Dr. Simona CORB - pediatrie și ecografie pediatrică

30/04/2026

👼 fetiță , 7 spt, trimisă pentru ecografie abdominală, pentru a evalua în special ficatul și căile biliare, ea având un icter prelungit
- nu s-au decelat modificări, dar este prezentă o 𝐝𝐢𝐥𝐚𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐢 𝐮𝐫𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐬𝐭𝐚̂𝐧𝐠𝐚 (se folosește și termenul de 𝐡𝐢𝐝𝐫𝐨𝐧𝐞𝐟𝐫𝐨𝐳𝐚̆)
❗️aceste dilatări ale căilor urinare sunt vizualizate frecvent din timpul sarcinii, dar pot fi evidențiate și doar postnatal, de cele mai multe ori, întâmplător, pentru că 𝐧𝐮 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞

📌ele pot predispune la infecții urinare și de multe ori doar atunci se ”găsește” ecografic și dilatarea

☀️dacă le decelăm din timp, le urmărim cu atenție, ecografic sau uneori este nevoie și de alte investigații (medicul stabilește de la caz la caz) , dar și atenționăm părinții să recunoască semnele unei infecții urinare (𝐟𝐞𝐛𝐫𝐚 𝐢𝐳𝐨𝐥𝐚𝐭𝐚̆, cel mai important) și să mearga rapid la medic pentru efectuare ex de urină și urocultură

23/04/2026

🫁𝐃𝐈𝐀𝐆𝐍𝐎𝐒𝐓𝐈𝐂𝐔𝐋 𝐃𝐄 𝐏𝐍𝐄𝐔𝐌𝐎𝐍𝐈𝐄 – 𝐂𝐔𝐌 𝐒𝐄 𝐒𝐓𝐀𝐁𝐈𝐋𝐄𝐒̦𝐓𝐄?

🔹Frecvent , teama sau motivul pentru care este solicitat un consult, este „să ne asigurăm că nu a coborât infecția”, ”să nu fie ceva la plâmân”, ”am venit să il ascultați la plămâni”
𝐃𝐀𝐑, această ascultare🩺🩺🩺 a plămânilor, nu este întotdeauna foarte sensibilă pentru a stabili dg de pneumonie
🔹Dacă ne bazăm, izolat, doar pe această ascultație a plâmânului, ea poate duce atât la 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜 și la tratament antibiotic inutil (se aud modificări, dar nu e pneumonie), cât și la 𝐬𝐮𝐛𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜 (nu se aud modificări, dar este);

🩻𝐑𝐚𝐝𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐚 a fost și este folosită pentru a ajuta în dg pneumoniei, dar trebuie să ținem cont și de iradiere (mai ales dacă sunt repetate); radiografia este însă necesară în unele situații, pentru a diferenția de alte diagnostice sau în cazul unor pneumoniii complicate

❗️Un rol important în tranșarea diagnosticului îl are 𝐄𝐂𝐎𝐆𝐑𝐀𝐅𝐈𝐀 𝐏𝐔𝐋𝐌𝐎𝐍𝐀𝐑𝐀̆, studiile din ce în ce mai multe, efectuate în lume, arată o sensibilitate și specificitate aproape de 100 % a metodei; în unele studii , sensibilitatea rezultată a fost mai mare decât a radiografiei

📌În 𝐂𝐎𝐍𝐂𝐋𝐔𝐙𝐈𝐄 – pneumonia poate fi diagnosticată astfel :
1. Doar pe baza simptomelor și auscultației plămânului
2. Prin efectuarea suplimentară a radiografiei toracice
3. Prin efectuarea suplimentară a ecografiei pulmonare

*De la caz la caz, situațiile pot fi diferite, accesul la imagistică poate fi facil sau inexistent pe moment, dar în ordinea 1-2-3, probabilitatea ca să fie întradevăr diagnosticată o pneumonie, crește

