21/02/2020
„Eliberează-te de pasiuni, eliberează-te de pofte, eliberează-te de greșeli – acestea sunt trei precepte, zale şi scut, pentru orice Spirit. Purtând această armură, ești puternic în contra răului - devii invulnerabil.”
Constantin Brâncuși
„Eliberează-te de dorinţe, eliberează-te de posesiuni, eliberează-te de locurile întunecate ale inimii.
Eliberează-te de ataşamente şi de pofte, urmând cele şapte lumini ale iluminării (trezirii) şi bucurându-se mult de libertatea sa în această lume, cel înţelept devine el însuşi o lumină pură, strălucitoare, liberă.”-Buddha
“Eu caut lăuntricul”
Sculpturile lui Brâncuşi sunt reprezentări ideale şi arhetipale ale subiectului ales de artist. Aceste sculpturi îl pot înşela pe privitor prin simplitatea lor aparentă. Brâncuşi lucra direct cu materialele în atelierul său parizian, preferând cioplirea directă modelării prealabile.
Înaintea lui Brâncuşi, majoritatea sculptorilor se concentrau pe crearea unor reprezentări cât mai fidele ale modelelor alese, o tradiţie ce impunea transpunerea cât mai fidelă a realităţii în artă. Paradoxal, Brâncuşi susţinea că şi el face acelaşi lucru, însă pornind de la realitatea intrinsecă, ascunsă, de la metafizica modelului, şi nu de la simpla lui aparenţă.
„Scopul lucrărilor mele, dincolo de orice, este realismul: eu caut lăuntricul, realitatea ascunsă, esenţa obiectelor în propria lor natură fundamentală intrinsecă> aceasta este singura mea preocupare profundă”, mărturisea artistul.
Brâncuşi a fost primul sculptor care s-a dedicat cu adevărat reprezentării minimaliste în artă, întorcând spatele stilului clasic care încearcă să copieze cât mai fidel realitatea. Explicând că „un artist trebuie să ştie să scormonească fiinţa ascunsă în interiorul materiei”, Brâncuşi a încercat să surprindă în sculptura sa adevărata esenţă a subiectului ales, concentrând această esenţă în forme cât mai simple, eliberate de orice ornamentări inutile. Deşi mulţi critici de artă îl considerau un artist abstract, Brâncuşi le-a respins părerea, acuzându-i că nu înţeleg nimic. „Sunt nişte imbecili cei care susţin că lucrările mele sunt abstracte> ori ceea ce ei numesc abstract este de fapt cel mai real lucru, pentru că realitatea nu este forma exterioară, ci ideea, esenţa lucrurilor”, susţinea el.
„Atunci când vezi un peşte, nu te gândeşti la solzii lui, nu-i aşa? Te gândeşti la viteza lui, la modul cm străbate ca un fulger apa… Dacă i-aş face aripioare şi ochi şi solzi, atunci i-aş opri mişcarea (…) Ori eu nu vreau decât să-i surprind spiritul”, explica el.
