Sense of Self

04/01/2022

✨Trăsăturile de personalitate✨ sunt predispozițiile oamenilor de a răspunde situațiilor într-un anumit mod.

Oamenii de știință au clasificat trăsăturile în numeroase feluri. Un exemplu este și ✨Modelul Big5✨ care împarte trăsăturile în 5 categorii: deschidere spre experiență, conștiinciozitate, extraversiune, agreabilitate și neuroticism. Orice persoană are un anumit nivel din fiecare dintre acestea.

✨De ce este important să ne cunoaștem trăsăturile de personalitate?✨

Înțelegerea acestora este esențială atât în viața de zi cu zi, cât și în viața profesională.

✨Satisfacția la locul de muncă poate fi crescută daca ne cunoaștem trăsăturile de personalitate - de exemplu, o persoană introvertită se poate simți mulțumită dacă are o meserie în care nu este nevoită să socializeze constant.

✨În relațiile interumane este esențială găsirea unui echilibru - diferențele foarte mari de trăsături dintre oameni pot duce la conflicte, însă problemele pot apărea și dacă persoanele se aseamănă prea mult.

Pentru mai multe detalii, vă recomandăm videoclipul de mai jos✨

Dr. Peterson explains why it is useful to understand your personality and how it impacts your behaviors, actions and relationships.Try Audible's free 30-day ...

04/01/2022

✨Cum se dezvoltă AUTONOMIA FUNCȚIONALĂ? ✨

03/01/2022

✨PSIHOLOGIA ✨ este știința care studiază comportamentul și procesele mentale. Ea privește aceste procese prin lentilele unui set de paradigme.

O ✨PARADIGMĂ✨ reprezintă un set de teorii, modele teoretice și metode de cercetare, deci un anumit mod de a conceptualiza comportamentele și procesele mentale.

Paradigma pe care o vom aborda în următoarele postări se concentrează asupra ✨TEORIILOR TRĂSĂTURILOR✨. Aceste teorii postulează că trăsătura este elementul structural central al personalității umane. Definesc personalitatea ca fiind formată din trăsături organizate ierarhic, care reprezintă predispoziții de a răspunde sau de a ne comporta într-un anumit fel.

✨Avantajele✨ acestor teorii includ: claritatea, obiectivitatea, fundamentarea științifică solidă și concepte ușor de înțeles. ✨Criticii✨ spun despre aceste teorii că nu prezic foarte bine comportamentul în situații specifice, nu se axează pe dezvoltarea individului și nu propun intervenții/modalități de schimbare ale trăsăturilor indezirabile. De aceea, teoriile trăsăturilor oferă o perspectivă statică asupra personalității. Aceste teorii diferă prin modul în care organizează și clasează trăsăturile.

✨Allport✨ le grupează în funcție de frecvență, intensitate și gama situațiilor în care se relevă. În viziunea lui, există 3 tipuri de trăsături: cardinale (definitorii, se manifestă în toate domeniile), centrale (predominante, dar nu se manifestă în toate domeniile) și secundare (cel mai puțin prezente). O contribuție foarte importantă a lui Allport este faptul că a identificat câteva trăsături dezirabile social (precum extroversiunea, agreabilitatea, deschiderea la experiență) și a observat că se pune presiune pe oameni să prezinte aceste trăsături. El a încurajat normalizarea și aprecierea tuturor tipologiilor de oameni, indiferent dacă ei posedă sau nu aceste trăsături, invocând faptul că diferite tipuri de oameni sunt necesare în diferite contexte de viață.

✨Eysenk✨ grupează trăsăturile în 4 categorii. Primul este nivelul tipurilor (extroversiune/introversiune, neuroticism/stabilitate emoțională, psihoticism). Apoi, urmează nivelul trăsăturilor încadrate în acel tip (ex: pentru extroversiune: sociabilitate, energie). Ulterior, este nivelul răspunsurilor obișnuite, frecvente, care se reflectă des în comportament (ex: un extrovertit își face prieteni ușor). Ultimul nivel este cel al răspunsurilor specifice, care se relevă doar în anumite situații (ex: un extrovertit preferă petrecerile în defavoarea mersului la cinema).

✨Cattell✨ consideră că organizarea trăsăturilor nu este una ierarhică. El realizează două categorizări diferite:
1. prima categorizare împarte trăsăturile în:
⁃ de abilitate (predispoziția noastră de a ne pricepe la ceva) ex: inteligența ne predispune să ne pricepem la școală
⁃ de temperament (nivelul de energie și viața emoțională) ex: o persoană poate fi calmă și lentă sau emotivă și rapidă
⁃ dinamice (legate de motivații, țeluri și scopuri fundamentale)
2. a doua categorizare le grupează în:
⁃ trăsături sursă (centrale, unitare, independente de celelalte caracteristici ale omului)
⁃ trăsături de suprafață (periferice, secundare)
Cattell a conceput un chestionar de personalitate foarte cunoscut, chestionarul celor 16 factori de personalitate. Dacă sunteți curioși să aflați care sunt trăsăturile voastre, puteți accesa testul, gratuit, aici: https://openpsychometrics.org/tests/16PF.php.

