01/11/2023
Pentru ca sunt parte a unui grup care vorbeste despre relatii si probleme de cuplu,am ales sa public aceasta postare a unei doamne,care nu si a dezvaluit identitatea insa este doar un caz dintre milioanele de femei care sufera si stau in relatii toxice desi toata fiinta lor le spune ca este gresit,femei care ajung la suicid chiar datorita unor parteneri toxici alaturi de care ele stau din diverse motive ,proncipalul fiind copiii!Cat de mult este ok sa te sacrifici de dragul copiilor?Pana unde ne duce teama de singuratate si rana de abandon pe care multi dintre noi am trait o in copilarie?Este ok ca unul dintre parteneri sa lupte pentru celalalt atunci cand acesta nu mai este diponibil emotional sau este ranit?Sunt copiii o motivatie plauzibila pentru a accepta ORICE din partea partenerului doar de dragul LOR??
Voi posta saptamanal cazuri care mi au atras atentia pentru a intelege mai bine cand se produce ruptura din relatiile noastre si cand este cazul sa schimbi macazul!
Text preluat
“Bună dimineața, sa va spun o o mica parte din povestea mea...sunt cu soțul meu de 19 ani împreună si 17 căsătoriți avem 2 fete, el dintotdeauna a fost gelos si la un doi,trei ani a făcut cate o scena de gelozie cu jigniri etc, acum 4 ani la fel ma jignit cm ia venit la gura in fata fetei mai mari , fata fiind foarte afectata si speriata, am încercat sa trec peste desi nu am trecut 100%, anul trecut in August la gasit iar gelozia si a facut un scandal mai rau ca acum 4 ani in fata ambelor fete, d**a aceasta cearta am început sa fac atacuri de panica zilnic, am început sa ma simt rău cu amețeli, am mers la psihiatru si mia dat medicamente din care am fost mai rau cu gânduri suicidale, am renunțat sa mai iau medicamente , aveam frica sa stau singura ca sa nu-mi fac rau, nu am mai putut lucra, aveam în gând sa divortez dar m-am gândit ca starea mea psihica nu ma ajuta și mi-a fost teamă, el încontinuu imi spunea ca voi fi bine și voi trece peste astea, de vreo 3 luni am început sa ma simt mult mai bine si mam angajat, ceea ce lui nu ia plăcut dar am continuat sa merg pentru starea mea psihica. In anul acesta m-am gândit doar la divorț . In August i-am spus soțului ca vreau sa divortez pentru ca nu pot trece peste ce a fost și el a zis ca pot dar nu vreau eu si ca in acest an doar mam prefăcut cu stările mele ceea ce ma deranjat mult , i-am propus sa mearga la psiholog ca să-l facă sa înțeleagă cat rau mia făcut si a refuzat, am lăsat-o așa, vineri după o cearta i-am zis sa se ducă și sa ma lase cu fetele dar după ce am stat de vorba cu ceea mare a zis săi zic iar tatălui sa meargă la psiholog si iam zis ,a acceptat de gura mea si am lăsat-o asa cu divorțul. El a devenit foarte neinteresat cu tot, cu fetele, cu mine si ieri dimineață iam zis vreau sa facem s*x pentru ca într-un an am avut relație s*xuala o data dar i-am spus într-un mod cu subînțeles, el nu a zis nimic desi lam vazut ca a înțeles ce vreau , aseară după ce ne-am pus in pat se făcea ca il ia somnul si a zis ca el merge in cealaltă camera sa doarmă pentru ca dormim separat de un timp si am vazut ca sta la filme si normal mam supărat pentru ca ma așteptam să accepte propunerea mea ne mai făcând s*x de jumate de an și i-am zis ca totuși ce are de gând , mia spus ca el e confuz pentru ca iam zis ca divortam si acum vreau sa facem s*x.El pare împăcat cu acest divorț asta mia dat de înțeles. In ultima perioada l-am văzut ca se îngrijește mai mult, vine acasă mănâncă singur in living chiar daca eu stau cu fetele la masă, fetiță ceea mica se roagă 10 minute de el sa se joace cu ea, o repede imediat si ii spune sa vina la mine sau daca se uita la desene in livingii spune sa plece în dormitorca sa se uite el la tv. Nu știu ce sa înțeleg, Nu știu ce sa fac si cm sa fac sa fie bine. O parte din mine vrea sa scape de el sa am liniște, stau cu frica ca se poate repeta aceasi scena si nu stiu cm voi reacționa, alta parte ma gândesc ca sunt atâția ani si sunt fetele la mijloc. Sunt foarte confuză si nu stiu pe ce drum sa merg😭”
si iubire
