Liliana Culda, Strada Soimului, Cluj-Napoca (2025)

04/08/2025

Ești lider de organizație?

Cum ar fi dacă te-ai uita la percepțiile angajaților tăi cu privire la calitatea climatului organizațional, relațiilor interpersonale, aspectelor etice și specificul actului managerial/ stilului de leadership în cadrul unui colectiv de muncă.

De cele mai multe ori ne este frică să ne uităm la ceea ce avem în organizație și… nu știu dacă este una dintre cele mai bune alegeri pentru lideri.

Dacă nu dorim să lăsam pesrpectiva noastră pentru o perspectivă neutră, a unui specialist , s-ar putea să fim puși în situația de a nu lua cele mai potrivite alegeri pentru organizație.

De cele mai multe ori “curățenia” nu exista atâta vreme cât “ascundem praful sub preș”.

Înainte de a face coaching și psihoterapie, am condus o companie destul de importantă și dacă mă uit în spate, mi-aș asuma curajul de a mă uita... sub fiecare preș, cât pot eu de obiectiv, pentru a face corecțiile necesare la timp și a lua deciziile cele mai sănătoase pe termen lung.

Exista instrumente contruite de adevărați experți, care te ajută să obții o poză a unui moment din viață organizației/echipei pe care o conduci - aici și acum.

Ce te reține? Frica, disconfortul de a gestiona stresul, rușinea, nepăsarea (se poate și așa), evitarea, aroganta, etc.

De cele mai multe ori, aceste momente de sinceritate iți creează adevărate oportunități de dezvoltare atât pentru mediul organizațional cât și pentru angajați.

Cum ar fi daca aplicând instrumente potrivite cu ajutorul unui specialist, ai permite identificarea valorilor obținute de angajat/ angajați pentru 10 dimensiuni psihologice relevante pentru calitatea climatului și leadership-ului organizațional:

1. Climat organizațional (organizațional climate);
2. Organizație etică (ethical organization);
3. Corectitudine organizațională (organizațional fairness);
4. Relațiile dintre colegi (relationship with colleagues);
5. Satisfacția colegilor (others' perceptions/ satisfaction);
6. Competența team-leader-ilor (team-leaders proficiency);
7. Relația cu team-leaderii (relationship with team-leader);
8. Competența managerului direct (management proficiency);
9. Relația cu managerul direct (relationship with manager);
10. Dezirabilitate & conformism (social desirability & conformity).

Toate aceste dimensiuni organizaționale sunt citate în literatura științifică internațională ca afectând în mod decisiv calitatea activității organizaționale, numeroasele studii științifice și metaanalize confirmând impactul lor asupra satisfacției profesionale și performanței colective (Judge et al., 2001; Colquitt et al., 2001; Judge et al., 2004; Parker et al., 2003; Chiaburu & Harrison, 2008; Martin et al., 2016; Bergh et al., 2016.

Sunt psiholog, clinicial, psihoterapeut CBT și cât de repede DBT, team/business coach dar nu voi putea face abstracție niciodată de ce am devenit și format în peste 15 ani de antreprenoriat. Așa că, dacă crezi că te pot ajuta să te asiguri că există sănătate organizațională la tine în organizație, da-mi de știre, sunt doar la un mesaj distanță.

02/07/2025

Ofertă Consiliere vocațională și de carieră (alegerea liceului, facultății, reorientare în carieră).

Nu e nimic ieșit din comun ca fiecare persoană să-și pună întrebări de felul:
Cine sunt eu?
Prin ce sunt diferit de cei din jur?
Care sunt punctele mele tari şi slabe?
Care sunt posibilităţile mele?
Ce drum în viață mi se potrivește?
Cum aș putea să îmi dezvolt calitătile și să-mi depăşesc slăbiciunile?

Pentru a raspunde la astfel de întrebări este important procesul de autocunoaștere care presupune:
• Conştientizarea aptitudinilor;
• Conștientizarea stilului de personalitate;
• Conştientizarea intereselor şi a sistemului de valori;
• Conceptul de sine (imagine de sine, stimă de sine).

