What are the opening hours?

Monday 07:00 - 13:00 Tuesday 07:00 - 13:00 Wednesday 08:00 - 21:00 Friday 14:00 - 21:00

https://www.facebook.com/111220255056500/

Terapeut Eliza Roșca

Home
Romania
Cluj-Napoca
Terapeut Eliza Roșca

În spațiul meu găsești:
Terapia Theta Healing, Terapia cu uleiuri emoționale, Masaj, Reflexoterapie, Drenaj Limfatic.

Orice terapie poate fi o fereastră de conectare cu mintea, corpul, sufletul. Aici ne reîntoarcem la simțire, la armonizare.

26/09/2025

Dacă vrei să vezi cu adevărat un om, taci și privește-l în ochi.

Dar nu-l privi oricum.

Privește-l fără grabă, de aproape, în discreție și grijă.

Observă-l când ești odihnit și liniștit, fără a-l distrage prin vreun cuvânt ori prin vreun gest.

Vezi cm se uită la tine, cm clipește, cm respiră, cm își schimbă expresiile feței.

Te bucură, te enervează ce descoperi în ochii lui?

Poate vezi pace, mulțumire, tristețe, dor.

Sau poate urme de frică, de critică, de rușine.

Poate vezi un copil temător ori un adult în schimbare.

Poate vezi un drum, o lumină, o culoare sau ceva ce nu poate fi exprimat în cuvinte.

Poate că te vezi în ochii lui chiar pe tine, cu tot ce te arăți și tu în acel moment.

Poate că există și în tine ce există în el.

Poate doar forma e cea care vă separă.

Poate realizezi că aveți multe în comun: experiențe, trăiri, ani sau vieți.

Poate aflați față în față, observi pentru câteva clipe că dispar măștile, identitatea, povestea despre tine, despre el.

Poate îți dai seama că e de ajuns câteodată să asculți tăcerea.

Și să nu te miri dacă găsești cumva o tăcere care nu doare și nu separă. Ci mai degrabă unește, curăță și trezește la viață gânduri, simțuri, conștiințe.

Simplu, uman, cât se poate de natural și totuși dificil și atât de complex de multe ori a rămâne static și a privi realmente un alt om.

Căci nu e doar despre a vedea fizic doi ochi, cât e despre a primi și a onora adevărul din acei ochi.

22/09/2025

Gânduri de seară, că tot e echinocțiul de toamnă.

Așează-ne, tu, viață:

✨ în minte claritate și curaj de a da drumul la tot ce nu mai e hrănitor

✨ în inimă iertare și iubire pentru noi, pentru cei care au trecut pe ale noastre drumuri și pentru cei care au rămas

✨ în suflet tihnă, bucurie și adevăr

✨ în corp prezență, vitalitate și plinătate pe acest pământ

Iar acum, o melodie tare dragă mie:

https://www.youtube.com/watch?v=c1XCS0g6J4A

Noapte lină!

21/09/2025

,,Așa a fost să fie’’ sau ,,Așa am ales eu să fie’’?

În opinia mea, ,,așa a fost să fie’’ vine cu o anumită greutate, cu un soi de culpabilitate, de ambiguitate și de neasumare a ce se întâmplă în viața noastră.

E similar cu ,,așa a vrut Dumnezeu/Viața/Universul sau mai știu eu ce altă forță existentă’’.

Pare că nu am trăi în propria viață: nu vrem ori nu putem încă să ne observăm în variantă clară și autentică, așa că devine mai confortabil să pasăm sarcinile pe ceva/cineva din afara noastră.

Că e din frică, din trândăvie, din lașitate, din egoism, din nesiguranță ori din obișnuința de a duce mai departe tipare și compartamente nefolositoare, ajungem să ne abuzăm în cele din urmă pe noi înșine, răsucindu-ne în buclă.

În partea opusă, în ,,așa am ales eu să fie’’, este un ,,eu’’ către care ne ducem atenția.

