Dr. Adela Moldovan, psiholog

Dr. Adela Moldovan, psiholog Doctor în Psihologie | Terapeut și Supervizor IMAGO
Autor ‘Față în Față cu Furia’
Manager & Trainer .ro
17+ ani experiență în cabinet Bun venit!

Aici poti afla informatii despre activitatea mea profesionala. Poti urmari proiectele in care ma implic, cursurile pe care le sustin sua alte evenimente unde ne putem intalni. Daca doresti sa ma contactezi o poti face pe email adela.raluca.moldovan@gmail.com.

"De ce nu ați venit mai repede?" Este întrebarea pe care am primit-o într-un serviciu de urgență la care am apelat în ac...
02/01/2026

"De ce nu ați venit mai repede?"
Este întrebarea pe care am primit-o într-un serviciu de urgență la care am apelat în aceste zile libere.
Dragi profesioniști, fie voi medici, farmaciști sau orice altă meserie ... vă rog renunțați la această întrebare. Ea este:
1. Inutilă - timpul înapoi nu îl dă nimeni.
2. Lipsită de delicatețe - această întrebare judecă omul din fața ta.
3. Riscă să rănească prin critică și judecată.

Ajută mai mult dacă în locul acestei întrebări oferiți:
1. Încurajare - persoana care aplează la voi într-o situație de urgență este deja într-o stare dificilă.
2. Speranță - insistați pe ce poate face omul de acum înainte - putem lucra doar cu prezentul, trecutul...a trecut.
3. Un sfat pentru viitor. Adică formulat la timpul verbal al viitorului dacă intenția voastră este de a ajuta - "Data viitoare vă ajută mai mult dacă veniți mai repede atunci când observați ..." Un sfat formulat la timpul trecut nu își prea atinge scopul, iar intenția bună se pierde adesea, dizolvată în critică. Un sfat formulat la viitor va ajuta persoana să se simtă înțeleasă și mult mai deschisă la a auzi, reține și a vă urma sfatul.

Mulțumesc dacă veți lua asta în considerare.

Final de an. În față se așterne noul an. Poate ești printre cei care au deja stabilită agenda pe tot anul, totul clar și...
29/12/2025

Final de an. În față se așterne noul an.

Poate ești printre cei care au deja stabilită agenda pe tot anul, totul clar și limpede pe cărarea pe care o vei lua în 2026. Poate ești printre cei care au 2-3 repere pentru noul an și restul deciziilor le vei lua pe parcurs, mai din scurt, așteptând să vezi ce oportunități apar. Poate ești printre cei care nici nu văd bine ce posibile cărări deschide noul an.

Nu suntem și nu trebuie să fim la fel. Nu trebuie să trăim cu toții după același tipar. Avem nevoi diferite, caracteristici diferite și resurse diferite cu care putem răspunde oportunităților ce apar. Cea mai bună cale e cea care se potrivește tuturor acestor nevoi și resurse.
Indicatorul potrivit către calea ta în 2026 nu e pe social media, nu e la prietenii sau colegii tăi - e în claritatea cu care îți identifici tu nevoile și resursele și curajul cu care îți definești obiectivele pentru viitor.
Așa că nu lăsa presiunea acestui final de an și nici a începutului de an nou să te blocheze. Dă-ți timpul necesar să alegi ce vrei, ce ai nevoie să trăiești în 2026.
Din fericire putem alege în fiecare zi, nu se scurge timpul în 31 decembrie 🤗.

Vă doresc un Crăciun pe care să-l simțiți și să-l trăiți din plin.Dacă e cu bucurie și râsete în jurul bradului, să simț...
24/12/2025

Vă doresc un Crăciun pe care să-l simțiți și să-l trăiți din plin.

Dacă e cu bucurie și râsete în jurul bradului, să simțiți din plin bucuria chiar dacă nu au fost gata toate pregătirile așa cm v-ați fi dorit.

Dacă e un Crăciun cu oboseală și epuizare după o perioadă grea, să fie cu multă odihnă și cu "less is more".

Dacă e cu viroză, boală sau durere, să fie un Crăciun cu alinare și multă grijă.

Dacă e cu dor și lipsă, să fie un Crăciun cu amintiri puse pe rană și alinare din partea cuiva drag.

Dacă e un Crăciun cu neîmpliniri, proiecte eșuate sau relații încheiate, să fie cu speranța că vin și vremuri mai bune.

