Cabinet Dent Timisoara

03/11/2025

Rolul calității salivei în autocurățirea dinților

Ce este saliva și de ce este esențială:

Saliva este un lichid biologic complex produs de glandele salivare majore (parotidă, submandibulară, sublinguală) și de numeroase glande salivare minore din cavitatea bucală. Conține 99% apă, dar acel 1% de substanțe active este vital pentru sănătatea orală:

Electroliți (calciu, fosfați, bicarbonat) – mențin pH-ul neutru și previn demineralizarea smalțului;

Proteine și enzime (amilază, lizozim, lactoferină, peroxidază) – ajută la digestia carbohidraților, distrug bacteriile dăunătoare și formează o peliculă protectoare pe dinți;

Mucine – asigură lubrifierea și formarea peliculei salivare care protejează mucoasele;

Imunoglobulina A secretorie (IgA) – oferă protecție imunologică locală.

* Funcția de autocurățire a salivei

Saliva acționează ca un sistem natural de autocurăţire, între periajele dentare. Prin fluxul ei continuu:

Îndepărtează resturile alimentare și celulele moarte;

Diluează și neutralizează acizii produși de bacterii după mese;

Spală suprafețele dentare și împiedică acumularea plăcii bacteriene;

Menține un pH între 6,8–7,4, care previne cariile.

Când salivarea este normală (0,3–0,5 ml/min în repaus; 1–3 ml/min stimulat), gura se „autospală” constant între mese.

* Cum trebuie să fie saliva

O salivă sănătoasă are următoarele caracteristici:

Caracteristică Valoare / Calitate optimă

Cantitate 0,5–1 litru / zi
pH 6,8–7,4 (neutru spre ușor alcalin)
Vâscozitate Fluidă, nu lipicioasă
Transparență Clară, fără particule
Compoziție Conținut echilibrat de minerale, enzime, anticorpi

Când saliva devine vâscoasă, lipicioasă, tulbure sau scade ca volum, se pierde efectul de autocurăţire și riscul de carii, gingivită și halitoză crește semnificativ.

* Cauzele reducerii fluxului salivar

Lipsa salivei (numită xerostomie) poate fi temporară sau cronică și are numeroase cauze:

Deshidratarea (nu bem suficientă apă, pierderi prin transpirație, febră, efort intens);

Consumul excesiv de cafea, alcool, tutun;

Medicamente: antidepresive, antihipertensive, antihistaminice, diuretice;

Afecțiuni generale: diabet zaharat, sindrom Sjögren, boală Parkinson, depresie, stres cronic;

Respirația orală (mai ales noaptea);

Radioterapie sau chimioterapie în zona capului și gâtului.

* Ce boli pot apărea în lipsa salivei

Când saliva lipsește sau este de calitate proastă, apar treptat tulburări multiple:

Cariile dentare rapide și extinse, mai ales pe marginile gingivale;

Gingivită și parodontită prin acumulare de placă bacteriană;

Candidoză bucală (infecție fungică frecventă la pacienți cu xerostomie cronică);

Halitoză (respirație urât mirositoare);

Dificultăți de masticație și deglutiție;

Tulburări de gust și disconfort permanent.

* Cum putem proteja calitatea salivei

- Hidratare corectă – 1,5–2 litri de apă zilnic, mai ales între mese
- Mestecarea alimentelor solide (stimulează secreția salivară naturală);
- Gumă fără zahăr cu xilitol, ocazional;
-Reducerea fumatului, cafelei și alcoolului;
-Alimentație echilibrată cu fructe, legume, proteine și minerale;
- Evitați respirația pe gură și tratați cauzele (deviatie de sept, alergii etc.);
- Consultați medicul dacă uscăciunea persistă – poate fi simptomul unei boli sistemice.

*Legătura cu igienizarea dentară de acasă

Saliva menține echilibrul între agresiunea acidă și remineralizarea smalțului. Însă autocurățirea naturală nu înlocuiește periajul dentar.
Când saliva este sănătoasă, periajul și folosirea aței dentare devin mult mai eficiente, iar timpul necesar pentru acumularea plăcii bacteriene crește.

Cu alte cuvinte, saliva este primul pas al igienei orale. Fără ea, nici cea mai riguroasă igienă mecanică nu poate compensa riscurile de deshidratare, carii și inflamație gingivală.

