State of the Art Communication

24/06/2025

𝐏𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐬̦𝐢𝐢𝐭 𝐮𝐧 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫 𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠?

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐈𝐫𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐨 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚̆ 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐡𝐚𝐨𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐎𝐫𝐢𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐌𝐢𝐣𝐥𝐨𝐜𝐢𝐮?

Poate fundamentalismul șiit de sorginte iraniană să fie transformat într-un partener predictibil sau, este, prin însăși natura sa, o forță distructivă, imposibil de integrat într-o ordine internațională stabilă?

Această întrebare nu este doar una despre Iran sau despre Islamul politic, ci și despre 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐧𝐞𝐠𝐨𝐜𝐢𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐢𝐝𝐞𝐚𝐥𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 în politică externă.

𝐅𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐜𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐠𝐞𝐨𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜, 𝐧𝐮 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐬

De la Revoluția Islamică din 1979, Iranul a funcționat ca 𝐢𝐧𝐜𝐮𝐛𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐢𝐝𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐬̦𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜 pentru o formă particulară de fundamentalism șiit. Nu vorbim doar despre o interpretare radicală a religiei, ci și despre un proiect politic, în care religia joacă rolul de motor pentru 𝐚𝐦𝐛𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐡𝐞𝐠𝐞𝐦𝐨𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆.

Regimul de la Teheran a construit de-a lungul deceniilor o rețea transnațională de miliții, mișcări politice și infrastructuri ideologice:
• 𝐇𝐞𝐳𝐛𝐨𝐥𝐥𝐚𝐡 în Liban;
• 𝐇𝐨𝐮𝐭𝐡𝐢 în Yemen;
• 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢𝐢𝐭𝐞 în Irak și Siria;
• susținerea variabilă, dar strategică, a 𝐇𝐚𝐦𝐚𝐬 în Gaza.

Toate acestea sunt, în același timp proxy-uri militare și 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐚 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐢𝐫𝐚𝐧𝐢𝐞𝐧𝐞, ce urmăresc să mențină instabilitatea în regiune, blocând orice tentativă de normalizare a relațiilor între statele sunnite și Occident.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐞𝐬̦𝐮𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐧𝐞𝐠𝐨𝐜𝐢𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞?

O eroare fundamentală a diplomației occidentale este că are credința că 𝐭𝐨𝐭̦𝐢 𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐝𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜 𝐩𝐚𝐜𝐞𝐚, indiferent de cm o definesc. Pentru regimuri precum cel iranian, 𝐧𝐞𝐠𝐨𝐜𝐢𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐨 𝐞𝐭𝐚𝐩𝐚̆ 𝐭𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜𝐚̆, o formă de respiro strategic folosită pentru a câștiga timp, a reduce presiunea externă și a se regrupa în vederea unei ofensive viitoare.

Această abordare s-a repetat în ultimele două decenii, atunci când:

• Iranul negociază programul său nuclear, apoi îl reia în secret.
• Iranul susține încetarea focului în Yemen, dar continuă aprovizionarea Houthis.
• Iranul susține "lupta împotriva terorismului", în timp ce finanțează grupări radicale în toată regiunea.

𝐂𝐚𝐳𝐮𝐥 𝐈𝐫𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢

A vorbi despre Iran ca despre un „stat-problemă” este un eufemism. Iranul este un 𝐬𝐭𝐚𝐭-𝐬𝐮𝐫𝐬𝐚̆ al haosului regional, o 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐢𝐝𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐚̆, dedicată subminării oricărei forme de ordine stabilă în Orientul Mijlociu.

Nu vorbim despre o serie de incidente izolate sau de reacții defensive, ci o 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭, ce funcționează. Nu pentru că e infailibilă, ci pentru că 𝐎𝐜𝐜𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐢̂𝐧𝐜𝐚̆ 𝐫𝐞𝐟𝐮𝐳𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐩𝐭𝐞 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐚𝐝𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢.