Consiliere vocațională și de carieră te ajută să îţi recunoşti unicitatea ca individ, să identifici mijloace de a face faţă cu succes situaţiilor zilnice cu care te confrunţi, să descoperi mai multe despre tine însuţi.

Îţi poţi clarifica valorile, comportamentele, reacţiile în anumite situaţii şi poţi învăţa cm să îţi foloseşti eficient resursele de care dispui, astfel încât să le utilizezi mai bine.

Temele abordate în consilierea vocațională/carieră sunt următoarele: autocunoașterea, cunoașterea temperamentului sau a profilului de personalitate, stima de sine, luarea deciziilor, stabilirea scopurilor, planificarea viitorului prin acțiuni de explorare, rezolvarea de probleme, dezvoltarea deprinderilor de comunicare, dezvoltarea comportamentelor responsabile etc.

Programul include 4 sesiuni individuale unu la unu cu mine și un pachet de 5 evaluări efectuate pe platformele de evaluare profesionale.

Principalele beneficii ale procesului de consiliere vocațională:
• Creșterea performanțelor școlare ale elevilor la materiile legate de scopurile lor în carieră
• Conștientizarea relației intre deprinderi și cunoștinte dobândite în scoală și succesul profesional
• Creșterea motivației școlare și pentru învățare în general
• Dezvoltarea de abilitați de relaționare interpersonală și a unor deprinderi relevante pentru carieră (autocunoaștere și comunicare)
• Deprinderea abilitaților de planificare a învățării
• Dobândirea de cunoștinte despre ocupații și cariere și a unei atitudini de explorare a oportunităților
- Alegerea unei cariere potrivite

Preț pachet: 599 lei.
Ești părinte și te gândești că știi ce e mai bine pentru copilul tău? Daa, stiu că părinții decid cariera copiilor și fac alegeri în locul lor și de multe ori impun chiar și facultatea pe care să o urmeze.. să fie copilul meu doctor sau inginer că se căștiga bine… Dar tu cât de mult realizezi că adolescentul e bine să se formeze din ceea ce este el? Nu din ceea ce iți dorești tu pentru el. Suntem ființe unice, avem personalități diferite și roluri asumate diferit!

Te găsești într-o situație confuză din punct de vedere profesional și nu știi cm să faci o alegere potrivită astfel încât cariera să te potențeze și nu submineze.

Cu siguranță vei obține informații valoroase despre tine și pentru tine, în urma acestul proces de consiliere vocațională și cariera care te vor ajuta să faci alegeri potrivite.

Putem lucra on line sau în cabinetul meu.

Nu uita, sunt la un mesaj distanta!

23/06/2025

Îl văd în cabinet, e puțin derutat.

Vrea să găsească o persoană care să-l înțeleagă dar, nu știe ce va urma.

Să aibă încredere sau nu în mine ca psihoterapeut?

Acum este intre două lumi, a mamei și a tatălui.

Nu mai este cea în care a crescut.

Lucrurile au scăpat de sub control.

E confuz, ciudat, greu să facă pe plac și mai ales să se adapteze, când el încă nu a învățat cm să facă acest lucru- fiind în perioada de creștere și dezvoltare.

Are nevoie de afecțiune și siguranță ca să se poată concentra pe creșterea lui.

Mă refer la cei mici a căror părinți aleg să se separe, cei de vârste 8-12 ani, care abia încep să observe în jurul lor.

Da, divorțul, cm spuneam și în postarea precedentă, este unul dintre cele mai traumatizante evenimente din viața noastră, mai ales pentru copii.

Creierul copiilor si adolescentilor se formează, se rafinează pentru a fi la forma maximă în perioada adultă.

Avem de-a face cu un creier “work în progress” care are nevoie de un mediu sigur, validant, pentru a se dezvolta corespunzător.

Cați dintre voi vă gândiți la importanța emoțiilor și a reglării emoționale corespunzătoare în viața noastră?