‼️Dar.... Asta nu înseamnă că la orice fel de simptome respiratorii, vom face ecografie pulmonară, ci doar când în urma consultului pediatric – simptome pacient + auscultație plămân, există unele semne care ridică suspiciunea de pneumonie și vrem o confirmare/infirmare imagistică, pentru a alege corect indicația de a administra sau nu antibiotic;

‼️dacă sunt prezente în asociere mai multe simptome – febra, tuse, dificultăți respiratorii, și modificări la auscultație, este de multe ori suficient pentru a formula dg de pneumonie, fără a solicita investigații imagistice

11/04/2026

Sunt nopți care nu se explică.
Se trăiesc.

Din tăcere, din întuneric,
se naște lumina.

Noaptea Învierii nu este doar o sărbătoare,
ci o trecere —
de la teamă la speranță,
de la sfârșit la început.

—

Noaptea de Înviere

01/04/2026

Virusul respirator sincitial (RSV) este o cauza frecventa de infectii respiratorii la copii. De obicei provoaca simptome de raceala, dar la copiii mici poate duce la complicatii precum bronsiolita sau pneumonia.

La inceput, infectia cu RSV poate arata ca o simpla raceala:
⭕ nas infundat sau secretii nazale
⭕ tuse
⭕ febra
⭕ lipsa poftei de mancare
⭕ iritabilitate sau oboseala
⭕ respiratie rapida sau ingreunata
⭕ dificultati de alimentatie

In unele cazuri, infectia poate cobori la nivelul cailor respiratorii inferioare si poate provoca pneumonie. Semnele care pot indica o pneumonie sunt:
⭕ febra persistenta
⭕ respiratie rapida sau greoaie
⭕ tuse intensa
⭕ copil foarte somnolent sau apatic
⭕ dificultati de respiratie



📱 Programări: 0371 238 968

19/03/2026

🔺De multe ori, după un consult pentru simptome respiratorii comune în sezonul rece – tuse, secreții nazale, febră – primiți o scrisoare medicală cu ”tot felul” de termeni medicali ca diagnostic. 𝐂𝐄 𝐈̂𝐍𝐒𝐄𝐀𝐌𝐍𝐀̆ 𝐀𝐂𝐄𝐒̦𝐓𝐈𝐀?

🎈Luăm exemplul unei infecții virale respiratorii, ea fiind cea mai frecventă – virusul va avea una sau mai multe localizări în tractul respirator, unde va fi mai exprimat ca și simptomatologie.
*În funcție de virus, de imunitatea organismului, de reactivitatea specifică a fiecărui organism, el va determina o simptomatologie predominantă într-un anumit segment al tractului respirator sau în mai multe. În urma consultului, noi stabilim unde e activ acel virus și diagnosticele asta spun.

Ca variantă orientativă ar fi așa:
🔹Tuse rară, secreții nazale, gât roșu , fără modificări la auscultația plâmânului = 𝐫𝐢𝐧𝐨𝐟𝐚𝐫𝐢𝐧𝐠𝐢𝐭𝐚̆ 𝐚𝐜𝐮𝐭𝐚̆ (afectare nas, gât)
🔹Tuse cu caracter lătrător, dificultăți și respirație zgomotoasă la inspir, răgușeală = 𝐥𝐚𝐫𝐢𝐧𝐠𝐢𝐭𝐚̆ 𝐚𝐜𝐮𝐭𝐚̆ (afectare laringe)
🔹Tuse frecventă, seacă sau productivă, fără modificări la auscultația plămânului = 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐬̦𝐢𝐭𝐚̆ 𝐬𝐚𝐮 𝐭𝐫𝐚𝐡𝐞𝐨𝐛𝐫𝐨𝐧𝐬̦𝐢𝐭𝐚̆ (afectare trahee, bronșii mari)
🔹Tuse frecventă, seacă sau productivă, respirație șuierătoare (wheezing), cu modificări la auscultația plămânului = 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐬̦𝐢𝐨𝐥𝐢𝐭𝐚̆ (afectare bronșiole)
🔹Tuse frecventă, seacă sau productivă, febră, modificări specifice la auscultația plămânului = 𝐩𝐧𝐞𝐮𝐦𝐨𝐧𝐢𝐞 - afectarea alveolelor pulmonare (*aici de multe ori însă e nevoie și de radiografie sau ecografie pentru a stabili diagnosticul)