𝐀𝐬̦𝐚𝐝𝐚𝐫 - 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐚 𝐈𝐫𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐛𝐨𝐦𝐛𝐚𝐫𝐝𝐚𝐭?

Privind înapoi, mulți analiști – inclusiv din sfera realistă a politicii internaționale – ridică această întrebare: 𝐚 𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭 𝐕𝐞𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐈𝐫𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐚 𝐧𝐞𝐮𝐭𝐫𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫? Nu ca act de răzbunare, ci ca 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜𝐚̆.

Atât timp cât regimul de la Teheran controlează o rețea ideologică și militară de instabilitate, 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐮𝐧 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐥𝐢𝐛𝐫𝐮 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥. Statele din Golf trăiesc cu teama constantă a rachetelor, dronelor sau insurgențelor orchestrate indirect. În logica iraniană, războiul nu este o excepție, ci 𝐨 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆.

𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐥𝐮𝐳𝐢𝐢 𝐥𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐤

Iranul nu este un actor irațional, ci unul 𝐜𝐚𝐥𝐜𝐮𝐥𝐚𝐭. Acesta este aspectul care îl plasează într-o zonă de 𝐫𝐢𝐬𝐜. Ideologia sa politico-religioasă nu este doar un moft al liderilor, ci 𝐨 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐭𝐞𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚̆ în care violența și puterea sunt instrumente legitime de instaurare a „ordinii divine”.

În fața acestui tip de regim, concesiile nu generează bunăvoință. Dimpotrivă, sunt interpretate drept 𝐬𝐥𝐚̆𝐛𝐢𝐜𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐨𝐚𝐭𝐚𝐭.

Pacea în Orientul Mijlociu nu se va construi prin iluzii morale. Ci printr-o 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐢𝐝𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐮𝐫𝐚𝐣𝐚𝐫𝐞, sprijinită de forță, coerență ideologică și o înțelegere clară a adversarului. Iar primul pas este renunțarea la întrebarea „cum domesticim fundamentalismul” și înlocuirea ei cu una mai realistă: 𝐜𝐮𝐦 𝐢̂𝐥 𝐢𝐳𝐨𝐥𝐚̆𝐦, 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐦 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐮𝐫𝐚𝐣𝐚̆𝐦 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜?

17/06/2025

De ce este important să alegi un centru specializat în cancerul mamar?

🎗Pentru că experiența salvează vieți.
🎗Pentru că o echipă care a tratat mai mult de 10.000 de cazuri înțelege nu doar boala, ci și frica, speranța, și complexitatea fiecărei decizii.
🎗Pentru că ghidurile europene salvează vieți.
🎗Pentru că ai nevoie de decizii corecte, tratamente personalizate și o echipă care te ascultă.

Institutul Sanului

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐥𝐞𝐠𝐢 𝐮𝐧 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐧𝐜𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐦𝐚𝐫?

🎗Pentru că 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐫𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐬𝐚𝐥𝐯𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐯𝐢𝐞𝐭̦𝐢.
🎗Pentru că o echipă care 𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐝𝐞 𝟏𝟎.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢 înțelege nu doar boala, ci și frica, speranța, și complexitatea fiecărei decizii.
🎗Pentru că 𝐠𝐡𝐢𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐯𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐯𝐢𝐞𝐭̦𝐢.
🎗Pentru că ai nevoie de 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞, 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐨 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐩𝐚̆ 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐞 𝐚𝐬𝐜𝐮𝐥𝐭𝐚̆.

La Institutul Sânului:
🔹 Operăm conform celor mai recente standarde europene
🔹 Folosim tehnologii moderne pentru diagnostic și tratament minim-invaziv
🔹 Avem o echipă multidisciplinară coordonată de Dr. Cristian Vișoreanu
🔹 Oferim sprijin psihologic, consiliere nutrițională și comunicare empatică

𝐋𝐚 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐒𝐚̂𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐧𝐮 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 – 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧, 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐨 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐩𝐚̆ 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐭̦𝐢 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐞𝐦𝐩𝐚𝐭𝐢𝐞.