Emoțiile sunt răspunsuri scurte, involuntare, ce implica un întreg sistem care urmează un tipar la stimuli interni/externi. Aceste emoții au valoare evolutivă de adaptare. Ca urmare, înțelegerea mesajului pe care acestea îl comunică este foarte important. Mai ales când acestea se manifestă de către copii.

Aceste răspunsuri(emoții) depind de:
-vulnerabilitatea noastră emoțională
-evenimentele declasantoare
- de cm evaluam și interpretam stimulii
-tendințele noastre de răspuns și aici intră în acțiune partea din neurochimia și fiziologia noastră
- emoțiile secundare

Le-am menționat aproape pe toate tocmai pentru a înțelege că, nu este așa de simplu și e important să dăm timp construirii unor sisteme de reglare emoțională sănătoase, adaptabile momentului.

Ori, copilul care experimentează tranziția printr-un proces de divorț al părinților, nu poate face față singur.

E nevoie și de noi adulții, chiar de specialiști în sănătate mentală, pentru a-i ajuta într-un parcurs dificil, daca noi, cei mari, nu știm cm să gestionăm.

Mediul de îngrijire/social modelează atât comportamentele copilului cât și ale părintelui.

Daca copilul este parte a unui mediu invalidant, care nu-i permite exprimarea emoțiilor, așa cm le simte acesta pe moment, când trăiește tot ce implică divorțul părinților, va dezvolta mecanisme de reglare emoțională care nu îl servesc, cauzând probleme de sănătate mintală cu consecințe grave în perioada adultă.

Această dereglare apare în tulburări precum depresia, anxietatea, comportament alimentar problematic, comportamente impulsive de autovatamare și suicidare, tulburare de personalitate borderline.

Funcția primara a emoțiilor la oameni este de a servi ca sistem de comunicare. Invalidarea emoțiilor (nu le luăm în considerare, le tratăm necorespunzător), transmite că aceasta comunicare nu a avut rost/loc, nu a ajuns la receptor-copilul în acest caz.

Daca copilul nu își poate trai emoția, pentru că ezită să o manifeste, pentru că s-a obișnuit să nu fie luat în seamă, pentru că i se interzice să se exprime, cm învață el strategii de coping adaptativ?

Un copil care nu dezvoltă mecanisme sănătoase de reglare emoționale va face crize de afect, va avea un control deficitar al impulsurilor, va dezvolta un sine incoerent, o imagine de sine scăzută, relații interpersonale instabile.

Asta nu înseamnă că nu e bine să existe divorțuri!

Ci mai degraba, că acest proces traumatizant e bine să fie prelucrat sănătos atât pentru copilul implicat dar și pentru ceilalți din familie, inclusiv familia extinsă.

Ce spuneam?

Copilul când creste are nevoie de liniște, afecțiune, siguranță să se dezvolte la maxim și să devină adultul sănătos de mâine.

În cabinet lucrez pentru integrarea sănătoasă a evenimentului DIVORȚ atât la copii cât și la părinții acestora. Și nu sunt puține cazurile.

Sigur că copilul își iubește atât mama cât și tata, și e normal. Dar dacă mediul în care creste și se dezvolta devine nociv, invalidant, nesigur, poate separarea adulților e un lucru bun pentru copil.

Dar, numai în situația în care fiecare dintre adulți nu-și uita rolul sănătos de părinte.

Nu uita- sunt la un mesaj distanță pentru detalii.

11/06/2025

Copiii și cățeii caută senzații tari!

Vor emoții cât se poate de tari și le vor obține dacă vor să-și depășească fricile din copilărie și să-și configureze creierul în modul de a descoperi.

Tine-ți minte nu-i așa că, parca eram lipsiți de frici, copii fiind.

Eu cel puțin, nu aveam probleme să merg în pădurea de lângă casa bunicii după "bureți" - ciuperci-și să mă joc în iarba deasa fară să mă gândesc că mă paște vreun pericol.

Toată lumea era a mea!

Acum nu degeaba se spune că, copiii cred că pot mai mult decât pot!