❗️Nu e obligatoriu ca o viroză să ”coboare” pe tot acest traseu, în majoritatea situațiilor se limitează la un segment respirator -laringită, bronșită etc
❗️Nu tratăm cu antibiotic o viroză banală, ca să ”nu coboare”, acestea sunt mituri, fără justificare medicală.

🔶Termenul de 𝐕𝐈𝐑𝐎𝐙𝐀 𝐑𝐄𝐒𝐏𝐈𝐑𝐀𝐓𝐎𝐑𝐈𝐄 nu este greșit – poate fi folosit alternativ pentru oricare dintre diagnosticele menționate, dar este mai puțin specific, nu ne spune unde mai exact e localizat virusul, dar accentuează mai bine termenul de infecție virală, care nu necesită antibiotic

🔶Aceste formulări diagnostice exprimă doar localizarea, nu exprimă faptul că un diagnostic sau altul indică infecție bacteriană și nevoie de antibiotic , dar severitatea și riscurile de complicații sunt mai mari atunci când sunt afectate căile respiratorii mici (bronșiole – în bronșiolită, alveole pulmonare – în pneumonie); de aceea se preferă și termenii de 𝐈𝐧𝐟𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐢 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐬𝐮𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐈𝐧𝐟𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐢 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐫𝐞, pentru a diferenția severitatea lor.

*𝑠𝑢𝑟𝑠𝑎̆ 𝑓𝑜𝑡𝑜 𝑜𝑟𝑖𝑔𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎̆ - ℎ𝑡𝑡𝑝𝑠://𝑤𝑤𝑤.𝑡ℎ𝑜𝑢𝑔ℎ𝑡𝑐𝑜.𝑐𝑜𝑚/𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟𝑦-𝑠𝑦𝑠𝑡𝑒𝑚-4064891

27/02/2026

𝐂𝐀̂𝐍𝐃 𝐍𝐄 𝐈̂𝐍𝐆𝐑𝐈𝐉𝐎𝐑𝐄𝐀𝐙𝐀̆ 𝐄𝐕𝐎𝐋𝐔𝐓̦𝐈𝐀 𝐔𝐍𝐄𝐈 𝐈𝐍𝐅𝐄𝐂𝐓̦𝐈𝐈 𝐑𝐄𝐒𝐏𝐈𝐑𝐀𝐓𝐎𝐑𝐈𝐈?

🫁La finalul unui consult, scriem și explicăm părinților 𝐂𝐄 să urmărească, 𝐂𝐀̂𝐍𝐃 să revină la consult. E greu de stabilit la momentul consultului, un prognostic clar al evoluției fiecărui pacient în parte, sunt mulți factori care contribuie la această dificultate – la câte zile de la debutul bolii vedem pacientul, are sau nu are febră în cabinet, a primit sau nu medicație până să îl vedem, antecedentele pacientului etc.

📌Dacă nu e un caz ce necesită internare, cel mai frecvent , recomandăm să se urmărească aceste simptome:

- 𝐀𝐩𝐚𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐞𝐢 𝐜𝐮 𝐝𝐮𝐫𝐚𝐭𝐚 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟐𝟒 𝐡, la un pacient care nu avusese febră la momentul consultului inițial – 𝐃𝐄 𝐂𝐄❓ Febra apărută la câteva zile de la debutul simptomelor poate indica prezența unei complicații bacteriene a infecției respiratorii inițiale, care de obicei e virală. Ex de complicație – otita, pneumonia
- Dacă a fost prezentă de la început febra și am interpretat-o în context viral, ne interesează durata ei – 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐝𝐮𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐝𝐞 𝟒-𝟓 𝐳𝐢𝐥𝐞, necesită reevaluare, pentru același motiv – riscul de complicație bacteriană
- ❗️*𝐍𝐔 ne interesează în mod deosebit valoarea febrei (nu se corelează cu severitatea bolii), ci starea generală a pacientului când scade febra

