Psihoterapie Integrativă Turda

09/10/2025

09/10/2025

09/10/2025

“Vreau să fiu (mai) puternic!” - aud des această dorință în cabinet. Însă întrebarea care se naște firesc este: ce înseamnă, de fapt, să fii puternic?

Dacă prin “a fi puternic” înțelegem „să nu mai pun la suflet jignirile”, „să îndur abuzul partenerului” sau „să rezist oricât ar fi de greu”, atunci vorbim, de fapt, despre supraviețuire, despre o variabilă care te erodează, care îți degradează sănătatea psihică. Și supraviețuirea nu este același lucru cu sănătatea.

Psihoterapia nu te învață să rabzi mai mult. Te învață să-ți definești binele, să-ți trasezi limite, să te protejezi, să alegi relații care hrănesc, nu relații care te rănesc constant.

Puterea (cea sănătoasă) nu înseamnă să suporți totul, ci să știi ce e prea mult pentru tine și să spui „nu” acolo unde e nevoie. În terapie, e important să redefinim împreună ce înseamnă să fii puternic: nu prin a “nu mai pune la suflet”, ci prin a te apropia de ceea ce este sănătos pentru tine.

Andreea Lichi - Psiholog
✉️ contact@andreealichi.ro
📍 Str. Mioriței, nr. 7C, în incinta Mediclinic, Bacău SAU online
🌐 https://andreealichi.ro
——————

08/10/2025

04/10/2025

Uneori, esența umanității se dezvăluie nu prin marile fapte, ci prin gesturile mici — o privire atentă, o tăcere care oferă spațiu, o prezență care nu cere.
În aceste momente aparent simple, se activează o formă subtilă de recunoaștere: celălalt există, este văzut, are loc.

Astfel de gesturi devin punți între lumi interioare. Ele poartă o forță vindecătoare tocmai pentru că nu sunt spectaculoase. În spatele lor se află capacitatea de a tolera vulnerabilitatea, de a oferi fără garanția întoarcerii și de a rămâne în contact cu emoția celuilalt fără a o controla.

Când dăruim în acest fel, ne reîntâlnim și cu propriile noastre nevoi de conexiune. Bunătatea nu este un rol, ci o mișcare interioară — o întâlnire între două lumi care se recunosc, chiar și pentru o clipă.

Referințe orientative:
Winnicott, D. W. (1960). The Theory of the Parent-Infant Relationship.
Kohut, H. (1971). The Analysis of the Self.
Stern, D. N. (1985). The Interpersonal World of the Infant.

03/10/2025

:)

03/10/2025

Anxietatea de astăzi nu mai este doar o emoție punctuală, ci o prezență difuză, greu de delimitat.
Ea se strecoară în spațiile dintre gânduri, în pauzele dintre mesaje, în tăcerile dintre întâlniri. Seamănă cu un murmur constant: nu strigă, dar nu te lasă să uiți de el.
În interior, corpul rămâne mereu într-o stare de vigilență, ca și cm ar aștepta ceva ce nu poate numi. Este o tensiune între dorința de a controla viitorul și teama că viitorul vine oricum, indiferent de efort.
În acest paradox, anxietatea devine un fel de oglindă a epocii: neliniștea unei lumi care promite siguranță, dar trăiește pe marginea incertitudinii.

Bibliografie orientativă:
Rollo May – The Meaning of Anxiety
Donald Winnicott – Playing and Reality
Irvin Yalom – Existential Psychotherapy