De ce așa?

Pai cm altfel să descopere, să cunoască, să intre în experiențe sănătoase, care sunt adevărate oportunități de creștere și dezvoltare.

Deci DA! Copiii trebuie să se dea într-un leagăn și apoi să sară din el, trebuie să țipe când le vine lor cheful și dacă se poate, să nu fie mulți adulți în preajmă.

Dar în tot acest timp ei își dezvolta un set amplu de competențe, INCLUSIV CAPACITATEA DE A EVALUA SINGURI RISCURILE, DE A GĂSI SOLUȚIILE ȘI ALTERNATIVELE PROPRII. Când se rănesc, pot descoperi că se descurca și fară ajutorul unui adult.

Și ghice ce? Asta-i învață să descopere, să se descopere, să se descurce din ce în ce mai mult fară ajutor. Că doar nu vom fi tot timpul lângă ei.

09/06/2025

Joaca la copii/și adolescenți

Cele mai frumoase momente ale mele de joacă se întâmplau acum câteva zeci de ani, la bunicii mei din nordul Moldovei, într-un sătuc, oarecum uitat de lume, astăzi devenit o comună foarte importantă.

Nu degeaba se spune că veșnicia s-a născut la sat!

Sub supravegherea de la distanță a bunicii, stalpul casei, am trăit momente de creștere și dezvoltare reală și generatoare de valori, care s-au transformat mai apoi în adevărați piloni în viața mea.

Treaba era treabă, nu se putea altfel!

Bunica avea grijă să ne repartize sarcini fiecăruia dintre cei trei verișori veniți în vacanță, în funcție de vârstă fiecăruia.

Parca știa ce e potrivit pentru fiecare dintre noi. Și nu făcuse ca mine mine, specializarea de tip master în Psihologia copiilor și adolescenților.

După ce ne terminam treaba eram liberi la Joacă! Daca se întâmpla să plecam mai devreme fară responsabilități îndeplinite, bunica ne găsea în orice c**t!

Și ghici ce?

O vedeam venind agale, cu mâinile la spate și când ajungea lângă noi, ne lua cu vorba bună după care scotea urzica de la spate și … știți continuarea!

Piciorușele noastre goale începeau să ardă.

No… nu e a joacă … înapoi la treaba!

Nu ne certa, nu striga la noi, avea metodele ei… pe bune elegante, de a ne face să înțelegem că joaca vine după asumarea de responsabilități!

Și da, era joaca libera în care învățam SĂ CREȘTEM SĂNĂTOS!

Exploram tot ce se putea explora în acele momente făcând uz de toată dotarea noastră senzorială!

Ne învățam simțurile să devină adevărați mesageri pentru noi și creierul nostru aflat în cea mai importantă parte a dezvoltării, copilăria și adolescența.

Exploram lumea catarandu-ne, făcând pozne- încercând să descoperim limitele, jucandu-ne de-a v-ați ascunselea, negociind și harjonindu-ne cu copii din jur.

Ieșea chiar bine, pentru că ne prindea noaptea pe uliță și uitam despre importanța somnului.

Dar ne trezea gândul, că daca nu ajungem la timp la somn, vine ora 6.30 dimineața și bunica ne trezește să ne repartizeze sarcinile.

Viață faina pe vremuri la tara nu altceva…! Oricând m-aș întoarce la acele momente să le mai trăiesc o dată!

Ce înseamnă astăzi joaca la copii?

V-ați gândit?

Pentru că în copilărie, joaca ar trebui să însemne: munca noastră din copilărie.

Studiile ne arată că cei mai mici au nevoie să se joace, vor să fie implicați în joaca și… Ce este mai grav e faptul că toți cei care în perioada copilăriei sunt lipsiți de joaca, capătă DEFICIENTE SOCIALE, COGNITIVE și EMOȚIONALE.

Am scris cu litere mari că să se înțeleagă importanța momentelor de joacă la copii!

Dar nu orice fel de joaca!

Cum se joaca copii de astăzi?