02/03/2025

Protezele dentare – Indicații și considerente clinice

Pierderea parțială sau totală a unităților dentare reprezintă o problemă frecventă la nivel global, având implicații semnificative asupra funcției masticatorii, fonetice și estetice. De-a lungul istoriei, au fost dezvoltate diverse metode pentru restabilirea integrității arcadelor dentare, însă progresul tehnologic din ultimele decenii a condus la soluții protetice avansate, inclusiv implantologia orală.

Indicația protezelor dentare

În situațiile în care tratamentul prin implant dentar este contraindicat sau nu poate fi realizat, restaurarea protetică poate fi efectuată prin utilizarea protezelor dentare. Acestea sunt dispozitive medicale personalizate, concepute pentru a reface continuitatea arcadelor dentare și pentru a asigura funcționalitatea aparatului stomatognat.

Clasificarea protezelor dentare

Protezele dentare se clasifică în mai multe categorii, în funcție de extinderea edentației, tipul de sprijin și metoda de ancorare:

1. Proteze dentare parțiale – recomandate pacienților cu edentații parțiale care nu permit realizarea unei punți dentare fixe. Acestea sunt concepute pentru a se ancora pe dinții restanți, restabilind continuitatea arcadelor.

2. Proteze dentare totale – indicate în cazul edentației totale, având rolul de a reface funcțiile aparatului dento-maxilar (masticatorie, fonetică și estetică). Reprezintă o soluție rapidă și accesibilă pentru pacienții care necesită înlocuirea întregii danturi.

3. Proteze scheletate – soluții protetice complexe, formate dintr-o componentă fixă (coroane dentare sau punți dentare) și o componentă mobilizabilă. Stabilitatea acestora este asigurată prin sisteme speciale de ancorare, conferind o retenție superioară comparativ cu protezele tradiționale.

4. Proteze pe implanturi dentare – pot fi de două tipuri:

Proteze fixe pe implanturi dentare – ancorate prin sisteme de înșurubare, pot fi îndepărtate doar de către medicul stomatolog pentru igienizare și întreținere.

Proteze mobilizabile pe implanturi dentare – menținute prin sisteme speciale de prindere, pot fi îndepărtate de către pacient pentru igienizare zilnică.

Considerații funcționale și așteptări ale pacientului

Deși protezele dentare reușesc să restabilească într-o mare măsură funcțiile aparatului stomatognat, senzația oferită nu va fi identică cu cea a dinților naturali. Procesul de adaptare poate varia de la un pacient la altul, iar succesul tratamentului depinde atât de precizia tehnică a realizării protezei, cât și de complianța pacientului la indicațiile de igienă și întreținere.

Medicul stomatolog, în colaborare cu tehnicianul dentar, are rolul de a asigura o reabilitare funcțională și estetică optimă, adaptată nevoilor individuale ale pacientului.

13/12/2024

Tartrul dentar și importanța igienei orale zilnice

Ce este tartrul dentar?

Tartrul dentar este un depozit mineralizat care se formează pe suprafața dinților atunci când placa bacteriană nu este îndepărtată în mod corespunzător prin periaj și folosirea aței dentare. Acesta apare sub formă de depuneri dure, de culoare galben-maronie, cel mai frecvent în apropierea gingiilor și între dinți.

Cum se formează?

Procesul de formare a tartrului începe cu acumularea plăcii bacteriene, un film lipicios format din bacterii, resturi alimentare și salivă. Dacă placa nu este îndepărtată în 24-48 de ore, începe să se calcifieze, transformându-se în tartru.

De ce este periculos?

Tartrul dentar nu este doar inestetic, ci și dăunător sănătății orale:

Gingivita: Tartrul irită gingiile, provocând inflamație și sângerare.

Parodontita: Dacă nu este tratat, poate duce la infecții severe și pierderea dinților.

Cariile dentare: Bacteriile din tartru pot afecta smalțul dentar, provocând carii.

Respirația urât mirositoare: Bacteriile asociate tartrului produc compuși cu miros neplăcut.

Importanța igienei orale zilnice

Menținerea unei igiene orale corespunzătoare este esențială pentru prevenirea tartrului. Recomandări esențiale:

Periajul de două ori pe zi: Utilizați o periuță de dinți cu peri moi și pastă de dinți cu fluor.

Folosirea aței dentare: Îndepărtează placa dintre dinți, unde periuța nu ajunge.

Apa de gură: Ajută la reducerea bacteriilor și la menținerea unei respirații proaspete. La fel este recomandată clătirea cavității bucale cu o soluție de apa cu sare și bicarbonat,aceasta reduce aciditatea din cavitatea bucală.