Oricum ar fi e Crăciunul tău. Unul din cele în medie 76 de Crăciunuri pe care le vrei trăi. Niciunul la fel cu altul. Dar fiecare un moment din viața ta, așa cm e ea.

Dincolo de toate cele bune sau rele, fii recunoscător pentru fiecare strop de viață pe care îl simți.

Crăciunul e una dintre poveștile de succes ale omenirii. Una din poveștile care ne-a prins și ne-a unit pe toți, dincolo...
22/12/2025

Crăciunul e una dintre poveștile de succes ale omenirii. Una din poveștile care ne-a prins și ne-a unit pe toți, dincolo de diferențe și specificul cultural.

Crăciunul ca fenomen social trece dincolo de religie, credințe și obiceiuri. Cu un pic de marketing și storytelling, omenirea a reușit să transforme Crăciunul în ceva destul de universal, ceva ce trece dincolo de barierele culturale, lingvistice, religioase ș.a.m.d.

Pentru că Crăciunul e despre a dărui și despre împreună.

Indiferent de produsul sau serviciul pe care marketingul secolului 20 a încercat să îl vândă, ceea ce a vândut de fapt a fost ideea Crăciunului care ne adună pe toți împreună și care ne face pe toți, preț de câteva zile mai buni unii cu alții. Pentru că societatea umană post-industrializare și-a pierdut ceva esențial: acel împreună.

Un împreună care se trăia în comunitățile mai mici.
La sat.
În orașele mici.
O comunitate care nu era lipsită de provocări.
Dar care era împreună.
Cu care trăiai și simțeai împreună.

Crăciunul ne readuce acest împreună și ne satisface câteva zile setea noastră de ”împreună”.

Vă doresc să aveți un Crăciun în care să trăiți bucuria lui împreună, oriunde și cu oricine v-ați afla!

Zilele acestea probabil cu toții suntem în fuga după cadourile de Crăciun. Dar oare câți dintre noi am pus pe listă rela...
19/12/2025

Zilele acestea probabil cu toții suntem în fuga după cadourile de Crăciun. Dar oare câți dintre noi am pus pe listă relația de cuplu? Sigur cadourile pentru și de la partener sunt minunate. Dar oare relația noastră de cuplu ce primește anul acesta de Crăciun? Relația de cuplu este în același timp cel mai prețios aspect al vieții noastre și cel mai neglijat. Ne așteptăm ca lucrurile să meargă bine de la sine cu minime resurse de timp, atenție și grijă. Relația de cuplu are nevoie să devină, din când în când, cu adevărat o prioritate. Nu doar în vorbele noastre, ci și în comportamentul nostru.
O idee poate fi să petreceți un weekend în care să deprindeți abilitățile dialogului Imago și să îndrăzniți să comunicați cu adevărat unul cu celălalt. Dacă vă surâde ideea, aveti link aici: https://tinyurl.com/ys9rw5t5

E aproape finalul de an. E finalul anului de lucru la mine: un an greu, extrem de aglomerat. A fost un an fantastic înce...
15/12/2025

E aproape finalul de an.
E finalul anului de lucru la mine: un an greu, extrem de aglomerat. A fost un an fantastic început cu un teambuilding la munte, alături de o echipă fantastică de colaboratori. A continuat apoi cu o deplasare în Turcia unde am lucrat cu colegii mei din comunitatea Imago.

Au urmat curs, după curs, workshop, program de formare, eveniment, TED Talk, înregistrări, alte evenimente și alte formări în psihoterapie. A fost un an bun, plin, poate prea plin. Și se anunță unul și mai aglomerat. Așa că restul lunii decembrie și bună parte din ianuarie voi fi mai puțin prezentă în social media și mai atentă la odihna mea. Am nevoie de toate resursele de odihnă și refacere.

O promisiune importată pe care mi-am făcut-o acum 2 ani e că voi avea la fel de multă grijă de mine precum am de ceilalți.
Că voi fi la fel de perseverentă și atentă cu odihna mea, cm sunt cu munca mea.
Că mă voi opri la fel de des precum mă mobilizez să pornesc la drum cu un nou proiect.

Aveți grijă de voi și de cei dragi!