- 𝐀𝐠𝐫𝐚𝐯𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐮𝐥𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢, 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐞𝐫𝐚𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐢𝐭̦𝐢𝐚𝐥 𝐬𝐚𝐮 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐥𝐚 𝐜𝐚̂𝐭𝐞𝐯𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐞𝐛𝐮𝐭 – 𝐃𝐄 𝐂𝐄❓O infecție de căi respiratorii superioare (tuse, secretii nazale, gât roșu, la care medicul nu a auzit nimic la auscultatia plămânului) , poate evolua spre afectare de căi respiratorii inferioare și pacientul să dezvolte bronșiolită, pneumonie; dacă era acest diagnostic de la început, tulburările respiratorii pot indica o agravare a obstrucției bronșice
- ❗️*𝐍𝐔 e atât de importantă măsurarea saturației în oxigen – poate fi destul de dificil de luat la domiciliu si poate fi foarte variabilă, nu acea saturație e alarmă, ci cm arată copilul când respiră – respiră repede, sunt mișcări accentuate ale abdomenului sau cutiei toracice când expiră aerul

- 𝐀𝐜𝐜𝐞𝐧𝐭𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐮𝐬𝐞𝐢 în evoluție, este un simptom care necesită reevaluare, 𝐃𝐄 𝐂𝐄❓ – accentuarea tusei, în special dacă este însoțită și de tulburări respiratorii, ne poate ridica suspiciunea de pneumonie, bronșiolită, laringită, dacă nu au fost prezente inițial ca diagnostic; totuși este foarte greu de stabilit ce înseamnă accentuarea tusei, fiind un simptom oricum stresant pentru familie

- ‼️ 𝐃𝐮𝐫𝐚𝐭𝐚 prelungită a tusei (2-3 spt), 𝐍𝐔 e un semn de alarmă și un motiv de reevaluare, pentru că, în cele mai multe situații reprezintă o evoluție ”normală” a unei infecții respiratorii; consulturile repetate în această perioadă , duc de multe ori la investigații nejustificate și medicație în exces

24/02/2026

🩻 𝐄𝐂𝐎𝐆𝐑𝐀𝐅𝐈𝐀 𝐏𝐔𝐋𝐌𝐎𝐍𝐀𝐑𝐀̆ 𝐈̂𝐍 𝐓𝐔𝐒𝐄𝐀 𝐏𝐄𝐑𝐒𝐈𝐒𝐓𝐄𝐍𝐓𝐀̆

🔷pentru că e o perioadă plină de tuse prin cabinetele de pediatrie, aș vrea să mai subliniez o dată rolul ecografiei pulmonare în aceste povești.

🔷 am avut situații în care părinții au solicitat sau uneori au fost îndrumați spre o ecografie pulmonară pentru tuse persistentă sau recurentă

🔷 tusea este un simptom frustrant de ambele părți (medic/părinte) și ajunge frecvent să fie suprainvestigată prin analize alergologice, consulturi ORL, pneumologice, gastroenterologice (pt reflux). Și așa se ajunge un pic mai des decât trebuie și la indicație de ecografie pulmonară, în speranța că ”vede” plămânul.

🔷 𝐄𝐜𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐚 𝐩𝐮𝐥𝐦𝐨𝐧𝐚𝐫𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐃𝐈𝐀𝐆𝐍𝐎𝐒𝐓𝐈𝐂𝐔𝐋 𝐏𝐍𝐄𝐔𝐌𝐎𝐍𝐈𝐄𝐈.
Simptomele unei pneumonii sunt acute în general – tuse accentuată +/- respirație dificilă, febră sau modificări la auscultația plămânului. Ecografia ne ajută în mod real în aceste situații în orientarea diagnosticului corect și stabilirea indicației de tratament antibiotic.