Controale stomatologice regulate: Vizitați dentistul la fiecare 6 luni pentru detartraj profesional și evaluări.

Prin respectarea acestor măsuri simple, se poate preveni acumularea tartrului și se poate menține un zâmbet sănătos și frumos.

17/02/2024

De ce apar cariile?

Principalele cauze ale cariilor sunt:

Placa bacteriană: Un film lipicios format din bacterii, resturi alimentare și salivă care se acumulează pe dinți. Bacteriile produc acizi care erodează smalțul dentar, creând carii.

Consumul de zahăr: Zahărul și carbohidrații fermentabili hrănesc bacteriile din placa bacteriană, sporind producția de acizi care atacă smalțul.

Igiena orală precară: Periajul insuficient și nefolosirea aței dentare permit acumularea plăcii bacteriene și formarea cariilor.

Structura dinților: Anumite persoane au smalț mai vulnerabil la carii, cu fisuri sau crăpături care favorizează acumularea plăcii.

Cum prevenim cariile?

Igienă orală corectă: Periați dinții de două ori pe zi, folosiți ață dentară zilnic și vizitați regulat medicul stomatolog.

Alimentație sănătoasă: Reduceți consumul de zahăr și carbohidrați fermentabili.

Fluorură: Folosiți pastă de dinți cu fluor și consultați medicul stomatolog pentru suplimentare de fluor, dacă este necesar.

Exemplu:

Imaginează-ți că smalțul dintelui tău este ca o coajă de ou care protejează interiorul dintelui. Placa bacteriană, ca o peliculă lipicioasă, se acumulează pe dinți. Bacteriile din placă transformă zahărul din alimente în acizi care erodează smalțul, creând găuri, ca niște mici caverne, în dinte.

Concluzie:

Cunoașterea cauzelor și opțiunilor de tratament te ajută să menții o dantură sănătoasă și un zâmbet frumos. O igienă orală corectă, o alimentație echilibrată și vizitele regulate la dentist sunt esențiale pentru prevenirea și combaterea cariilor dentare.

31/12/2022

10/12/2022

Pledoarie pentru profesie!

Profesia de medic dentist ( acum ne numim medic stomatolog)a suferit mult în ultimii ani trecând în derizoriu atât din cauza politicienilor care ne-au trecut în aceeași categorie cu saloanele de înfrumusețare cât și lipsei de educație medicală a unei părți din populație care crede că un medic stomatolog umple găuri.

Cu scuzele de rigoare, fără a dori de a leza pe cineva și doar din dorința de a clarifica aspectele pentru cei care nu știu ,le spun că suntem medici în primul rând iar curricula școlară universitară este aproximativ similară în primii 4 ani de facultate cu cea de la medicină generală doar ca noi facem în plus ceea ce tine de stomatologie.

Un dinte cariat nu înseamnă o gaură ci o lipsa de substanță dentară care poate afecta țesut și nervi care generează durere ulterior infecție

Doar un stomatolog este acel om care studiază CEL PUȚIN 6 ANI DE MEDICINĂ și apoi TOATĂ VIAȚA pentru a conserva, pe cât posibil, un organ care nu se mai regenerează NICIODATĂ.

Doar un stomatolog abordează zilnic, cu instrumente extrem de ascuțite, un câmp de lucru de aproximativ 1 MILIMETRU PĂTRAT aflat în apropierea unor repere anatomice foarte importante, cm ar fi vase de sânge, nervi, mușchi, limbă, buze…

Doar un stomatolog este EXTREM DE PRECIS lucrând pe un pacient anesteziat LOCAL (foarte rar general!!!) ale cărui reflexe nu sunt abolite în niciun fel, omul având deplină libertate de mișcare (modificat de poziție, tresărit, tuse, înghițit, reflex de vomă etc).

Doar un stomatolog trebuie să găsească PERMANENT varianta optimă pentru a efectua manopere medicale aseptice într-un mediu extrem de contaminat ( în cavitatea orală există peste 700 de specii de bacterii).

Doar un stomatolog trebuie să lucreze zilnic, ore la rând, ani de zile, într-un sunet de aproximativ 90 de decibeli (nouăzeci de bzzzzzzz, fsssssss, prrrrrrrr) și să-și păstreze concentrarea ignorând stresul fonic.