Alegem, adesea inconștient, să trăim viața cu ochii închiși.  Alegem asta atunci când ne formăm și trăim în profundă nes...
12/12/2025

Alegem, adesea inconștient, să trăim viața cu ochii închiși. Alegem asta atunci când ne formăm și trăim în profundă nesiguranță, într-o comunitate unde, pe termen scurt pare că învinge agresivitatea, șmechereala și nedreptatea. În astfel de situații devine o strategie de supraviețuire să navigăm prin viață cu ochii închiși. Să nu vedem întreaga dimensiune a durerii, nedreptății și neputinței proprii și a celor afectați. Ne protejăm.
Dar atunci când trăim cu ochii închiși ajungem adesea să fim răniți exact de agresorii de care încercăm să ne ferim: cei pe care nu îi "vedem" pentru că ne vorbesc frumos și ne câștigă încrederea.
Atunci când trăim cu ochii închiși ajungem să ne rănim adesea unii pe alții pentru că ne încălcăm limitele fără să ne dăm seama. În încercarea individuală de a ne proteja creăm, inconștient, un mediu nesigur în care ne rănim reciproc, fără rea intenție.
Atunci când trecem prin viață cu ochii închiși ratăm experiențe valoroase pe lângă care trecem grăbiți, ferindu-ne de o posibilă durere.
Atunci când trăim cu ochii închiși suntem poate, în unele situații, mai feriți de pericole și nedreptate. Însă uneori exact acești ochi închiși nu ne permit să vedem, în oglindă, că am crescut. Că avem o oarecare putere și că putem face ceva pentru a îndrepta lucrurile. Poate nu putem corecta toată nedreptatea din jur, dar putem îndrepta ici-colo câte ceva. Iar asta contează.
Putem, dacă deschidem ochii, să trecem de la a fi complici inconștienți la nesiguranță si abuz la a fi contributori conștienți la siguranță și protecție.

Abuzul este o co-creație comunitară. Comunitatea crește atât abuzatorii, cât și victimele. Mediile relaționale sănătoase...
10/12/2025

Abuzul este o co-creație comunitară. Comunitatea crește atât abuzatorii, cât și victimele. Mediile relaționale sănătoase creează suficientă siguranță pentru indivizii care le compun. Familiile, clasele de elevi, grupele de colegi, organizațiile profesionale și sistemele sociale sunt compuse din indivizi și relațiile dintre aceștia. Indivizi care cresc și se formează în astfel de medii sociale și care apoi ajung să genereze alte astfel de medii relaționale. Intrăm în profesie, căsnicie, familie și organizație cu bagajul psihosocial al copilăriei și adolescenţei noastre. Iar dacă creștem într-un mediu lipsit de siguranță vom învăța cel puțin 4 roluri: abuzator, victimă și complice tacit. Iar marea majoritate dintre noi vom experimenta toate aceste 4 roluri pe parcursul vieții noastre. Iar atunci când creștem în medii abuzive creăm sisteme abuzive. Fie el sistem de justiție, sistem medical, sistem de educație sau de protecție socială. Toate sunt compromise atunci când învățăm, acasă, că abuzul e normal. Că nu are rost să faci nimic, eventual să îl ascunzi și să te ascunzi. Că atunci când nu ți se întâmplă ție îți vezi de treabă şi întorci spatele. Nimic nu se poate face atunci când suntem învățați că "capul plecat, sabia nu îl taie." Atunci când suntem încurajați să nu spunem nimic, să ne facem că nu vedem și nu auzim nimic. Atunci când ni se spune că victima a făcut ea ceva de i se întâmpla asta. Ea trebuie să se descurce, nu ne băgăm.
Iar cel mai grav e atunci când spunem totuși ceva și ceilalalți ne întorc spatele.
Comunitatea se însănătoșește când, rând pe rând, nu mai întoarcem spatele. Când, în loc să ne facem că nu vedem, privim realitatea în față.
Pentru anul următor pregătesc un proiect despre abuz și nevoia noastră, a tuturor, de a ne proteja siguranța. Rămâneți aproape și până atunci doar uitați-vă la voi înșivă: ce faceți în fața abuzului: întoarceți spatele sau îndrăzniți să priviți față în față abuzul ?

Predau cam de tot atât timp cât practic psihoterapia. Drumul meu m-a dus cumva în permanență pe aceste două direcții, di...
08/12/2025

Predau cam de tot atât timp cât practic psihoterapia. Drumul meu m-a dus cumva în permanență pe aceste două direcții, diferite, dar și atât de asemănătoare.

Practica mea psihoterapeutică îmi îmbogățește și schimbă permanent stilul de a preda. Formările mele în psihoterapie au schimbat prezentatorul din mine, cel care stă în fața unui grup și prezintă ceva, ghidează un exercițiu sau răspunde unor întrebări. E o activitate pe care o fac cu din ce în ce mai mult drag.

