29/11/2025
🥼DE SEZON – NIȘTE LĂMURIRI DESPRE PNEUMONIA COPILULUI
📌Pe cât de ”simplu” pare, este o patologie greu de diagnosticat, cu stres și pentru părinte și pentru medic; din această cauză, ajungem să supradiagnosticăm uneori pneumonia, solicitând excesiv investigații imagistice, dar din păcate, să o și subdiagnosticăm, pentru că nu se ”prezintă” clinic complet, cu toate semnele cunoscute
🩺La capitolul de 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜, ar intra ”𝐩𝐧𝐞𝐮𝐦𝐨𝐧𝐢𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐚̆”
- o situație frecventă, de ex - un copil care tușește de 10 zile, fără febră, nu se aud modificări pulmonare, dar nu mai trece tusea – ”hai să facem și o radiografie, să nu fie ceva la plămâni” – medicul radiolog care interpretează imaginea, NU stabilește diagnostic de pneumonie, el descrie modificările , iar frecvent găsim în rezultatele colegilor descrierea de interstițiu accentuat, afectare interstițială difuză etc – de aici, se ”sare” frecvent la dg de pneumonie interstițială, care având în el termenul de pneumonie , deja ridică stresul; aspectul acesta radiologic de afectare a interstițiului (spațiul dintre alveolele pulmonare) , poate apărea în mai multe situații, inclusiv în bronșiolită, bronșită sau alte infecții virale, autolimitate; nu ne poate orienta cert spre acest diagnostic, ne poate orienta însă spre etiologia tusei – un astfel de aspect apare de obicei într-o infecție virală, dar există și categorie specială de bacterii, numite atipice, care pot da acest aspect; rămâne la interpretarea pediatrului care a văzut copilul, dacă suspiciunea de infecție virală sau bacteriană este mai mare, dacă să aștepte și să facă un test pentru evidențierea acestor bacterii atipice sau a unor virusuri, dacă să administreze sau nu un antibiotic; varianta B într-un astfel de caz, dacă nu sunt semne clinice de afectare respiratorie serioasă, e să așteptăm, cu tratament simptomatic, să urmărim evoluția pacientului, pentru că de cele mai multe ori nu este vorba decât de o tuse posinfecțioasă, care poate persista câteva săptămâni
🩺La capitolul de 𝐬𝐮𝐛𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜, poate intra situația inversă, în care temporizăm investigațiile și tratăm ca o viroză obișnuită un pacient cu tuse și febră, pe considerentul că nu se aud modificări stetacustice; astfel de situații sunt rare totuși și nu înseamnă că vom face radiografie/ecografie la orice pacient cu tuse/febră, ci când simptomele nu evoluează favorabil sub tratament simptomatic, nu vom da ”un antibiotic” pentru că persistă febra, ci vom face și investigații imagistice , chiar daca ”nu auzim” nimic la auscultație
🔷Mai jos e un tabel ORIENTATIV, cu diferențele dintre cele 2; în practică, medicul decide în fiecare situație conduita, pentru că, din păcate și pentru noi și pentru părinți, nu avem niște instrumente simple și clare, care să ne spună întotdeauna, într-un simplu consult, este sau nu este pneumonie; uneori da, avem aceste certitudini, alteori stăm, reevaluăm, ne gândim cm să alegem conduita corectă ca să nici nu scape un astfel de diagnostic, dar nici să nu mergem spre supradiagnostic, pentru că e ” mai safe”