👉 Află de ce un centru dedicat face diferența - https://institutulsanului.ro/de-ce-sa-alegi-un-centru-specializat/

19/05/2025

Câteva idei despre capitalismul de supraveghere:
📲 Tehnologia poate anticipa „noul TU” cu mult înainte să ți-l imaginezi tu însuți;
📲 Datele tale sunt tranzacționate ca produs;
📲 Accesul facil la informație vine la pachet cu o formă subtilă de renunțare la libertate;
📲 Intimitatea și autonomia personală nu mai sunt garantate de marile platforme;
📲Este vital să construim un viitor în care tehnologia servește oamenii – NU invers.
📲 Tehnologia nu este un destin implacabil. Este un instrument. Depinde de noi cm îl folosim.

Articolul integral pe Centrul de Strategii Avansate

16/05/2025

🔍 Cât din ceea ce gândim ne aparține cu adevărat?

Niciodată nu a fost mai aprinsă polemica între cele două tabere de votanți.
Niciodată nu am perceput realitatea mai diferit – privim același lucru, dar vedem altceva.

❓Cum navigăm acest peisaj?
Poate ar fi momentul să facem un pas în spate și să analizăm imaginea de ansamblu. Cu fapte, nu doar reacții.

Nu doar în România întâlnim această criza – este una globală, alimentată de eșecul clasei politice de a livra răspunsuri reale. Așa s-a născut sloganul ANTISISTEM – un strigăt visceral împotriva corupției, injustiției și inegalității.

Dar, în spatele acestui impuls aparent autentic, se poate ascunde o construcție ideologică mult mai amplă:
👉 A patra teorie politică – formulată de Aleksandr Dughin, supranumit „filosoful lui Putin”.

Aceasta respinge valorile modernității occidentale și propune o nouă ordine:

💪🏻 Ce susține:
– întoarcerea la tradiție și sacru;
– primatul poporului, nu al individului;
– aversiune față de modernitate și comunitatea LGBTQ;
– o lume multipolară cu Rusia în centru, sub forma unui imperiu eurasiatic.

❌ Ce respinge:
– liberalismul și drepturile omului;
– individualismul și raționalismul;
– globalizarea, știința și economia de piață.

Această teorie a fost promovată strategic, infiltrată în discursul public prin rețele sociale, conturi false și narative conspiraționiste.

📌 Partide și mișcări aliniate ideologic:
– Jobbik (Ungaria)
– Frontul Național (Franța)
– AfD (Germania)
– alt-right și neoreacționari (SUA)
– Partide suveraniste din Balcani și Estul Europei

🎯 Temele de mobilizare:
– Deziluzia față de globalizare
– Anti-vaccinism și pseudoștiință
– Anti-LGBTQ și misoginie mascată
– Neîncrederea totală în democrație

Scopul?
➡️ Subminarea încrederii în instituțiile democratice
➡️ Pregătirea terenului pentru regimuri autoritare
➡️ Recrutarea maselor sub umbrela unei „revolte controlate”

🧠 Întrebări esențiale pentru cei care cochetează cu discursul suveranist:
– Susținem, ca țară, o viziune geopolitică în care devenim rotiță în proiectul altcuiva?
– Ideologia AUR, Simion, Georgescu – reflectă aceste principii?
– Aceste idei coincid cu valorile și obiectivele vieții voastre?

📣 În era algoritmilor și a conținutului targetat emoțional, riscul de manipulare este uriaș.
👉 Gândirea critică devine unicușl scut în fața propagandei.

16/05/2025

🎯 Câți dintre noi ne verificăm propriile convingeri, atunci când acuzăm propaganda pentru intenția de vot a celorlalți alegători?