Le punem un smartphone în mână, le cumpăram tot felul de device-uri cu acces la social media facil și-i condamnăm la… DEFICIENTE SOCIALE, COGNITIVE și EMOȚIONALE!

Da… hai să vedem ce înseamnă joaca sănătoasă la copii și adolescenți:

1. Cei mici să învețe să-și puna în valoare toate simțurile, alergând de colo, colo, catarandu-se în te miri ce pare mai înalt decât ei, sărind sau intrând în orice fel de ascunziș li se pare de “cucerit”. Când ajung mari vor ajunge să se priceapă să se deplaseze într-un mediu natural complex;

2. Pe măsură ce dezvolta abilitați, vor duce joaca la alt nivel adică vor trece la jocuri de tip prădător-prada( de-a v-ați ascunselea) iar în perioada adulta vor fi în măsură să fie în căutarea diferitelor oportunități și vor gestiona bine provocările;

3. Mergem și mai sus că vârstă- joaca verbala- bârfele, tachinările, glumele, ironiile- care-i inițiază în zona de nuanțe, sugestii nonverbale, adaptare pentru a produce corecțiile necesare și a repara daune relaționale.

Unde duc toate acestea? Simplu la dezvoltarea unor abilitați sociale necesare în viață de adult: stăpânire de sine-autocontrol, monitorizare ai autoevaluare acțiuni, învățarea procesului decizional propriu dar și în comun, acceptarea pierderilor și învățarea din greșeli.

Cerctatorii în domeniul psihologiei și dezvoltării copiilor și adolescenților spun că :
“Joaca necesita suprimarea dorinței de a domina, care dă posibilitatea formarii unor legături de cooperare durabile”
Joaca fizica în aer liber și cu alti copii de vârste diferite este cel mai sănătos, mai firesc și mai folositor tip de joacă.

E nevoie să aibă și un risc fizic pentru că îi va învață pe copii să aibă grijă de ei înșiși dar și de cei cu care se joacă.

Cum să învețe să nu se rănească daca nu sunt în contexte în care există acest risc- să se hârjonească cu un covarstnic, să se ia la trântă cu un prieten, să-și cotească frățiorul mai mic.

Dragii mei, joaca reprezintă o caracteristică cheie: în general greșelile nu sunt foarte costisitoare și acestea sunt oportunități reale de învățare pentru cei mai mici dintre noi.

Dar când apar adulții din zilele noastre, copleșiți de grijile curente, plini de frici și anxietăți, care cu greu fac parte la obezitatea informațională, livrată constant pe smartphone-urile acestora.
JOACA COPIILOR SE TRANSFORMA ÎN ACCESUL LA TEHNOLOGIA DIGITALA ore în sir! Și acest lucru nu este sănătos.

Nu cred că trebuie să uitam de social media ci mai degrabă cred că trebuie să o facem cu măsură și potrivit vârstei!

Pe copii și adolescenți îndreptați-i către JOACA FIZICA, cea mai sănătoasă dintre toate!

Pfuu ce aș mai vrea să mă joc macar câteva momente cm mă jucam în curte și pe uliță la bunica! Cățărat- aveam pomul meu, picioarele goale, mâncare făcută din ce găseam prin gradina, să nu uit, desertul meu preferat erau merele coapte în cuptor.

Si da, sunt si eu bunica de doi baieti. In cursul zilei de ieri l-a, avut pe cel mic la mine- 1 an si 3 luni, abia invata sa mearga. Timp de 3 ore am explorat curtea desculti, el inainte, eu in urma lui. Calca micutul pe pietricele, simtea iarba si spinii sub talpite, cand nu rezista ridica manutele sa-l iau in brate, dar tot el se cerea inapoi la explorare. Invatam!

Mai vorbim despre acest subiect, în detaliu în cabinet, sau aici pe facebook unde am ales să mă exprim din când în când.

06/06/2025

Mi-a plăcut întotdeauna să mă provoc, o fac și acum!

Nu mă trag de la ce este mai greu, dar respect principii, valori.

