07/07/2025
Scrisoare deschisă către domnul Ministru al Sănătății,
Stimate domnule ministru Rogobete,
Vă felicit pentru inițiativa de a deschide un canal public prin care pacienții pot semnala calitatea hranei din spitale. Ca dietetician clinician care lucrează cu pacienți internați în spital,aș dori să aduc în atenția dumneavoastră câteva aspecte esențiale pentru ca demersul să producă schimbări reale:
✅Nivelul alocației de hrană este blocat la valorile din 2022
Ordinul MS nr. 1.488/2022 a stabilit un minim de 22 lei/zi pentru pacienți și 33 lei/zi pentru cazurile cu nevoi speciale. Acest cuantum nu a mai fost actualizat, deși Legea 133/2022 obligă la indexarea anuală cu rata inflației. În contextul scumpirii accelerate a alimentelor, din aceste sume nu se poate asigura un meniu echilibrat, adecvat patologiilor complexe pe care le tratăm.  
✅Ziua internării nu este acoperită integral de decontare Casei de Sănătate
Conform regulilor actuale de raportare către CNAS, pacientul admis și internat de exemplula la ora 07:00 nu beneficiază, în mod oficial, de mic dejun și prânz. Multe spitale oferă totuși aceste mese din fonduri proprii, cheltuieli care nu pot fi recuperate. O corecție legislativă care să recunoască toate cele trei mese încă din prima zi calendaristică ar elimina această inechitate.
✅Hrana reprezintă terapie medicală nutrițională, nu simplă „chiftea cu garnitură”
În hepatopatii, diabet, pancreatite și multe alte afecțiuni, dieta face parte din tratament. Am întâlnit pacienți care refuză alimente ca broccoli, dovlecel sau terci de ovăz pentru că nu le recunosc beneficiile. Dacă un bolnav cu pancreatită primește 2 albușuri, ½ roșie și o felie de pâine, fotografiile s-ar putea interpreta drept „porții insuficiente”, deși reprezintă protocolul medical corect. Este esențial ca platforma de sesizări să includă criterii clinice , altfel riscăm să sancționăm tocmai practicile corecte.
✅Dieteticianul trebuie să fie membru obligatoriu al echipei clinice din fiecare secție din spital
În multe sisteme europene, dieteticianul lucrează cot la cot cu medicul curant, asistenta medicală și psihologul. Doar așa putem:
• adapta meniul la statusul biologic al pacientului;
• face educație nutrițională pentru a crește acceptanța preparatelor;
• documenta oficial că recomandarea dietetică respectă ghidurile și nu reprezintă „porție mică”.
‼️Pentru ca această inițiativă să producă efecte sustenabile și reale în sistem, vă propun următoarele măsuri concrete:
✳️Actualizați urgent Ordinul 1.488/2022 și introduceți un mecanism automat de indexare pe baza inflației, astfel încât spitalele să poată achiziționa materii prime de calitate.
✳️Modificați normele de decontare CNAS pentru a include mic-dejunul și prânzul primei zile de spitalizare.
✳️Integrați dietoterapia pacientului spitalizat în pachetul terapeutic și stabiliți ghiduri naționale de terapie nutrițională, publicate pe site-ul ministerului.
✳️Legiferați prezența dieteticianului în echipa fiecărei secții clinice, nu doar la nivelul blocului alimentar.
✳️ Introducerea unui sistem național de audit nutrițional în spitale prin propunerea unui audit anual care să evalueze nu doar igiena și costurile, ci și calitatea nutrițională a meniurilor, implicarea dieteticienilor, respectarea indicațiilor pentru patologii specifice.
Vă mulțumesc pentru deschiderea la dialog și rămân la dispoziție pentru detalii tehnice sau pentru a contribui la redactarea ghidurilor de terapie nutrițională.
Cu stimă,
Dietetician autorizat,
Alina Tănăsache