Multora li se pare că noi nu suntem medici (doctori). Sistemul politic dorește corporatizare și distrugerea cabinetelor stomatologice mici, preturile echipamentelor medicale și a materialelor au luat-o razna, pacientul este înnebunit de reclame false cu dinți imediati și pe viață,sistemul de asigurări de sănătate nu acoperă necesarul unui pacient, legislația profesiei este distrusă de un grup de persoane fara probitate morală care au încălcat legea și cocoțat la conducerea Colegiului Medicilor Stomatologi România, Ministerul Sănătății tolerează iar ministrul secretar de stat nu se pricepe fiind numit politic.

Profesia are nevoie de o reforma adevărată și corectă!

21/09/2022

Glandele salivare. Rolul Salivei. Depistarea patologiilor.

Glandele salivare reprezintă structuri complexe aflate în profunzimea etajului inferior al capului, bilateral, cu rol în menţinerea unei umidităţi constante a mediului bucal prin producţia de salivă.

Cele 3 mari grupe de glande existente la specia umană sunt parotidele, submaxilarele şi sublingualele.

Care este scopul menţinerii mediului umed bucal?

Prevenirea cariilor: saliva, produs al glandelor menţionate mai sus, are rolul de a spăla, a îndepărta depozitele generatoare de carii regăsite la nivelul unităţilor dentare şi a mucoaselor orale.Digestie: prin enzimele conţinute, saliva asigură descompunerea primară a alimentelor ce sunt introduse în cavitatea orală.Deglutiţie: prin consistenţa mucinoasă, saliva facilitează alunecarea bolului alimentar către structurile mai profunde ale sistemului digestiv (faringe, esofag, stomac).

Saliva este un fluid inodor, incolor şi insipid format din 99% apă iar restul de 1% fiind reprezentat de ioni anorganici, componente organice de tipul glucozei, ureei, hormonilor şi enzime digestive.

În fiecare zi, secreţia salivară este de aproximativ 1 litru, mai mult de jumătate fiind secretată în timpul meselor. Reflexul salivar este declanşat de prezenţa alimentelor în cavitatea orală.

Glandele salivare sunt glande exocrine fiindcă ele îşi varsă conţinutul într-o cavitate ce comunică cu exteriorul (cavitatea bucală).

Uneori, fluxul ce străbate glandele salivare poate fi întrerupt de calculi, patologie relativ frecvent întâlnită ce poartă numele de litiază salivară.

Altă patologie care poate interesa glandele salivare se referă la impregnarea malignă a acestora, la dezvoltarea cancerului primar sau metastatic.

Simptome

Simptomele pe care le descrie pacientul în momentul în care prezintă o afecţiune a glandelor salivare sunt următoarele :

Limitarea deschiderii gurii : prin localizarea în vecinatatea muşchilor, glandele salivare inflamate ii pot comprima şi împiedica realizarea unei deschideri ample, complete a gurii.Asimetrie facială, localizată submandibular sau genian, dată de inflamaţie.Dificultăţi în momentul deglutiţiei : datorate inflamaţiei sau producţiei insuficiente de salivăDurere difuză care poate să apară intraoral, la nivelul urechii sau gâtului.Afectare musculară de partea interesată : muşchii îşi pierd tonusul sau dimpotrivă, rămân într-o stare de contracţie permanentă, dureroasă pentru pacient.Impregnarea salivei cu sânge, neinfluneţaţă de periajul intempestiv sau de alimentele dure ce pot provoca sângerarea gingivală.Modificări ale timbrului vocal.

Depistarea patologiilor glandelor salivare

Dintre examinările complementare menite să identifice afecţiunile glandelor salivare menţionăm:

Ecografia: este utilă în diagnosticul calculilor salivari
Sialografia: în prealabil se va injecta o substanţă de contrast pentru a pune în evidenţă calculii salivari
RMN: este imperativă în depistarea tumorilor benigne şi maligne de la nivelul glandelor salivare. Examenul RMN are capacitatea de a identifica structurile patogene constituite din ţesuturi moi.

Cea mai frecvent utilizată metodă este însă sialendoscopia, prin care se permite vizualizarea directă a calculilor în canalele salivare.

Endoscopul este de dimensiuni reduse şi este prevăzut cu un sistem optic ce penetrează căile salivare.

Aceste examinări nu se realizează în cabinetul de medicină dentară. Totuşi, medicul stomatolog are un rol important în depistarea anomaliilor salivare şi îndrumarea pacientului către un specialist, deoarece cavitatea orală este sediul a numeroase manifestări ce indică o afectare a gladelor salivare.