15/07/2024
Există o confuzie destul de mare in ceea ce priveste carbohidratii in alimentatia noastra.
Acestia si-au capatat mai degraba o reputatie proasta, in special legata de cresterea in greutate. Insa carbohidratii nu sunt „rai”. Corpul nostru are nevoie de carbohidrati pentru a obtine energie si a functiona. Ca urmare, carbohidratii au un loc clar in alimentatia sanatoasa echilibrata.
Dacă ne gândim la organismul uman ca la o mașină, atunci carbohidrații (adică glucidele sau zahărul) din alimente reprezintă combustibilul sau.
Însă, ca la orice tip de combustibil, calitatea este cea care contează mai mult decât orice. Diferența dintre carbohidrații buni și cei răi este de fapt, în timp, diferența dintre o greutate normală și obezitate, diferența dintre sănătate și boală. De aceea, este important să cunoaștem care sunt zaharurile sau carbohidrații buni și, mai ales, cm facem diferența dintre cei buni și cei răi.
În funcție de compoziția și impactul lor asupra glicemiei, carbohidrații sunt clasificați ca fiind rafinați (simpli) și complecși. Cele două tipuri de carbohidrați afectează în mod diferit nivelul de zahăr din sânge (glicemia) și au, de asemenea, impact diferit atât asupra senzației de foame, prin declanșarea rapidă sau lentă a secreției de insulină din pancreas, cât și a producerii și stocării energiei în corp.
Carbohidrații complecși
Carbohidrații complecși (sau glucidele ori zaharurile cu eliberare lentă) sunt cei buni pentru organism, deoarece au marea calitate de a se absorbi mult mai lent decât cei simpli și furnizează corpului o energie constantă pe tot parcursul zilei, previn creșterile și scăderile bruște de glicemie și oferă o senzație de sațietate îndelungată. Principalele surse sunt leguminoasele și cerealele integrale.
Carbohidrații simpli
Carbohidrații simpli au fost cândva carbohidrați complecși, benefici pentru organism, însă „mâna omului” a înlăturat din aceștia fibrele alimentare, vitaminele și mineralele și, astfel, au rămas doar glucide sau zaharuri simple, „rele”, pe care corpul nostru le absoarbe rapid și care se depun foarte ușor sub formă de grăsime, determină creșteri și scăderi bruște ale glicemiei, influențând astfel într-un mod negativ apetitul - adică pot crește senzația de foame.
Principalele surse sunt zahărul rafinat (și tot ce îl conține în cantități mari) și făina albă – adică alimentele procesate, produsele de patiserie, produsele de cofetărie, gemurile, dulcețurile, siropurile, băuturile carbogazoase etc.