Psiholog Clinician I Psihoterapeut Aurelia Marcoane

30/12/2025

Revelionul vine cu un mesaj clar și implicit o mare presiune: trebuie să fii bine, să te bucuri, să sărbătorești.

În psihologie, acest fenomen este cunoscut ca toxic positivity — invalidarea emoțiilor negative prin impunerea artificială a optimismului.

Psihologii clinicieni atrag atenția că această presiune este alimentată de comparația socială, de idealurile promovate public și de așteptarea nerealistă că, odată cu schimbarea anului, ar trebui să fim automat mai disciplinați, mai fericiți și mai realizați. Aurelia Marcoane, psihol...

22/12/2025

Sărbătorile accentuează și sentimentul de singurătate, mai ales în cazul celor care au pierdut persoane dragi, sunt departe de familie sau trec prin perioade dificile. Atmosfera festivă scoate la suprafață doruri, regrete și traume, iar contrastul dintre imaginea „ideală” a Crăciunului și realitatea personală poate fi copleșitor.

Pentru unii, colindele, reclamele și decorurile nu aduc bucurie, ci reactualizează pierderi și momente dureroase, transformând sărbătorile într-un declanșator emoțional.

Pentru mulți, Crăciunul nu mai este perioada bucuriei, ci una a presiunii, a oboselii emoționale și a anxietății. Specialiștii vorbesc tot mai des despre așa-numitul „sindrom Grinch”, un termen neoficial care descrie starea de iritare, tristețe și respingere a spiritului sărbătorilor...

21/12/2025

🫶 Sărbătorile pot fi un prilej de incluziune reală, nu doar un afiș strălucitor. Dacă privim dincolo de feed-uri și ne întrebăm cine e lăsat în afară, avem șansa să construim practici sociale care protejează sănătatea mintală. În meseria mea, întâlnesc oameni care își recâștigă sensul prin mici legături. Aceste legături contează – mai mult decât orice cadou.

Datele europene arată că aproximativ 13% dintre respondenți au raportat că s-au simțit singuri „majoritatea timpului” sau „tot timpul” în ultimele săptămâni, semnalând o problemă publică reală. În România, contextul social și economic adaugă straturi suplimentare: aproape 28...

07/12/2025

Trăim într-o lume a aparențelor, iar prețul îl plătim cu sănătatea noastră mintală.
Părem că avem totul, dar ne lipsește exact ceea ce contează. Într-o eră a fericirii afișate, vorbim despre anxietate, presiune socială, depresie și goluri emoționale tot mai profunde.

Datele oficiale din 2024 arată că, în România, aproximativ 3,6 milioane de persoane erau în risc de sărăcie relativă — adică aproximativ 19% din populaţie. Mai mult decât atât, riscul de excluziune socială (AROPE) se ridica la 27,9%, afectând aproximativ 5,3 milioane de persoane. „...

04/06/2025

13/01/2025

📌 Depresia post-sărbători este o stare obișnuită, deoarece trecem brusc de la o perioadă plină de bucurie, activități și socializare, la rutina zilnică, ceea ce poate crea un sentiment de gol sau tristețe.

📌 Simptomele depresiei post-sărbători includ tristețe persistentă, lipsa de energie, dificultăți de concentrare, iritabilitate și o scădere a interesului pentru activitățile care înainte aduceau plăcere.

📍Este important să facem diferența între o stare temporară de tristețe și depresia clinică, care poate necesita intervenție specializată.

📍Pentru a depăși această stare Este important să revenim treptat la activitățile zilnice și să ne stabilim obiective mici, realiste.

• Îngrijirea de sine este esențială – somn suficient, alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate pot avea un impact pozitiv.”
• Reconectarea cu ceilalți: „Menținerea legăturii cu prietenii și familia ajută la menținerea unei stări de spirit pozitive.”
• Stabilirea unor noi obiective: „Planificarea unor activități interesante pentru viitor poate oferi un sentiment de anticipare și entuziasm.”

📍As vrea sa fac si un indemnul la răbdare și compasiune. Este esențial să fim blânzi cu noi înșine, să ne oferim timp pentru a ne adapta și să cerem ajutor dacă simțim că această stare persistă.

23/12/2024

Depresia de sărbători, adesea numită și „holiday blues”, este o stare emoțională care poate apărea în perioada sărbătorilor de iarnă și se manifestă printr-o combinație de simptome fizice, emoționale și comportamentale. Psihologul Aurelia Marcoane ne prezintă câteva moduri în ...

15/10/2024

👀 Divorțul și conflictele legate de tutelă pot crea un mediu instabil și stresant pentru copii, afectându-le sănătatea emoțională și psihică pe termen lung.

🏃‍♂️Fuga de acasă a copiilor este un răspuns la acest stres, o încercare de a scăpa de tensiune și de a evita o alegere dureroasă între părinți alegere care poate fi o povară enormă pentru ei, deoarece pot simți că, indiferent de decizie, vor trăda ori pe mama ori pe tata.

🏃‍♀️ Fuga de-acasă poate fi interpretată și ca o evadare dintr-un mediu stresant, imposibilitatea de a alege între părinți, sau un strigăt de ajutor. Copiii simt că nu sunt ascultați sau că emoțiile lor nu sunt înțelese, și astfel decid să părăsească mediul care le provoacă suferință în speranța că cineva le va acorda atenția necesară.