Acel ,,eu’’ preia frâiele și devine responsabil pentru ce gândește, ce simte, ce face.

Nu mai e vorba de altcineva din exterior, e vorba de noi și de acțiunile pe care tot noi permitem să le manifestăm.

Ne privim în oglindă.

Vedem că tot ce suntem și avem în momentul de față nu e, nici mai mult, nici mai puțin decât efectul a ceva ce am ales și alegem conștient ori inconștient pentru noi.

Iar în momentul în care realizăm asta înăuntrul nostru, se întâmplă ceva.

Ne împuternicim, devenim autonomi.

Pășim spre maturitate.

Ne schimbăm.

Începem să trăim în rolul de adult.

Avem cu toții, în mod evident, dreptul de a decide ce exprimăm și ce înțelegem din realitatea în care ne mișcăm.

Iar până când decidem ce și cm să privim în viețile noastre, îți aduc aminte că de mâine revin la ale mele: Theta Healing, Masaj, Reflexoterapie.

Știi deja cm mă găsești: prin apel sau prin mesaj.

Ambele sunt binevenite.

07/09/2025

Și dacă...

Și dacă viața e doar oglindire,
Prin gânduri, prin priviri, prin suflete,
Ori poate respirată-n vreo trăire
De ani, emoții și de zâmbete?

Și dacă lacrima n-ar apărea,
Când e de vindecat un greu?
Oare suspinul chiar ar dispărea
Sau ar crește instantaneu?

Și dacă-n vocea inimii găsim
Un cântec de reîntregire?
Alegem noi acum să îl rostim
În calm, în plină strălucire?

Și dacă soarele n-ar răsări
Lăsând în urma lui lumină?
Prin întuneric poate-am hoinări,
Iar drumul ar fi doar rutină.

Și dacă nu există vinovat,
Iar tot ce am crezut a fost un vis
În care de demult să fi intrat
Pe când firescul a fost interzis?

Și dacă eu sunt tu, iar tu ești eu
Creați în nici mai mult de-o săptămână
Să repetăm obsesiv un clișeu
Și-ntr-un final să ne ținem de mână?

Și dacă în noi toți e Dumnezeu,
Un singur Dumnezeu ce grăiește iubire?
Poate că El a fost aici mereu,
Iar tot ce azi trăim e doar reamintire.

04/09/2025

De unde vin triggerele?

Când au apărut prima oară?

Ce activează/reactivează în sistemul nostru nervos?

Cât timp se mențin în corp?

Cum ne raportăm la ele?

Cum ne-ar arăta viața dacă nu ar exista triggerele?

Acestea sunt o parte din întrebările cu care lucrăm în Theta Healing, când vine vorba de reacții care iau naștere în noi, în contexte care mai de care mai variate.

Cu răbdare și focus pe ce se simte întotdeauna în corp, ne dăm voie, în primul rând, să ne deschidem.

Ne deschidem gândurile coborând în acele straturi ale minții care ne-au ferit cândva de durere.

Ne deschidem gurile lăsând să rostim ce deranjează, ce apasă și ce ne cutremură.

Ne deschidem și inimile respirând emoții, lacrimi, cuvinte ori adevăruri nestrigate.

Ne readucem aminte că triggerele sunt voluminoase și ne reîntorc spre trecut, spre evenimente sau situații încă neîncheiate în interiorul nostru.

Și ne provoacă.

De multe ori, ne provoacă să ne dăm drumul la voce, vorbind în toată sinceritatea și spontaneitatea ființei noastre (poate chiar ascuțit, aspru când observăm că ni se încalcă granițele).

În alte situații, ne provoacă să ne purtăm cu mai multă compasiune.

Sau ne provoacă să ne vedem și să ne înțelegem cu absolut tot ce se arată prin noi, de la cele mai amiabile, la cele mai obscure părți ale noastre.

