17/01/2026
Prima dată când am zburat cu avionul a fost foarte anxiogen pentru mine. Totul era nou…zgomotele, așteptarea, senzația de pierdere a controlului, oamenii din jur. Turbulențele erau momentul cel mai greu și corpul meu reacționa imediat. Cu timpul, am învățat să le recunosc altfel, nu ca pe un semn că ceva e în neregulă, ci ca pe o parte firească a zborului.
Ce m-a ajutat a fost faptul că am continuat să zbor. De fiecare dată, trăiam din nou emoțiile, dar observam că ele nu mă copleșesc la fel. Corpul meu s-a obișnuit treptat cu senzațiile, iar stările de anxietate au devenit mai ușor de gestionat.
Privind înapoi, mecanismul a fost același și în alte momente și situații din viața mea, iar frica nu scade atunci când fug de ea, ci când rămân în situație fără să încerc să scap de senzații.