❗️Astfel, 𝐞𝐜𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐚 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐞𝐩𝐢𝐬𝐨𝐝 𝐀𝐂𝐔𝐓, și mai puțin în simptome cronice, de durată (𝑒𝑥. 𝑡𝑢𝑠𝑒 𝑐𝑢 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 3-4 𝑠𝑝𝑡); pot fi situații rare, în care în urma consultului pediatric să fie indicată și în caz de simptome cronice, dar sunt excepții

28/01/2026

❓De ce se recomandă ECOGRAFIE la nivelul gâtului , la bebelușii cu torticolis (preferința de a ține capul spre o parte)?
- 𝐓𝐨𝐫𝐭𝐢𝐜𝐨𝐥𝐢𝐬𝐮𝐥 este frecvent la bebeluși și nu are o cauză clar identificată (poate fi legat de poziția intrauterină, naștere traumatică, poziționare predominant pe o parte) și se rezolvă de la sine sau prin exerciții de stretching, kinetoterapie, poziționare mai frecventă pe burtă

📌Una dintre cauzele identificabile prin ecografie este 𝐅𝐈𝐁𝐑𝐎𝐌𝐀𝐓𝐎𝐒𝐈𝐒 𝐂𝐎𝐋𝐋𝐈 𝐬𝐚𝐮 𝐇𝐄𝐌𝐀𝐓𝐎𝐌𝐔𝐋 𝐝𝐞 𝐦𝐮𝐬̦𝐜𝐡𝐢 𝐬𝐭𝐞𝐫𝐧𝐨𝐜𝐥𝐞𝐢𝐝𝐨𝐦𝐚𝐬𝐭𝐨𝐢𝐝𝐢𝐚𝐧
- apare în primele săptămâni de viață
- se palpează și se vede uneori, de mărimea unei boabe de strugure
- capul e orientat spre partea cu hematomul
- ecografic se stabilește diagnosticul
- poate fi asociat cu nașteri traumatice, dar apare și la nașterile prin secțiune cezariană, nu se cunoaște exact cauza
- remite în câteva săptămâni prin tehnici de kinetoterapie, masaj, exercitii de stretching

🩺𝒊̂𝒏 𝒊𝒎𝒂𝒈𝒊𝒏𝒆 - 𝒆𝒄𝒐𝒈𝒓𝒂𝒇𝒊𝒆 𝒍𝒂 𝒖𝒏 𝒃𝒂̆𝒊𝒆𝒕̦𝒆𝒍 𝒅𝒆 2 𝒍𝒖𝒏𝒊, 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒑𝒓𝒆𝒛𝒊𝒏𝒕𝒂̆ 𝒐 𝒔𝒕𝒓𝒖𝒄𝒕𝒖𝒓𝒂̆ 𝒎𝒖𝒔𝒄𝒖𝒍𝒂𝒓𝒂̆ 𝒏𝒐𝒓𝒎𝒂𝒍𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒔𝒕𝒂̂𝒏𝒈𝒂 𝒔̦𝒊 𝒂𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕 𝒅𝒆 𝒇𝒊𝒃𝒓𝒐𝒎𝒂𝒕𝒐𝒔𝒊𝒔 𝒄𝒐𝒍𝒍𝒊 𝒊̂𝒏 𝒅𝒓𝒆𝒂𝒑𝒕𝒂