În trecut puneam în față, în prim plan, cunoștiințele și informațiile. Iar uneori, trebuie să mărturisesc că îmi ascundeam nesiguranțele în spatele acestor informații. Astăzi simt că am ajuns în punctul în care mă pot prezenta eu, așa cm sunt în fața oricui, discutând despre domeniul meu de competență.

Într-o lume în care, însă, ne putem face cu toții auzită vocea, simplu și rapid pe platformele de social media, de ce ne-am întâlni, împreună, la un curs sau un atelier?

Ce te-ar face să părăsești confortul ecranului și al canapelei de acasă? Dacă ar fi să participi la un curs sau un atelier ce tematici ar fi suficient de interesante încât să te înscrii și să participi fizic?
Ce apreciezi / ce cauți la un curs sau atelier pe teme de psihologie?

Hai să vorbim: scrie-mi aici sau în mesaj privat ce face un atelier atractiv pentru tine a.î să depui efortul și investiția de a participa fizic.

Ce îți doresc eu ție, dulce Românie? Să devii o comunitate sigură pentru toți și toate. O comunitate care nu mai închide...
01/12/2025

Ce îți doresc eu ție, dulce Românie?
Să devii o comunitate sigură pentru toți și toate.
O comunitate care nu mai închide ochii la abuz, o comunitate care să înceteze să mai normalizeze violența.
O comunitate care să nu mai numească umilința și jignirile lecții.
O comunitate care să își protejeze atât fii, cât și fiicele.
O comunitate care își ocrotește atât copiii, cât și vârstnicii.
O comunitate care să treacă de la a spune "las' că merge și așa" la a spune "hai că putem și merităm mai mult. Hai să facem."
Îți doresc, dulce Românie, să ai mulți oameni care să prețuiască relațiile sănătoase, bazate pe respect.
Îți doresc, dulce Românie, să crești în siguranță și încredere.

Vrem să fim văzuți… sau vrem să fim văzuți într-un anume fel?Ne dorim oglinzi clare în relațiile noastre sau proiectăm î...
28/11/2025

Vrem să fim văzuți… sau vrem să fim văzuți într-un anume fel?
Ne dorim oglinzi clare în relațiile noastre sau proiectăm în ele doar imaginea ideală pe care am vrea să o reflecte?

Rușinea. E ceea ce trăim atunci când e descoperită minciuna sau trădarea noastră. Trăim rușinea și când mințim și când s...
24/11/2025

Rușinea.
E ceea ce trăim atunci când e descoperită minciuna sau trădarea noastră. Trăim rușinea și când mințim și când suntem mințiți.
Trăim rușinea și când am fost trădați și când am trădat noi. Trăim rușinea și când ne-am ascuns și am fost descoperiți și când realizăm că cineva drag s-a ascuns de noi. Adesea alegem însă să ne apărăm de usturimea acestei emoții cu furie.

Furia ne permite să închidem ochii la durerea și vulnerabilitatea scoase la iveală de ceea ce a fost dezvăluit și ne-a rușinat. Ne permite să păstrăm iluzia controlului și a puterii într-o reacție de auto-apărare sau agresiune față de celălalt. Pentru că rușinea se vede doar în oglinda ridicată de celălalt. iar uneori alegem să ..spargem oglinda, e atât de dureros să ne privim.

Însă dacă rămânem aici, acele părți din noi care ne-au dus la minciună și trădare, acele părți din noi pe care le-am ascuns, vor continua să rămână ascunde, respinse și neacceptate.

Oricât de rău îi facem celuilalt când ne îndreptăm spre el (sau ea) cu furie pentru că ”ne-a prins” cel mai mare rău ni-l facem nouă înșine. Pentru că agătându-ne de furie și refuzând să trăim rușinea, nu ne dăm șansa de a crește. De a evolua prin a scoate la lumină ceea ce e ascuns, repsins și inacceptabil.

Rușinea ustură, dar vindecă.
Furia apără, dar păstrează în continuare ascunse și respinse părțile din noi care au nevoie de lumină, părțile care au nevoie să fie văzute și primite.

Address

Strada Aurel Vlaicu Nr. 182 Ap. 1
Cluj-Napoca
400581

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Adela Moldovan, psiholog posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Dr. Adela Moldovan, psiholog:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category