27/04/2021
Ne-am propus sa prezentam o selectie dintre articolele reprezentative publicate in mediul digital, care impacteaza stiinta hipnozei, ca un domeniu de granita intre medicina si psihologie.
De mentionat ca am solicitat in prealabil acordul semnatarilor textelor, articolelor si ideilor publicate. Scopul acestor selectii publicate anterior este de a contura obiectiv aceasta zona a hipnozei, inca insuficient reglementata de legislatia romaneasca.
Astazi propunem pentru lectura si dezbatere un subiect propriu neurostiintelor, cu impact in hipnoza, medicina si psihologie!
HIPNOZA SI NEUROPLASTICITATEA
Neuroplasticitatea sau plasticitatea creierului este capacitatea sistemului nervos de a-și modifica structura in funcție de conditiile si transformarile mediului inconjurator sau in fata solicitarilor vieții ca răspuns al tesutului nervos la experienta in condițiile expunerii la stimulii externi proveniti din mediul ambiant. Neuroplasticitatea este o abilitate a cortexului care constă in mai multe tipuri de schimbare morfologică prin diferite procese care apar de-a lungul vietii unui individ. Responsabile pentru această adaptare sunt celulele gliale si celulele neurale, cu pondere accentuata in anumite arii si girusuri corticale, inclusiv printre neuronii in oglinda. Neuroplasticitatea influențează invatarea si memoria ca raspuns adaptativ prin transmiterea impulsurilor către neuronii in oglinda.
Neuronii in oglinda sunt responsabili cu anumite funcții de acordare a individului in raport cu alti indivizi prin empatizare, învățare, anticipare și pot fi responsabili de saltul evolutionist al omului.
Neronii in oglinda reprezinta o componenta anatomica cu istorie relativ noua; descoperiți intamplator într-un laborator din Italia in anii ’90 in cadrul unor studii efectuate pe o maimuță in timp ce i se pregătea hrana, s-a observat activarea cortexului promotor neural, apartinand ariei F5 conform cartografierii creierului maimutei. Un efect similar s-a observat si in momentul cand o altă maimuță apuca un alt obiect cu semnificatie organica ori de supravietuire.
Experimentele au fost extinse si la om, prin studii aprofundate realizate in anii 2000, care au confirmat existența neuronilor in oglinda, localizati in două regiuni: partea caudala a girusului frontal inferior si zona premotorie adiacentă corespunzatoare ariilor 44 si 6, precum si partea dorsala a lobului parietal inferior, aria 40.
Acești neuroni in oglinda se activează natural chiar si atunci când executam o simpla mișcare fizică, daca aceasta este asociata cu o reactie de protectie emoțională. Cand trăim o emoție, cand ne transpunem intr-o conversație cu o altă persoană si intelegem emoțiile acesteia, de exemplu cand vedem ca cineva cască, preluam aceeasi stare de a căsca fara sa putem opri reactia respectiva. Prin trairea unor emotii intense plăcute sau mai putin plăcute, aceste reactii raman fixate la nivelul neurocortexului, sub forma de informație, sau ca o amintire la nivelului corpului fizic prin somatizare, adică raspunsul corpului fizic la modul nostru de gândire. Bazată pe aceasta ,,harta de amintiri,” mintea constienta, in caz de pericol avertizeaza creierul prin disfunctionalitate ori dureri, dezechilibre fiziologice, alergii sau multe alte afecțiuni sau tulburări. In aceeasi masura aceasta harta mnemosica stimuleaza reactivitatea tesutului nervos prin hiperfunctionalitate in cazul placerii sau excitabilitatea recompensatorie.
Studiile efectuate prin practica hipnozei ne arata ca persoanele care au aceste zone ale cortexului (neuronii in oglindă) mai dezvoltate, pot manifesta in majoritatea conditiilor stimulate prin hipnoza, scoruri insemnate in scalarea reactiilor hipnotice, masurate atat prin testarea reactiilor de sugestibilitate cat si in stare de somnambulism indus hipnotic. Stimularea acestor reactii mai intense, psihice si neurofiziologice, declanseaza raspunsuri adaptative care se regasesc in modificarea anumitor gene structurale responsabile cu modificarea conexiunilor neurale influentand arhitectura creierului. Acest proces neurogenerativ poate fi amplificat sau intretinut prin sesiuni repetate de sugestiologie si hipnoza, in care transmiterea sugestiilor este esentiala intr-o terapie de hipnoza fie si pentru stimularea unor reactii simple de a-si îmbunătăți starea psihică sau fizică pana la o adaptare vizibila a tesutului viu, prin ameliorare sau vindecare.