După 8 ani de când am ales calea psihologiei, este momentul pentru mine să abordez o nouă direcție de formare Terapia Dialectic Comportametala.

Practica din cabinet din ultima perioadă m-a încurajat să aleg această cale. Am avut cazuri grele, soluționate cu bine, care m-au schimbat în primul rand pe mine personal.

Urmează un an de munca, în echipa multidisciplinara (Doamne ce-mi place termenul acesta echipa) în care săptămână de săptămână îmi voi defini formarea.

Câteva cuvinte despre aceasta FORMARE în psihotrapie:

“Terapia dialectic comportamentală (dialectical behavioral therapy sau DBT) este o metodă psihoterapeutică construită de Marsha M. Linehan la sfârșitul anilor 1980, pentru lucrul cu persoanele cu multiple tentative de suicid și autovătămare.

Intre timp, metoda a devenit standardul de aur în tratamentul persoanelor cu tulburare de personalitate borderline și și-a dovedit eficiența pentru multiple tulburări: consum necontrolat de substanțe, anxietate, tulburări alimentare, sindrom de stres post-traumatic, adolescenți cu tulburări emoționale.

Terapia dialectic-comportamentală (DBT) este o formă rară de echilibru între două forțe aparent opuse: acceptarea profundă a suferinței umane și nevoia urgentă de schimbare activă. Este o terapie care schimbă nu doar pacienții, ci și pe noi, ca terapeuți, Este o formare solidă, internațional validată, dar și o rețea de sprijin, reflecție și responsabilitate”.

Va fi o etapă de pregătire intensă , cu doi formatori de referință – Dr. Tony DuBose (Behavioral Tech) și Roland Sinnaeve (Dialexis) – ceea ce va presupune o adevărata transformare personală dar și în echipă.

Sunt deosebit de încântată că voi face parte din primele echipe, pregătite a face face unor provocări importante(primii 72 de specialiști din țară) - 9 echipe la nivel de ROMANIA.

Terapia dialectic-comportamentală este un tip de formare în psihoterapie continuă, care se aplică de psihoterapeuți sau medici cu competențe în psihoterapie, cu experiență de lucru cu clienții/pacienții.

Să fie primit!

28/04/2025

Despre adolescenti...continuarea!

Adu-ți aminte că ești adult și… dacă copilul tău are mai puțin de 18 ani, ești răspunzător legal pentru acest”copil”.

Dar, acest copil transformat în adolescent, are un creier “work in progress”, pentru că vorbim despre adolescent nu e așa?

Aparent pierdem controlul fizic asupra copiilor noștri când părăsesc copilăria și cea mai bună metoda, când își încep adolescenta, este să le explicați, să-i sfătuiți și să fiți un MODEL bun pentru ei.

De ce? Pentru că creierul lor este în construcție și nu ar trebui să ne fie indiferent acest lucru.

Iți dezvălui ceva…

Și adolescenții noștri sunt derutați de comportamentul lor impredictibil și de unealta lor neșlefuită care se numește creier!
Dar, nu vor dori să-ți spună acest lucru.

Pentru că mândria și imaginea sunt importante pentru aceștia, care încă nu pot privi în interior și nu stiu cm să se servească de autocritica lor.

Deci, adolescentul tău are mare nevoie de înțelegere și răbdare, pentru a-și dezvolta cel mai important instrument, de care depinde o funcționare bună la nivel de ADULT.

Sunt convinsa că vă simțiți ca și când v-a lovit trenul… când le observați comportamentele. Dar…nu e ceva neobișnuit.

Adolescentul se schimbă, încearcă el în primul rand să se înțeleagă, pentru că, creierul și corpul lor trec prin schimbări majore.

Dacă dau dovadă de neglijență, grosolănie și indiferență, nu e întotdeauna vina lor.

Cum suntem lângă ei astfel încât să intervenim, să ne retragem, să-i observam exact la momentul potrivit?

Adulții din jurul adolescenților pot creea mediu prielnic în care aceștia să înflorească.