🏃 Deasemenea fuga de-acasa poate fi si cu scopul de a proteja frații mai mici copilul mai mare poate simți o responsabilitate de a proteja frații mai mici de stresul conflictelor dintre părinți.

👀 Impactul divorțului asupra copiilor, indiferent de vârstă

🔸Nesiguranță și instabilitate
Divorțul perturbă sentimentul de siguranță al copiilor. Aceștia pot simți că structura de bază a vieții lor se prăbușește, iar lumea lor devine imprevizibilă. Chiar și la vârste mai mici, când copiii nu înțeleg în totalitate conceptul de divorț, ei simt schimbările în atmosferă și în comportamentul părinților.

🔸Conflicte de loialitate
Copiii, în mod special în cazul divorțurilor conflictuale, sunt adesea puși în poziția de a alege între părinți. Aceasta poate fi o povară enormă pentru ei, deoarece pot simți că, indiferent de alegere, vor trăda unul dintre părinți. Conflictele de loialitate provoacă anxietate și tensiune interioară, cu atât mai mult cu cât părinții se ceartă pentru tutela lor.

🔸Anxietate și depresie
Multe studii arată că divorțul poate crește riscul de anxietate, depresie și alte probleme emoționale la copii. Aceste emoții pot fi amplificate dacă părinții nu reușesc să comunice eficient sau să păstreze o atmosferă civilizată în prezența copiilor. De asemenea, copiii mai mici pot prezenta simptome psihosomatice, cm ar fi dureri de burtă sau de cap, legate de stresul emoțional.

🔸Regresie comportamentală
În fața stresului emoțional, unii copii pot regresa la comportamente din stadii mai timpurii de dezvoltare, ca de exemplu să se agațe mai mult de părinți sau să devină anxioși în privința separării de aceștia. Adolescenții, pe de altă parte, pot reacționa cu rebeliune, retragere emoțională sau dificultăți în a-și controla furia.

🔸Dificultăți de relaționare
În cazurile în care părinții se ceartă frecvent, copiii pot dezvolta dificultăți în relațiile interpersonale. Ei pot începe să creadă că toate relațiile sunt instabile și se pot confrunta cu probleme în a avea încredere în alte persoane.

07/10/2024

Am vorbit astăzi despre trecerea de la bullying la violență extremă, trecere care este influențată de o multitudine de factori psihologici, sociali și familiali cm ar fi:

🔹Problemele de sănătate mintală: Copiii care se confruntă cu probleme emoționale sau mentale nediagnosticate (anxietate, depresie, tulburări de comportament) pot deveni mai predispuși la comportamente violente.
🔹Lipsa empatiei: Aceasta poate apărea din cauza unor traume sau deficiențe în formarea atașamentului.
🔹Nevoia de control sau dominare: La unii copii, comportamentele agresive extreme pot fi rezultatul unei nevoi de a domina, alimentată de nesiguranță sau de un sentiment de neputință.
🔹Expunerea la violență în familie: Copiii care cresc în medii unde violența este o formă de rezolvare a conflictelor sau unde sunt abuzați, fie fizic, fie emoțional, sunt mai predispuși să adopte comportamente agresive.
🔹Lipsa sprijinului emotional si al afetiunii din partea parintilor poate manifesta frustrare prin agresivitate.
Si
🔹Exemple negative în mass-media și jocuri video: Expunerea constantă la violența din media, inclusiv jocurile video violente sau filmele agresive, poate influența comportamentul copiilor, desensibilizându-i față de suferința altora și încurajând soluționarea conflictelor prin forță.

09/08/2024

✔️ Cum spunem "nu" fără să îi rănim pe ceilalți?
✔️ De ce este important să ne respectăm propriile limite?
✔️ Cum putem învăța să ne prioritizăm pe noi înșine fără a ne simți vinovați?
✔️ Care sunt semnele că cineva ne manipulează emoțional?
✔️ Cum putem identifica și gestiona relațiile toxice?

🔜 Răspunsurile le poți afla luni la 17:30, emisiunea “Tu știai?” realizată de Miruna Mărgan la Europa Nova Timișoara.

22/06/2024

De câte ori ai fi vrut să spui NU săptămâna aceasta dar NU ai putut?

29/04/2024

🆘 Perioada sărbătorilor este adesea asociată cu bucurie, familie și prieteni. Însă pentru mulți bătrâni din România, aceste zile pot fi extrem de dificile din cauza sentimentului de singurătate.

🆘 În timp ce cei mai mulți oameni își petrec timpul cu cei dragi, mulți bătrâni se simt abandonați sau uitați.

📌 Această izolare este accentuată de lipsa de suport din partea apropiaților și a comunității. De multe ori, familiile sunt prea ocupate sau împrăștiate, iar resursele comunitare sunt insuficiente pentru a oferi sprijin. Ca rezultat, bătrânii pot simți un gol emoțional profund, ceea ce poate duce la depresie, anxietate și chiar suicid.

📌 Este important să conștientizăm impactul pe care îl are această perioadă asupra bătrânilor și să ne asigurăm că primesc suportul de care au nevoie. Comunitățile ar putea organiza evenimente sau vizite la domiciliu, iar familiile ar trebui să își facă timp pentru a-i include pe bătrâni în activitățile lor.

📌 Prin crearea unui sentiment de apartenență și oferirea de suport emoțional, putem ajuta la reducerea sentimentului de singurătate în rândul bătrânilor, nu doar în timpul sărbătorilor, ci pe tot parcursul anului.

Interviu Prima TV