Mai spun câteodată că sunt și triggerele ca ploile: uneori mai pașnice (acelea pe care le putem privi cu ușurință), alteori mai zbuciumate (acelea de care nu știm cm să ne mai ascundem când apar).

Și totuși, am toată încrederea că pot deveni hrănitoare când începem să le recunoaștem și să le integrăm cu rațiunea și simțirea laolaltă.

03/09/2025

Fă lumină în prezent!

,,Imaginează-ți că te afli pe scena unui teatru. Dacă luminile în sală sunt aprinse, probabil poți vedea totul, până la capătul sălii.

Dar, dacă ești sub lumina puternică a reflectoarelor, nu poți vedea nici măcar primul rând de scaune.

La fel se întâmplă și cu viața noastră. Putem vedea trecutul și viitorul tocmai pentru că îndreptăm o lumină blândă asupra întregii noastre vieți.

Sau, cel puțin, așa ne imaginăm. Dar, dacă focalizăm o lumină puternică pe clipa de față, nu mai putem vedea nici trecutul, nici viitorul…

O lumină strălucitoare spre aici și acum înseamnă să continui să faci ce poți în clipa de față, sincer și conștient.’’

Sursa: Ichiro Kishimi, Fumitake Koga - ,,Curajul de a nu fi pe placul celorlalți’’

28/08/2025

A căuta să controlăm, să corectăm atitudinile și reacțiile celorlalți nu e de datoria noastră.

E ca și cm am vrea să forțăm o floare să crească mai repede de vreme.

Însă, a ne îngriji de comportamentele noastre (de tot ce ne implică gândirea, emoțiile, acțiunile) se arată a fi mai sănătos și mai cinstit pentru noi, pentru ceilalți.

A permite fiecăruia să înflorească în ritmul său devine astfel o formă de detașare, dar și o binecuvântare.

20/08/2025

Devenim ceea ce gândim, simțim, rostim și facem cu fiecare suflare.

Devenim ceea ce alegem.

Să ne scriem cu grijă poveștile, căci prin ele ne compunem și ne descompunem în permanență pe noi.

18/08/2025

Cum ar fi arătat viața noastră dacă nu am fi cunoscut niciodată greșeala, nereușita, durerea?

Probabil (îmi pot imagina) ar fi fost mai confortabilă, mai împăciuitoare, mai constantă.

Poate chiar ne-ar fi priit.

Poate ne-am fi mișcat cu o viteză mai scăzută.

Poate am fi glumit mai mult, am fi vorbit mai detașat, fără intimidări sau rețineri.

Poate am fi ajuns mai împăcați cu propriile decizii și nu ne-am fi abătut de atâtea ori de la drum.

Poate ne-am fi asumat mai mult acțiunile și n-am mai fi privit în curtea celorlalți.

Poate am fi dansat, am fi cântat, am fi gătit mâncare cu mai mult gust și mai multă creativitate.

Poate am fi fost altfel…

Sau poate am fi devenit mai palizi, mai neinteresanți, mai uscați.

Poate am fi fost tari ca pietrele, lipsiți de orice fel de emoție, de simțire.

Poate ne-am fi plictisit de atâta ,,perfecțiune’’ și am fi vrut să ,,condimentăm’’ un pic realitatea.

Poate am fi început să ne plângem de cât de liniară și de sigură ar fi fost viața.

Sau ne-am fi apucat să ne numărăm firele de păr din cap, să mergem în mâini, să căutăm răspunsuri existențiale prin copaci, prin plante, prin păsări etc., ca să nu îmbătrânim prea devreme.

Habar nu am ce ar fi făcut fiecare dacă nu ar fi întâlnit niciodată greșeala, căderea.

Eventual (mă gândesc) am fi rămas în neștiința că totul e efemer și continuu în cele din urmă.

14/08/2025

Atât de variate sunt creșterea și schimbarea fiecăruia dintre noi, că nu există în lume frază sau cuvânt care să ne poată compara unii cu alții.