Pentru că ambele tabere de votanți vorbesc despre manipulare, poate n-ar fi rău să ne întrebăm fiecare: cât din ceea ce credem este realmente gândirea noastră?

Dacă ceea ce vedem zilnic în feed-ul social media...

🚩 … transmite frică iminentă (război, trădări, colaps);
🚩 … reduce realitatea la povești simple, binare (bine vs. rău, „de mâine toți românii vor…”);
🚩 … promovează teorii conspiraționiste (sorosism, elite bancare, NATO = pericol, etc.);
🚩 … identifică „dușmani ai poporului” – globaliști, imigranți, LGBT, femei, elite, minorități;
🚩 … înfățișează democrația ca un sistem opresiv, care „trebuie înlocuit”...
.. atunci este foarte posibil ca emoțiile noastre să fi fost manipulate, iar opinia noastră să nu fie chiar a noastră.

🔍 Propaganda nu este ceva nou. Ce este nou sunt rețelele sociale care pot amplifica la infinit dezinformarea, inclusiv prin conturi false având în avantajul său algoritmii platformelor.

Studiile arată că nu conținutul convinge, ci repetarea unui mesaj. Asta este marea vulnerabilitate a publicului. Și marea oportunitate a celor care vor să influențeze.

Ce putem face?

✅ Gândire autonomă – să gândim cu capul nostru.
✅ Verificarea informației – avem instrumentele, trebuie doar să le folosim. Internetului nu îi scapă nimic.
✅ Atenție la emoții – orice mesaj care ne înfurie, ne sperie sau ne promite o „soluție salvatoare” trebuie privit cu rezerve.

💡 Comunicarea strategică în propria viață începe cu o întrebare sinceră: ce parte din gândirea mea a fost aleasă pentru mine?

13/05/2025

Lumea nu mai este guvernată doar de state. Puterea se mută în spații digitale, controlate de platforme globale. Iată cum:

𝗧𝗘𝗛𝗡𝗢𝗟𝗢𝗚𝗜𝗔, 𝗦𝗧𝗔𝗧𝗨𝗟 𝗦̦𝗜 𝗢𝗠𝗨𝗟
un text de Robert Jipa.

𝐓𝐫𝐚𝐧𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐨 𝐧𝐨𝐮𝐚̆ 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢.

Lumea nu mai este guvernată doar de state. Puterea se mută în spații digitale, controlate de platforme globale.

Statul? Constrâns.
Cetățeanul? Supravegheat.
Tehnologia? Noua forță de dominație.

𝐂𝐞 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐦𝐩𝐥𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆? Statul-națiune pierde monopolul puterii. Platformele digitale devin actorii dominanți. Omul devine un utilizator previzibil.

Se conturează o nouă ordine: 𝗙𝗲𝘂𝗱𝗮𝗹𝗶𝘀𝗺𝘂𝗹 𝗧𝗲𝗵𝗻𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰.
Puterea nu mai înseamnă teritorii, ci date, algoritmi și infrastructură.

Suntem martorii unei revoluții tăcute: Statul negociază suveranitate.
Omul își pierde autonomia. Iar în final, cine mai are, de fapt, puterea și cm arata relația dintre om, tehnologie și stat?

Te invităm să ne lași părerea ta în comentariu 👇.

12/05/2025

Educația digitală începe și se termină cu gândirea critică, de care orice tânăr are nevoie pentru a înțelege realitatea. Centrul de Strategii Avansate lansează o serie de articole de popularizare pe tema Tehno-feudalismului, pentru ca societatea să poată începe o conversație importantă cu statul și organismele de reglementare, asupra protecției libertății și demnității umane în mediul online.

Sfârșitul capitalismului clasic – nu e o apocalipsă, e o metamorfoză.
- un text de Buciumeanu Catalin

𝐓𝐫𝐚̆𝐢𝐦 𝐢̂𝐧 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐟𝐞𝐮𝐝𝐚𝐥𝐢𝐬𝐦.
Nu mai este vorba doar de piețe și concurență. Trăim într-o lume în care platformele digitale – Amazon, Meta, Google, TikTok, Palantir – au devenit stăpâni. Nu vând doar produse. Controlează infrastructura însăși.

