Psyful

12/12/2021

Când vine vorba despre rezolvarea de probleme, putem urma un model extrem de simplu, prietenos, pe scurt: IDEAL.
I - provine de la cuvântul identificare;
D - propune o definire și o reprezentare a problemei;
E - sugerează o explorare a posibilei strategii sau a unei soluții;
A - acționarea este importantă, punând astfel în practică strategia;
L - look back, privește retrospectiv și evaluează problema.

12/12/2021

Un concept destul de inedit al paradigmei comportamentale este acela de “tabula rasa”. Acesta sugerează, de fapt, că omul nu se naște cu niciun fel de dotare care să-l influențeze de-a lungul vieții. Behavioriștii susțineau că întregul comportament se modelează în funcție de ceea ce se întâmplă sau cm se raportează omul la lumea înconjurătoare. Cu alte cuvinte, totul se învață.

12/12/2021

Există mai multe tipuri de probleme care se pot categoriza după cm urmează: slab definite sau bine definite. Cea de a doua subdiviziune se referă la faptul că problema este văzută din mai multe unghiuri sau perspective, iar astfel, rezolvarea este una ușoară.
Totodată, problemele pot fi rutiniere sau non-rutiniere. Numele acestora sunt destul de sugestive și se referă la frecvența cu care ele pot apărea.

12/12/2021

Piramida nevoilor propusă de Maslow.

12/12/2021

Ipoteza simulării pericolului susține că visele simulează anumite scenarii care conțin o serie de amenințări prezente sau acelea care, de-a lungul dezvoltării speciei noastre, au reprezentat un pericol conștient.

09/12/2021

Anterior am văzut două dintre principalele strategii de rezolvare a problemelor. În cele ce urmează vom descoperi alte metode folosite.
Strategia de încercare-eroare presupune eliminarea a tot ceea ce nu a mers din varietatea de soluții.
O altă metodă este cea de insight sau, altfel spus, momentul când se înțelege cu adevărat natura a ceva sau a cuiva. Pur și simplu aflăm motivul pentru care s-a întâmplat și se evidențiază relația cauză-efect. Toți am avut un astfel de moment în care am realizat brusc ceva, iar dintr-o dată, rezolvarea problemei s-a descoperit prin formarea unor noi perspective. Cel mai des, insight-urile nu apar în momentul în care te gândești la acele rezolvări, ci apar spontan, brusc, în diferite conjuncturi.

09/12/2021

În momentul în care vine vorba despre rezolvarea de probleme există două strategii principale pe care le putem folosi.
Acestea sunt crearea de algoritmi sau folosirea euristicii. Algoritmii se urmează pas cu pas și duc întotdeauna la o soluție corectă. Un exemplu relevant ar putea să fie formulele matematice. Unul dintre principalele dezavantaje caracteristic algoritmilor este ineficiența lor deoarece nu sunt practici. Ei necesită timp.
Euristica este simplificarea unui proces, iar lucrurile cunoscute, familiare reprezintă câteva elemente după care se poate realiza un ghidaj. De asemenea această metodă se utilizează în incertitudine.

09/12/2021

Ce înseamnă de fapt intuiția?
Este acel sentiment când se ajunge la o concluzie fără o anumită judecată, fără să știi procesele gândirii exacte. Intuiția apare treptat, gradual, nu dintr-o dată.
O intuiție corectă înseamnă o bibliografie bogată și un bagaj de cunoștințe variat. O atenție sporită la detalii este factorul cheie ce susține o intuiție bine justificată, acumulând astfel, date din experiențe care se stochează în biblioteca minții. Ulterior, se găsesc potriviri între ceea ce se știe deja și situația actuală. Cu alte cuvinte, se descoperă același tipar deja existent.