Pentru că, nu e asa? Biologia nu este un destin!

Venim pe lume cu un bagaj genetic care este pus în valoare sau… nu, în funcție de experiențele oferite de către cei din jur, de contextele prin care ne perindam de-a lungul traseului de viață.

Că urmare să ne gândim că adolescenții au misiunea de a explora și noi, pe aceea de a-i ghida sănătos în contexte de stimulare maximă și corespunzător vârstei.

Sunt la un mesaj… distanta!

Continuam discutia in cabinet indiferent daca esti pre-adolescent, adolescent, parinte sau cadru didactic.

Si urmeaza sa vorbim in ON-LINE cat de curand. Fii pe faza!

14/04/2025

Adolescenții și asumarea de riscuri

Cred că deja știm că adolescenții, de fapt, și copiii mai mici, cred că pot mai mult decât în realitate. Dar nici nu este de mirare pentru că, mama natura așa a lăsat , tocmai pentru deschidere către ÎNVĂȚARE.

Perioada ADOLESCENȚEI este o perioada de tranziției și… tranziția cere întotdeauna AJUSTĂRI!

Creierul se specializează în adolescență- e ca și cm am avea toate dotările, dar mai trebuie să învățam să le folosim eficient. Avem în dotare un Ferrari, dar avem nevoie să învățam să-l conducem.

Aș lua de asemenea un alt exemplu: o companie care care trece prin stadiile de dezvoltare. De dorit este ca la final, să rămână structura simplă, suplă, care e în măsură să ofere cele mai eficiente servicii.

De-a lungul perioadei de adolescență, când are loc învățarea puternică pentru o specializare eficientă, există o mare atracție către asumarea de riscuri.

Cei tineri sunt atrași spre experiențe noi, care produc emoții puternice și o excitare extremă.

Acum intră în drepturi pasiunea! Pune-ți centura… veți fi încântați unde-i duce pasiunea.

În această perioadă, sentimentele au prioritate. Partea cu gânditul… rămâne totuși “un hobby de lux”.

Adolescența este o perioadă de testare a limitelor, care vine cu provocări.

Adulții vor să păstreze lumea așa cm este, în schimb adolescenții vor să creeze o lume nouă. Acest lucru, face parte din procesul evolutiv.

Asumarea de riscuri este un proces natural!

Dezvoltarea și mai apoi specializarea, crează un dezechilibru în dezvoltare, intre gradul de maturizare și funcționare a sistemului limbic și cortexul prefrontal- responsabil de procesele de gândire.

Adolescenții sunt atrași de asumarea riscurilor - intră în funcțiune sistemul limbic. Dar, nu reușesc întotdeauna să se oprească sub impulsul momentului- abilitate incorporata în cortexul prefrontal.

Că urmare au nevoie de ghidarea noastră pentru a-i învață să autoreflecteze.

Adolescenții se lasă furați de recompense!

Și ghici ce? O vor pe cea imediată versus cea la distanță!

Acum, să nu credem că adolescenții nu ar înțelege riscurile vitezei excesive, de exemplu. Creierul adolescenților caută efectele dopaminei cu orice preț, ei vânează senzații tari, în goana după recompense.

Recompensele sunt cele care-i atrag și, dacă mai sunt în compania prietenilor, nu se trag înapoi de la experiențe periculoase.

Adolescența este o perioadă cu schimbări majore, inclusiv la nivel funcțional și structural în creier.
Aceste schimbări vin cu dezechilibre în detrimentul cântăririi riscurilor.

Pentru că perioada adolescenței e o perioadă a riscurilor , este foarte importantă distincția intre asumarea de riscuri pozitive sau negative.

Cele pozitive ne ajuta să devenim prosociali, să ne dezvoltăm. Cele negative sunt surse de pericol real.

Îmi aduc aminte una din zilele când mă îndreptam către cabinetul meu pe jos.

La un moment dat am auzit zgomot puternic de mașină, asfalt frământat gălăgios de anvelope, muzica dată la maxim și urlete de băieți adolescenți. Să fii avut în jur de 16-17 ani.

