18/06/2025
🌿 𝐂𝐚̂𝐧𝐝 𝐧𝐞 𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦… 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐩𝐭, 𝐫𝐞𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐦
𝐄𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐌𝐚𝐧𝐝𝐞𝐥𝐚 arată cm grupuri mari de oameni pot avea amintiri similare, dar inexacte. Este numit așa după convingerea greșită, împărtășită de foarte mulți oameni, că Nelson Mandela ar fi murit în închisoare în anii ’80. În realitate, el a fost eliberat și a fost chiar președintele Africii de Sud între 1994 și 1999.
Totuși, această amintire falsă colectivă a fost atât de răspândită încât a atras atenția cercetătorilor asupra acestui fenomen psihologic, care arată cm mintea umană reconstituie evenimentele: selectiv, coerent, dar eronat.
🧠 𝐂𝐞 𝐧𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐚?
Cercetările din neuroștiințe și psihologie cognitivă arată că memoria nu este în niciun caz o arhivă fidelă a trecutului.
Nu redăm trecutul, ci îl reconstruim activ de fiecare dată când ni-l amintim.
Acest proces este influențat de emoțiile noastre, de context, de sugestii subtile sau de povestea pe care o spunem despre noi înșine.
În terapie, întâlnim adesea suferințe care pornesc din convingeri rigide, repetate la nesfârșit ca pe niște realități incontestabile:
„A fost vina mea.” „Nu am făcut ceva ca să ajut.” „Am fost mereu așa.”
✨ Dar dacă memoria este maleabilă, atunci și narațiunea despre noi înșine poate fi revizuită.
Cu blândețe. Cu claritate. Cu libertate✨
𝐂𝐚̂𝐧𝐝 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐦 𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚 𝐩𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐞 - 𝐬̦𝐢 𝐧𝐮 𝐜𝐚 𝐩𝐞 𝐚𝐝𝐞𝐯𝐚̆𝐫𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐛𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭𝐞 - 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐯𝐞𝐦 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐚̆ 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐭𝐚𝐭𝐞.
Libertatea de a spune: „asta e o poveste pe care mi-am spus-o mult timp, dar nu înseamnă că este singura posibilă.”