Pentru mai multe detalii despre ✨TEORIILE TRĂSĂTURILOR✨, vă așteptăm aici, pe pagina SENSE OF SELF, unde vom livra în continuare informații interesante, accesibile și ușor de digerat!
🌞

24/12/2021

✨🎄☃️🎊🎁

19/12/2021

✨Zilele friguroase sunt mai plăcute când stăm în casă la căldură și vizionăm un film interesant. De această dată vrem să vă propunem un documentar din care putem învăța despre importanța modelelor și învățarea observațională: „El m-a numit Malala”. ✨

✨ÎNVĂȚAREA OBSERVAȚIONALĂ ✨susține că observarea comportamentului unei persoane model este suficientă pentru a învăța acel comportament. Această noțiune este vizibilă în cazul Malalei: aceasta a asistat de mică la discuțiile adulților în cadrul cărora se dezbăteau teme legate de societatea și politica actuală. Malala și-a observat tatăl susținând dreptul fetelor la educație și luptând împotriva nedreptăților impuse de talibani. De altfel, ea afirma că viața ei ar fi fost cu totul alta dacă ar fi avut alți părinți.

✨Puteți vedea trailerul aici: https://www.youtube.com/watch?v=vE5gSHJkusU

✨Sperăm că v-am făcut curioși!✨

14/12/2021

✨PSIHOLOGIA ✨ este știința care studiază comportamentul și procesele mentale. Ea privește aceste procese prin lentilele unui set de paradigme.

O ✨PARADIGMĂ✨ reprezintă un set de teorii, modele teoretice și metode de cercetare, deci un anumit mod de a conceptualiza comportamentele și procesele mentale.

Paradigma care are cea mai mare influență în psihologie în prezent este cea ✨SOCIAL-COGNITIVISTĂ✨. Ea apare ca răspuns la paradigmele anterioare, de la care preia unele idei, dar la care adaugă și numeroase concepte noi. Social-cognitiviștii văd comportamentul ca pe o sumă între persoană (caracteristicile ei interioare) și mediu (caracteristicile externe). Ei numesc această sumă determinism reciproc, care este o combinație între determinismul extern (așa cm era în behaviorism) și cel intern (așa cm era în umanism). Deci,
comportamentul are atât origini externe, mai ales sociale, cât și interne, provenite din procesele mintale (motivație, emoție, etc.)

Cei mai importanți reprezentanți ai acestei paradigme sunt ✨Albert Bandura✨ și ✨Walter Mischel✨.

Social-cognitivismul are 5 caracteristici definitorii:
1. ✨ postulează că individul, omul este agent activ în viața lui, are un rol important și libertate de decizie
2. ✨ accentul este pus pe importanța proceselor mintale
3. ✨ supralicitează originile sociale ale comportamentului
4. ✨ se bazează pe cercetare sistematică
5. ✨ aduce dovezi cm că unele comportamente complexe pot fi învățate și fără întăriri (contrar behaviorismului)

Despre personalitate, social-cognitiviștii consideră că are 3 elemente structurale de bază: competențele, scopurile și sinele. ✨Competențele✨ reprezintă abilitățile omului de a gestiona situațiile complexe din viața de zi cu zi. ✨Scopurile✨ sunt cele care ne ajută să rămânem motivați și organizați pe termen lung. ✨Sinele✨ nu este un mic omuleț din interiorul nostru care ne ghidează comportamentul, ci este o sumă de procese, integrate în personalitatea individului. Unul dintre aceste procese, cel mai important, în opinia lui Bandura, este auto-eficacitatea, despre care veți afla mai multe într-o postare ulterioară!

Procesele care stau la baza personalității sunt ✨învățarea observațională✨ și ✨autoreglarea✨. Prima se referă la capacitatea noastră de învățare a unor comportamente noi doar prin a observa o persoană importantă pentru noi (numită model) care realizează acel comportament. Aici se include un concept relaționat, numit condiționare vicariantă (învățam unele răspunsuri emoționale doar fiindcă empatizăm cu modelul). Mai multe despre învățarea observațională săptămâna aceasta! A doua se referă la felul în care noi ne putem menține crescută motivația pentru anumite scopuri, prin a ne auto-administra recompense și/sau pedepse.

Un ultim concept important pe care îl vom detalia, din această paradigmă, este ✨diferența între achiziția și execuția comportamentului✨. Achiziția reprezintă învățarea comportamentului, care poate fi realizată fără întăriri. Execuția reprezintă manifestarea comportamentului în situații specifice de viață, care necesită întăriri sau pedepse. Așadar, comportamentele sunt învățate prin învățare observațională, sunt activate prin recompense sau pedepse și sunt (sau nu) menținute prin consecințele sociale pe care le au. Pentru a înțelege mai bine aceste concepte, vă recomandăm să urmăriți un filmuleț despre cel mai cunoscut experiment realizat de Bandura, experimentul cu păpușa Bobo: https://youtu.be/6lYsmt9qUVI.

