre soluțiile la care ne putem alătura,ca și cetățeni, şi sesiza toate situaţiile în care avem suspiciunea că viaţa sau siguranţa unui copil sunt puse în pericol.

📌Despre toate acestea, dar și despre necesitatea informării, prevenirii și intervențiilor specializate cu privire la acest fenomen discutăm astăzi, la Jurnal de Psiholog, cu:
🎙️Smaranda Marcu, purtător de cuvânt DGASPC Timiș și Larisa Giuriș - psiholog în cadrul aceleiași instituții.

👀Nu ratați așadar, ediția din această seară, de la ora 19.00 pe Tele Europa Nova!

🎬 Prezintă: Psih.Dolores Dongea

21/01/2024

21/02/2023