𝐍𝐨𝐢 𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭𝐞𝐦 𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐢. 𝐒𝐮𝐧𝐭𝐞𝐦 𝐬𝐮𝐩𝐮𝐬̦𝐢.
Fiecare click, like sau traseu GPS generează valoare – nu pentru noi, ci pentru ei. Munca nu mai arată ca în fabrici sau birouri. Munca noastră suntem noi înșine: datele noastre, atenția noastră, prezența noastră.

𝐒𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐛𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢?
Au consolidat sistemul. Sprijinul financiar din pandemie și politica monetară recentă au alimentat platformele, nu economia reală.

𝐍𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐚 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐯𝐞𝐠𝐡𝐞𝐫𝐞.
Yanis Varoufakis spune clar: nu mai trăim în capitalism. Trăim într-o formă nouă de feudalism digital. Giganții tehnologici sunt noii seniori. Iar noi, vasalii conectați 24/7.

𝐄𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐨 𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭̦𝐢𝐞.
O alternativă democratică în care datele și infrastructura digitală revin cetățenilor. Puterea nu trebuie să aparțină platformelor, ci comunităților.

𝐄 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥 𝐬𝐚̆ 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐢𝐦 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐬𝐭-𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐢𝐬𝐭.

13/02/2025

De ce este mai bine să alegi sistemul medical privat din România decât pe cel din străinătate?

Explică Dr. Cristian Viișoreanu (Institutul Sanului) într-un interviu acordat publicației Independent news.

În ciuda exodului de pacienți români către spitalele din Turcia sau din Occident, tendință pe care o regăsim atât în rândul pacienților, cât și în rândul Medicul Cristian Viișoreanu a vorbit, într-un interviu, despre experiența sa în tratarea pacientelor cu cancer mamar în țara ...

02/10/2024

Luna Octombrie este luna conștientizării cancerului mamar, însă prevenția poate fi făcută oricând.

Institutul Sanului, centru integrat de prevenție, diagnostic și tratament, dedicat patologiei mamare, s-a alăturat MedLife Medical Park.

Coordonat de dr. Cristian Viișoreanu, medic primar chirurgie generală, cu supraspecializare în chirurgie oncologică, Institutul Sânului reunește o echipă multidisciplinară, cu o vastă expertiză, care tratează fiecare pacientă cu răbdarea și atenția necesare unei afecțiuni atât de delicate. Programările se pot face la numărul 0737 877 880.

20/05/2024

Încă vă puteți înscire în experiența educațională imersivă a domeniului academic “Intelligence Competitiv”! Așteptăm aplicațiile dumneavoastră până pe data de 28 Mai, pentru sesiunea ce va avea loc în perioada 31 Mai - 3 August 2024.

20/05/2024

20/05/2024

O decizie educată prin cunoaștere implică analiza obiectivă a evenimentelor contemporane. Informarea cu privire la răspunsul organizațiilor globale la evenimentele și tendințele cu impact social, politic și cultural te ajută să întâmpini pregătit schimbarea și să gestionezi eficient noile oportunități, înaintea competitorilor tăi.

La fel de importantă este înțelegerea țesăturii de relații (geografice, istorice, culturale, politice, economice și de securitate) pe care geopolitica le oferă, aceasta având o influență critică în mediul de business de astăzi. Un exemplu este zona Asiei de Est, state cu o cultură confucianistă, a căror dezvoltare economică emergentă este puternic influențată de componenta socio-culturală.

În cadrul programului, acest subiect cu profunde determinări istorice este susținut de E.S. Amb. Viorel Isticioaia-Budura, fost ambasador al României la Beijing.