Pentru mai multe detalii despre ✨SOCIAL-COGNITIVISM✨, vă așteptăm aici, pe pagina SENSE OF SELF, unde vom livra în continuare informații interesante, accesibile și ușor de digerat!
🌞

13/12/2021

Paradigma umanistă a dat naștere multor curente în psihologie, dintre care poate cel mai influent a fost cel al ✨PSIHOLOGIEI POZITIVE✨. Psihologia pozitivă este studiul științific al creșterii și dezvoltării potențialului uman și se axează pe prevenție și pe lucrurile bune care există deja în om. Ea se mai numește "știința fericirii", care este conceptualizată ca o stare de bine subiectivă. Cei mai importanți reprezentanți ai acestui curent sunt Martin Selingman și Mihaly Csikszentmihalyi.

Psihologia pozitivă se concentrează pe aspecte precum ✨recunoștința, satisfacția, iertarea, savurarea, zâmbetul, optimismul, speranța, perseverența, determinarea, reziliența și împlinirea misiunii in viața fiecărui om✨. Cercetătorii din domeniu au făcut descoperiri senzaționale: banii nu aduc atâta fericire precum se crede și sunt mai fericiți oamenii care investesc în experiențe de viață (precum călătorii) decât în bunuri materiale. Oamenii care fac voluntariat, își ajută semenii, mulțumesc des, se îmbrățișază frecvent sunt mai fericiți, la fel ca și cei care fac mișcare. Fericirea este "contagioasă" și este corelată cu succesul în carieră, sănătatea fizică și relațiile romantice de lungă durată.

Martin Selingman a conceptualizat un model conform căruia să ne creștem nivelul de fericire, ✨MODELUL PERMA✨, ilustrat și explicat mai jos. Varianta pdf a articolului poate fi accesată aici, pentru o lecturare mai ușoară a textului: https://drive.google.com/file/d/1zvGMpaO3KU1z3-TW6DbkpRxPb-V9OfbM/view?usp=sharing.

✨"A joyful life is an individual creation that cannot be copied from a recipe."✨- Mihaly Csikszentmihalyi (traducere: O viață fericită este o creație individuală, care nu poate fi copiată dintr-o rețetă).

06/12/2021

✨PSIHOLOGIA UMANISTĂ✨promovează autoactualizarea considerând că oamenii sunt inerent buni și capabili să își atingă obiectivele. Astăzi vrem să vă prezentăm caracteristicile unei persoane ✨AUTOREALIZATE ✨și sperăm ca aceste informații să vă ajute să deveniți cea mai bună versiune a voastră. Vă mulțumim că ne urmăriți!

04/12/2021

✨Autoactualizarea sinelui este dezvoltarea continuă a potențialului, a talentelor, a capacităților unui om pentru împlinirea chemării.
✨Potrivit Teoriei motivației (A. Maslow), pe baza chemării personale, sociale și transcendentale, ne putem atinge scopul in viață. Astfel, trebuie să urmăm, în ordine, stadiile Piramidei trebuințelor umane:
💫nevoi fiziologice: îmi asigur existența
💫 nevoia de siguranță: îmi formez traiul
💫 iubire și apartenență: creez legături cu ceilalți
💫stima: îmi place cine sunt
💫nevoia de actualizare: sunt cât de mult ar trebui să fiu

01/12/2021

✨MECANISMELE DE APĂRARE ✨reprezintă răspunsurile noastre la situațiile aflate în incongruență cu percepția noastră despre sine fie prin distorsionarea acestora, fie prin eliminarea lor din conștient. Principalele mecanisme de apărare studiate de Carl Rogers sunt ✨NEGAREA și ✨DISTORSIUNEA.

✨NEGAREA ✨presupune împiedicarea manifestării conștiente a unei experiențe percepute ca amenințătoare în raport de sine. De exemplu, o persoană diagnosticată cu cancer poate nega acest lucru susținând că se simte bine și cu siguranță medicii se înșală în privința diagnosticului.

✨DISTORSIUNEA ✨permite accesul în conștientă a experienței percepute ca amenințătoare însă aceasta este distorsionată în așa fel încât să fie în concordanță cu imaginea de sine. Astfel persoana crede că ceva este adevărat doar pentru că îi atribuie un anumit sens în concordanță cu propria imagine de sine. De exemplu, un student cu o părere foarte bună despre sine și care are de obicei rezultate foarte bune va considera că profesorul a făcut o greșeală în situația în care pică un examen și nu își va asuma responsabilitatea pentru faptul că nu a învățat.

Surse imagini: https://www.pinterest.com/pin/491666484299215506/
https://completewellbeing.com/article/denial-destination/
Opre, A., & Boroș, S. (2006). Personalitatea în abordările psihologiei contemporane. Editura ASCR.