Mașina în care se aflau, gonea puternic printr-un cartier foarte populat, chiar în preajma unui loc de joaca pentru copii. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi putut întâmpla!

Este un exemplu de risc negativ asumat de acești adolescenți, care putea duce la o experiență traumatizantă nu numai pentru ei, dar și pentru cei din jur.

Se spune că, atunci când în preajma unui adolescent impulsiv se găsește un adult- de cele mai multe ori mama- aceștia se mai domolesc.

Și totuși să nu uitam, creierul la aceasta vârstă are nevoie de timp să se alinieze, pentru că este un creier în construcție.
Și culmea că aceasta aliniere durează ani și nu puțini!

Daca vrei să detaliem acest subiect atât de important, știi deja… sunt la un mesaj distanță!

Lumea adolescenței, este o lume fascinantă. Nu am uitat nici noi adulții, nu e așa?

08/04/2025

Stresul are un rol bun sau rău în viața noastră?

Pai hai să vedem!

Putem considera stresul ca parte din experiențele noastre de-a lungul traseelor de dezvoltare.

Am putea începe prin a explica stresul ca un soi de reacție nespecifică, la o solicitare sau cerință, produsă de stimuli diferiți din mediul nostru.

Dar, această reacție este ceva normal pentru organismul nostru, acesta având capacitatea fantastică de a menține mediul intern în echilibru, sigur, în interacțiune cu mediul extern.

Avem parte de situații de stres mai tot timpul, important este cm reușim să ne echilibrăm interiorul astfel încât să facem față.

Exista o veste bună, aceea că stresul poate să fie util.

Adică, te poate motiva să duci la bun sfârșit un proiect, să încerci ceva nou care te ajută să te dezvolți, te ajuta să respecți un termen limita, sau iți mobilizează resursele interne astfel încât să faci față cu succes unei prezentări în public.

Dar, ce te faci când acesta te doboară, când te duce în situații pe care crezi că este imposibil să le gestionezi.

Gândește-te așa: experiența stresului este temporară și, atunci când iți înțelegi reacțiile, îl poți gestiona eficient. Mai mult decât atât, poți învață să îl folosești în avantajul tău și să te gândești la situațiile stresante, că la niste provocări, tu având un rol foarte important în identificarea de soluții.

Există situații stresante care solicita creierului să comande contractarea mușchilor astfel încât să fie pregătiți pentru orice s-ar putea întâmpla.

Și… cu cât stăm mai mult în această stare, cu atât mai mult mintea crede că e justificat să stam în aceasta tensiune.

Observi?

Parcă intrăm într-un cerc vicios și singura scăpare este să aplicam mijloacele de relaxare prielnice noua. Dar asta e o altă poveste.

Să crezi că stresul este întotdeauna dăunător, nu e foarte bine, nu e așa?

Și gândește-te!

Corpul tău crede ce îi spui!

Poți să-i spui că stresul e întotdeauna rău și, atunci ajungem în situația de a-l evita. În acest mod nu conștientizam provocările, care sunt acolo sosite pentru noi și dezvoltarea noastră.

Asadar, e bine să înțelegem că mai mult stres e mai bine? Da, vine răspunsul care poate te uimește.

Dar mai este și o condiție: să înveți să te descurci cu situațiile de stres din viața ta.

Exista o teorie care spune că putem fi capabili să simțim stresul într-un mod pozitiv fară a ne lupta cu el, fară a încercă să-l suprimam.

Vom câștiga capacitatea de a depăși reacțiile pe care le avem, revenind la o stare normală de funcționare.

Este adevărat că experiență stresului pe termen scurt pare dificilă dar, pe termen lung poate merita efortul.

Nu uita, sunt la un mesaj distanță pentru a parcurge împreună călătoria de a ne împrieteni cu stresul.

Liliana Culda

04/08/2025

02/07/2025

23/06/2025

11/06/2025

09/06/2025

06/06/2025

28/04/2025

14/04/2025

08/04/2025

Address

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category