Psiholog Dana Sitaru

06/08/2024

Astăzi, 31 iulie, ora 18:00, grup de Prevenire a Recăderii susținut de Denisa Groza, consilier în adicții.

06/08/2024

https://republica.ro/ztu-nu-ai-fi-nimic-fara-mine-despre-cum-ne-descurcam-cu-zteroristii-din-viata-noastra?utm_source=newsletter&utm_medium=li4623_mi265361&utm_content=articol&utm_campaign=Mama+Sabrinei+Voinea+anunta+retragerea+din+gimnastica+a+fiicei+ei%2C+dup%C4%83+finala+de+la+sol%3A+%E2%80%9EAtat+am+putut+suporta%21%E2%80%9D%2F+Motivele+%E2%80%9Eseismului%E2%80%9D+de+pe+pie%C8%9Bele+externe&utm_term=li4623_mi265361_s79665

Fiecare dintre noi am întȃlnit persoane care par să fie veşnic critice şi nemulţumite; unii au fost mai fericiţi, pentru că au avut de-a face cu astfel de persoane doar în trecere, la un eveniment social sau într-o situaţie temporară, alţii au ghinionul de a avea o astfel de persoană ....

25/07/2024

Adolescentii si dependenta de Internet

Studiul, realizat de specialiști de la University College London și publicat în PLOS Mental Health, a analizat și revizuit alte 12 cercetări anterioare,

07/07/2024

Nu astepta totul pentru a te bucura de viata! Ai deja viata pentru a te bucura de tot!

07/07/2024

https://www.facebook.com/share/r/wdiVPCA78PriUqmw/

26/06/2024

26/06/2024

Inca ceva despre copiii cu atutism.

Astăzi o să punem pe tapet un subiect sensibil și extrem de important: selectivitatea alimentară la copiii cu autism. 🍽️🧠

În călătoria noastră de a înțelege mai bine lumea complexă a autismului, ne-am întâlnit des cu provocări pe care părinții le întâmpină zilnic. Una dintre ele este selectivitatea alimentară, care nu este doar o moft, ci este o realitate și poate fi legată de dificultățile de procesare senzorială pe care le experimentează copiii.

👉 Exemplul 1: Imaginați-vă un copil care refuză categoric să mănânce orice altceva în afară de cartofi piure. Poate părea doar o preferință, dar adesea este legată de textura, culoarea sau temperatura mâncării, toate fiind stimuli senzoriali puternici.
👉 Exemplul 2: Un copil care se agită și devine anxios la masa de prânz. Nu este vorba despre un simplu capriciu, ci despre o adevărată luptă interioară cu senzațiile pe care le resimte atunci când atinge sau gustă anumite alimente.
👉 Exemplul 3: Gândiți-vă la un copil care pare că "nu simte" când mâncarea este prea fierbinte sau prea rece. Acesta nu este un semn de indiferență, ci poate indica o dificultate de discriminare senzorială.
👉 Exemplul 4: Un alt caz poate fi cel al copiilor care preferă să mănânce doar alimente de o anumită culoare. Dincolo de o simplă alegere estetică, acest comportament poate ascunde o încercare de a controla un mediu prea stimulativ.

❗️Înțelegerea acestor comportamente este esențială pentru a putea oferi suport adecvat și pentru a construi o relație de încredere și acceptare între copil și mâncare.

Cum putem interveni❓

✅ Este important să abordăm aceste provocări cu răbdare și empatie, implicându-ne activ în procesul terapeutic al copiilor. Trebuie să înțelegem că nu este ceva ce ține de voința copilului.
✅ Tehnicile de integrare senzorială pot juca un rol crucial în îmbunătățirea relației dintre copii și experiențele alimentare.
✅ Colaborarea cu specialiști în terapia de integrare senzorială și terapie comportamentală poate oferi strategii personalizate pentru fiecare caz în parte.

Dacă ai un copil despre care bănuiești că are o întârziere în dezvoltare sau are un diagnostic și simți că ai nevoie de sprijin în această călătorie, nu ezita să ne contactezi. Suntem aici pentru a te ghida și a-ți oferi suportul necesar.
📲 0731 746 681

25/05/2024

Te întrebi ce poți să faci să-ți sprijini copilul să își depășească barierele limbajului? 🤔 Ei bine, știai că neurofeedback poate ajuta pentru dezvoltarea limbajului expresiv!

În fiecare zi, copiii cu autism sau alte tulburări de dezvoltare se luptă să-și exprime gândurile și emoțiile. Dar imaginează-ți o lume în care aceste provocări pot fi diminuate. Este o lume în care noi am investit pasiune și expertiză. 🌟

Mulți părinți au aflat că există o cale de a dubla progresele obținute cu ajutorul logopediei și celorlalte terapii și de a oferi un viitor mai luminos micuților lor.

Acum ai ocazia să te alături acestui val de schimbare. Să fii parte din comunitatea care alege să fie informată și să acționeze. Să nu rămâi în urmă, privind cm alții avansează. Să nu fii acel părinte care spune: "Nu am nevoie de noi metode, sunt mulțumit cu ce am."

Te invit să descoperi cm neurofeedback-ul poate transforma comunicarea copilului tău. Tăcerea are ocazia să se transforme în limbaj spontan! 🚀 Nu este magie, este știință aplicată în beneficiul dezvoltării.