E adevărat că suntem parte din societate, venim din familii diferite, ni s-a oferit o educație în care am învățat să ne comparăm unii cu alții de multe ori în moduri competitive.

Însă, mai adânc de atât, vedem că nu a existat niciodată comparație.

În schimb, a existat dintotdeauna unicitate.

Și e fundamental ca la un moment dat să înțelegem că suntem unici.

Suntem unici prin corpuri, prin minți, prin suflete.

Ne diferențiem unii de alții prin felul în care respirăm, tăcem, ne exprimăm, râdem, plângem, privim, ascultăm, acționăm.

Avem propriile percepții, emoții, valori, nevoi, visuri care ne susțin procesul de autocunoaștere.

Parcurgem felurite drumuri, evoluăm în ritm diferit, așa că nu putem nici măcar să spunem că devenim mai corecți, mai defecți, mai iscusiți sau mai merituoși decât alții.

Nu putem spune că unora li se cuvin mai multe, iar altora mai puține, căci nu ni s-a dat sub nicio formă acest drept.

Putem, însă, să ne observăm și să ne acceptăm unicitatea.

Nu dintr-un intenție egoistă ori de a ne crede speciali în vreun mod anume, ci dintr-o minte clară, deschisă, ușoară.

Mă refer la acea minte prin care pricepem că ne aducem contribuția și ne lăsăm amprenta clipă de clipă la absolut tot ce se întâmplă în lume.

La fel cm prin schimbările pe care ni le permitem nouă, suntem inevitabil părtași la schimbările celorlalți.

Cum?

Prin existența, conștiința și însăși unicitatea care au fost sădite în fiecare dintre noi.

Și care (când îngăduim) ne pot așeza împreună și ne pot conecta ca oameni, ca spirite, ca vieți.

Sau poate doar ca musafiri ai aceluiași pământ.

12/08/2025

Sunt zile în care ne trezim mai obosiți decât ne-am pus la somn.

Ne enervăm din motive aparent superficiale.

Ne grăbim să ne atingem obiective.

Iar în mișcarea continuă și de multe ori dezordonată, ratăm momentul.

Uităm că trăitul pe pământ nu e întotdeauna despre a face.

Devenim somnambuli, ne clătinăm.

Căutăm să ajungem mereu undeva.

Vrem să avem adesea întrebări și răspunsuri cu noi, ca nu cumva să greșim ori să rămânem în urmă cu informația.

Ne străduim să cuprindem cât mai mult cu mintea. Atât de mult, încât corpul ne rămâne confuz, încărcat, înțepenit.

Și omitem că bucuria și miracolul își au locul în ceva ce nu poate fi câtuși de puțin înțeles cu mintea.

Însă, se prea poate să fie simțit și atins printr-o bătaie a inimii, când începem să respirăm aerul cu un pic mai multă atenție, în un pic mai multă tăcere, aici, acum.

10/08/2025

Să negăm sau să ironizăm cm am fost acum ceva vreme (acum câțiva ani, câteva luni, săptămâni, ore sau minute) poate fi un mod de a-i vorbi superficial vieții care ne-a pus în față niște experiențe, dându-ne șansa de a alege.

În schimb, să învățăm să binecuvântăm, să iertăm și să acceptăm toate versiunile noastre din trecut poate fi un mod de a dialoga prin mulțumire și gratitudine cu viața.

Ne evaluăm și ne cinstim totodată pe noi pentru cm am știut să fim cândva.

Căci fără acele versiuni am fi rămas cel mai probabil în lipsă: de cunoaștere, de expresivitate, de adevăr.

Address

Cluj-Napoca

Opening Hours

Monday	07:00 - 13:00
Tuesday	07:00 - 13:00
Wednesday	08:00 - 21:00
Friday	14:00 - 21:00

Website

facebook.com

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Terapeut Eliza Roșca posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Terapeut Eliza Roșca:

Shortcuts

Want your practice to be the top-listed Clinic in Cluj-Napoca?