09/12/2021

În funcție de consecințele observate în comportament, exista așa numitele întăriri sau pedepse care modifică într-un fel sau altul frecvența cu care un comportament se va repeta sau nu.
Întăririle se referă strict la tot ceea ce duce concret la creșterea frecvenței comportamentului. Acestea se divid în două subcategorii: pozitive și negative. Cele pozitive înseamnă ca după un comportament se adaugă un stimul dezirabil (o laudă, un cadou), pe scurt, anumite recompense. În schimb, cele negative propun eliminarea stimulului dezirabil ce va crește frecvența comportamentului. Un exemplu simplu: în momentul în care știi ca urmează un test la care nu te-ai pregătit ai un comportament anxios, de panică. Plecând de la ora, stimulul este eliminat și intervine sentimentul de ușurare. În consecință, data viitoare când situația se va repeta, cel mai probabil comportamentul tău va fi similar.
Pedepsele se referă la scăderea probabilității de reapariție a comportamentului din cauza unei consecințe negative (o mustrare sau o notă mică).

08/12/2021

Care este diferența principală dintre condiționarea clasică și cea operantă, specifice paradigmei comportamentale?
În primul rând, când vorbim despre cea clasică, aceasta se realizează prin asocieri. Persoana în cauză are un rol pasiv, adica asocierea e controlată de mediu sau de altcineva (exemplul cu câinii lui Pavlov). Cu alte cuvinte, se întâmplă ceva natural.
În schimb, în cea operantă, persoana are un rol activ. Pentru a apărea pedeapsa sau recompensa trebuie sa existe un comportament conștient, intenționat.

07/12/2021

Tot în contextul teoriei învățării social-cognitive, apare condiționarea vicariantă. Aceasta presupune o condiționare obținută prin intermediul unei alte persoane observând și văzând cu exactitate care sunt consecințele.
Există diferite “grade” ale acestei condiționări. Spre exemplu, dacă doar este văzut un comportament crește probabilitatea de a-l reface. Dacă acesta este și observat și îi sunt văzute și consecințele probabilitatea de repetare crește și mai mult.

06/12/2021

Cum funcționează conceptul de identificare în contextul teoriei învățării social cognitive?
Identificarea se produce în momentul în care există o imitare profund impregnată, care, cel mai probabil, s-a petrecut constant, pe o perioadă îndelungată, până a ajuns cu adevărat o obișnuință sau “un mod de viață”. Atunci se ajunge la identificare.
Un exemplu trist, dar destul de sugestiv este: atunci când într-o familie copilul își observă tatăl care o jignește sau o înjosește pe mamă, acel copil se va putea identifica cu figura paternă, iar la rândul său va proceda similar. Acest exemplu poate fi văzut și din cealaltă perspectivă: fata se va putea identifica cu mama, iar, la maturitate, se va regăsi în aceeași situație ca propria mamă, lăsându-se abuzată verbal.

05/12/2021

https://dictionary.apa.org/
Este un dicționar creat special pentru domeniul psihologiei, care oferă detaliat semnificația a peste 25.000 de termeni de specialitate. Această platformă a fost creată cu sprijinul Asociației Psihologilor Americani (APA). 🧠✅

A trusted reference in the field of psychology, offering more than 25,000 clear and authoritative entries.

04/12/2021

“Descoperă filosofia” editura Litera.
O parte din această colecție. Despre viața și activitatea marilor filosofi ai lumii.

03/12/2021

Acest chestionar a fost creat pentru a afla părerea generală a oamenilor despre mersul la psiholog.

03/12/2021

03/12/2021

Care sunt de fapt tipurile de învățare? Există două tipuri: cea activă și cea pasivă. Prima este caracterizată prin învățarea conștientă, sistematică, iar cea pasivă cunoscută și ca latentă este spontană, neintenționată și nu există niciun fel de întărire asupra ei. Altfel spus, este un comportament care nu poate să fie descompus, iar cel mai adesea el vine din curiozitate. Spre exemplu, observându-și părinții, un copil mic se preface și asociază telefonul imitând acțiunea de a vorbi la acesta cu orice obiect similar.

03/12/2021

În contrast față de paradigma behavioristă, cea cognitivă pune mai mult accent pe cogniții, factori biologici și pe sentimente. Aceștia susțineau că învățarea nu se poate face fără aceste elemente, prin urmare nu ai cm să nu iei în calcul dimensiunile acestea.
Învățarea este multidimensională și poate fi influențată de mai mulți factori: comportament, factori personali și mediul înconjurător.