Alege să îți pregătești copilul pentru un viitor în care comunicarea să nu mai fie un obstacol. Alege să fii informat și să acționezi acum. Află mai multe accesând link-ul de mai jos:
https://www.beautifulmind.ro/programe-specializate/neurofeedback

Pentru programări: 📲 0731 746 681

16/05/2024

17/04/2024

Ne ajutăm cu adevărat pacienţii? - Dr. Vlad Stroescu

https://www.viata-medicala.ro/ne-ajutam-cu-adevarat-pacien-ii-36475

Uneori trebuie să ne întrebăm dacă ne mai ajutăm cu adevărat pacienţii. Dacă nu cumva buna noastră credinţă, pregătirea, experienţa sunt, în cea mai mare parte, irosite.

Avem norocul să avem profesii care ne ţin foarte ocupaţi și care ne dau sentimentul de sens: indiferent de specialitate, ne întâlnim zilnic cu dezordinea (suferinţa, disfuncţia, leziunea) și trebuie să o preschimbăm în ordine. Dacă reușim, avem satisfacţia că lăsăm în urmă o situaţie mai bună decât ar fi fost suficientă să ne ţină activi și motivaţi, în ciuda muncii dificile și împovărate de responsabilitate.

Din păcate însă, uneori trebuie să ne întrebăm dacă ne mai ajutăm cu adevărat pacienţii. Dacă nu cumva buna noastră credinţă, pregătirea, experienţa sunt, în cea mai mare parte, irosite.

Ca medic de ambulatoriu, văd adesea cazuri foarte grave. Sună ciudat, dar mult mai ciudat ar fi dacă nu le-aș vedea. Gravitatea nu e sinonimă cu urgenţa, chiar dacă orice situaţie gravă devine, periodic și în stadii finale, urgentă.

Sunt cazuri unde e nevoie însă de un întreg șantier terapeutic, în care medicul poate fi cel mult un diriginte. Am o agendă mereu plină, ca orice medic de vârsta mea. Dacă ar fi să mă bazez pe programări aș fi inutil: un pacient care are nevoie să fie văzut măcar săptămânal va găsi un loc de control în trei luni. Asta se întâmplă de altfel în mai toate sistemele medicale avansate: specialistul nu face micro-management de caz, el intervine doar în momente-cheie și, în rest, sistemul ar trebui să preia sarcina prin alţi actori. În România, însă, nu există cu adevărat un sistem.

Accesul pacienţilor la resurse care să le susţină sănătatea mintală este costisitor, greoi și mai ales dezorientant, lipsit de îndrumare. Lucrurile bune care se întâmplă sunt iniţiative individuale eroice și generoase, dar fără niciun impact la nivel populaţional, pentru că sunt prea mici și prea puţine. Ce nu pot face în cursul programărilor tot eu trebuie să fac, fără programare, la telefon, ziua, noaptea, în concediu, oricând.

Conceptul de „limite sănătoase” e un lux. Dar, pentru că sunt doar un om, cu cât mă întind mai mult cu munca și numărul de pacienţi, cu atât voi face o treabă mai proastă și cu riscuri mai mari pentru pacient.

M-am resemnat demult că munca noastră va fi mereu plină de greutăţi și imperfecţiuni. Dar cred că, din când în când, trebuie să ne rupem de ea, doar pentru a privi mai departe, a vedea ce putem face ca ea să nu fi fost degeaba.

(Imagini generate de Midjourney AI)

14/04/2024

24/03/2024

Folosirea alcoolului sau a oricăror substanțe dăunătoare ca mecanisme de coping, pentru a face față stresului, poată părea inițial inofensivă sau chiar eficientă. Alcoolul sau drogurile pot induce o senzație temporară de relaxare.

Cu toate acestea, apelarea la ele poate duce spre formarea unui ciclu vicios, pavat cu pericole, în care ajungem să ne blocăm.

Ce înseamnă, de fapt, folosirea alcoolului/drogurilor drept mecanism de coping în fața momentelor mai puțin plăcute din viața noastră?

• căutăm senzația imediată de relaxare, de ușurare;
• scăpăm de anxietate: consumând ajungem să ne simțim mai „curajoși” în interacțiunile noastre cu alți oameni;
• ne distragem atenția de la probleme: alcoolul sau drogurile pot servi ca formă de evadare (temporară) din realitatea care ne copleșește;
• putem trece de la o stare emoțională negativă la una pozitivă într-un timp extrem de scurt, fără efort.

Cât ajunge să ne coste alegerea de a face față stresului în acest fel?

1. Ne va crește toleranța la substanță. Vom avea nevoie de mai mult din acea substanță pentru a obține același efect;
2. Sănătatea fizică ni se va degrada cu fiecare doză consumată. Corpul ne va ceda la un moment dat și vor apărea afecțiuni grave de sănătate;
3. Nu vom scăpa de problemele și stresul din viața noastră. Alcoolul sau drogurile nu dizolvă problemele, ci le accentuează;
4. Ne vom pierde contactul cu familia, prietenii, colegii de muncă etc. O să ajungem să ne izolăm de cei din jurul nostru;
5. Putem ajunge să avem probleme cu legea. Putem fi prinși conducând sub influența alcoolului/drogurilor, iar asta ne pune atât pe noi, cât și pe ceilalți într-un adevărat pericol.

Așadar, decide să ai grijă de tine și de cei din jur! Alege să faci față stresului într-un mod sănătos!