Gradul de sugestibilitate influențează succesul terapiei prin eficiența si prin reducerea perioadei de lucru sub hipnoterapie.
Studii de caz, unde hipnoza isi spune cuvantul asupra creierului social, sinapsogenezei si neuroplasticitatii:
1. Femeie, varsta 28 ani, diagnostic – anevrism cervical cu usoare leziuni trunchi cerebral si maduva spinala;
– debut: cefalee severa, persistenta, nu cedeaza sub actiune analgezica;
– spitalizare, radiografii, CT, RMN, EEG nivel cerebral, afectiune neidentificata prin nicio analiza;
– transfer repetat intraspitalicesc, lasata acasa fara niciun rezultat concludent;
– reinternare intr-o clinica privata, starea se agraveaza din cauza accentuarii leziunilor trunchiului cerebral, sunt afectate sever functiile vitale (respiratie neregulata, sughit etc.)
– radiografii reluate plus angiografie, identificarea anevrismului artero-venos cervical d**a trei saptamani cu migrena severa si cefalee neintrerupta;
– interventie chirurgicala de urgenta, la nivel medulo-spinal, finalizata cu succes insa medicii sunt rezervati asupra evolutiei ulterioare, considerata incerta;
– paralizie generala temporara, imobilizare la pat, interventie kietoterapeutica recuperatorie;
– incident intraspitalicesc soldat cu paralizia mebrelor inferioare;
– interventie chirurgicala de urgenta cu succes;
– interventie hipnotica, depistarea atoniei membrelor, care se pot misca insa cu imposibilitate locomotorie;
– interventie hipnotica asociata cu kietoterapie si medicatie, progres vizibil, durere diminuata, anagezicele administrate isi pot face efectul intr-un tarziu;
– concluzii:
a) recuperare completa cu ajutorul interventiei hipnotice in mai putin de doua saptamani prin regenerare sinaptica neuromotorie (neuroplasticitate stimulata prin hipnoza); acest efect a fost vizibil prin functia locomotorie recuperata complet in 10 zile, spre uimirea cadrelor medicale;
b) creierul social dezvoltat a permis un nivel ridicat de comunicare si empatizare, efectele sugestiilor transmise structurat au fost vizibile treptat, identificabile prin diminuarea disconfortului si a imobilizarii la pat sau in scaunul cu rotile ori durerile insuportabile ;
c) de mentionat ca in absenta hipnozei, kinetoterapia nu are acelasi efect, relativ rapid cu eficienta ridicata, fapt dovedit prin cazuri asemanatoare, in absenta interventiei hipnotice.
2. Barbat, 30 ani, casatorit, tata a 2 copii, adictie consum indelungat substante psihoactive timp de 9 ani, debut la varsta 21 ani, heroina/cocaina;
– sevraj sever, dureri oase, tratament psihiatric, metadona;
– interventie spitaliceasca neurochimica in vederea extirparii receptorilor postsinsptici dopaminici (D2 / D4), urmarind reducerea placerii adictive generata de droguri;
– interventie hipnotica, sesiuni multiple, evolutie oscilanta insa cu reactii vizibile d**a fiecare sesiune;
– rezultat pozitiv, intreruperea consumului de droguri, orientare catre familie si adoptarea unui nou stil de viata cu ajutorul unui cult religios;
– concluzii:
a) stimularea prin hipnoza a mecanismelor sinapsogenezei prin modificarea arhitecturala a creierului au condus catre readaptarea fara efort a subiectului pentru o noua viata sociala prin orientarea catre un comportament sanatos;
b) fluctuatiile comportamentale specifice perioadei de tranzitie, sub control hipnoterapeutic, au contribuit la invatarea, memorarea si fixarea noilor reactii si obiceiuri;
c) in prezent subiectul este neconsumator, abstinent, declara ferm si sustinut ca in scurt timp (aproximativ 3 luni), locul de unde si-a procurat drogurile si vechiul anturaj nu-i mai trezesc nicio reactie „dopaminica”.
Cazuistica preluata din mediul digital, cu acordul celor care l-au publicat.