24/01/2026

🧑‍⚕️CAZ CLINIC - pacient, 3 ani 1/2, acum aprox 3 luni, face un episod de febră înaltă, max 39 grd C, ce persista 3 zile, asociat cu inflamarea unui ganglion la baza gâtului si faringe inflamat.
- Febra nu cedează la antitermice, si se prezintă în urgență - analizele arată modificări inflamatorii importante și se interpretează ca o infecție severă în sfera ORL și se recomandă internare. Primește tratament antibiotic injectabil, febra persistă încă 2 zile și după acesta, iar apoi încet, evoluția este favorabilă și externat.
- Dar....după 1 lună - pacientul prezintă un episod relativ identic - febră înaltă, ganglioni inflamați - se recomandă din nou un tratament antibiotic oral, la domiciliu și evoluția este lent favorabilă. - Dar....după încă 1 lună - se repetă lucrurile....aici apare în poveste acest sindrom Marshall - la al -2 lea, al 3-lea episod similar sau din păcate (am întâlnit în practică😞), doar pe la episodul 6-7...

🎈Ce este acest 𝐬𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦 𝐌𝐚𝐫𝐬𝐡𝐚𝐥𝐥 𝐬𝐚𝐮 𝐏𝐅𝐀𝐏𝐀 - acronim din engleză (𝐏eriodic 𝐅evers with 𝐀phthous stomatitis, 𝐏haryngitis, and cervical 𝐀denitis)?

24/12/2025

29/11/2025

🥼DE SEZON – NIȘTE LĂMURIRI DESPRE PNEUMONIA COPILULUI

📌Pe cât de ”simplu” pare, este o patologie greu de diagnosticat, cu stres și pentru părinte și pentru medic; din această cauză, ajungem să supradiagnosticăm uneori pneumonia, solicitând excesiv investigații imagistice, dar din păcate, să o și subdiagnosticăm, pentru că nu se ”prezintă” clinic complet, cu toate semnele cunoscute

🩺La capitolul de 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜, ar intra ”𝐩𝐧𝐞𝐮𝐦𝐨𝐧𝐢𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐚̆”
- o situație frecventă, de ex - un copil care tușește de 10 zile, fără febră, nu se aud modificări pulmonare, dar nu mai trece tusea – ”hai să facem și o radiografie, să nu fie ceva la plămâni” – medicul radiolog care interpretează imaginea, NU stabilește diagnostic de pneumonie, el descrie modificările , iar frecvent găsim în rezultatele colegilor descrierea de interstițiu accentuat, afectare interstițială difuză etc – de aici, se ”sare” frecvent la dg de pneumonie interstițială, care având în el termenul de pneumonie , deja ridică stresul; aspectul acesta radiologic de afectare a interstițiului (spațiul dintre alveolele pulmonare) , poate apărea în mai multe situații, inclusiv în bronșiolită, bronșită sau alte infecții virale, autolimitate; nu ne poate orienta cert spre acest diagnostic, ne poate orienta însă spre etiologia tusei – un astfel de aspect apare de obicei într-o infecție virală, dar există și categorie specială de bacterii, numite atipice, care pot da acest aspect; rămâne la interpretarea pediatrului care a văzut copilul, dacă suspiciunea de infecție virală sau bacteriană este mai mare, dacă să aștepte și să facă un test pentru evidențierea acestor bacterii atipice sau a unor virusuri, dacă să administreze sau nu un antibiotic; varianta B într-un astfel de caz, dacă nu sunt semne clinice de afectare respiratorie serioasă, e să așteptăm, cu tratament simptomatic, să urmărim evoluția pacientului, pentru că de cele mai multe ori nu este vorba decât de o tuse posinfecțioasă, care poate persista câteva săptămâni

🩺La capitolul de 𝐬𝐮𝐛𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜, poate intra situația inversă, în care temporizăm investigațiile și tratăm ca o viroză obișnuită un pacient cu tuse și febră, pe considerentul că nu se aud modificări stetacustice; astfel de situații sunt rare totuși și nu înseamnă că vom face radiografie/ecografie la orice pacient cu tuse/febră, ci când simptomele nu evoluează favorabil sub tratament simptomatic, nu vom da ”un antibiotic” pentru că persistă febra, ci vom face și investigații imagistice , chiar daca ”nu auzim” nimic la auscultație

🔷Mai jos e un tabel ORIENTATIV, cu diferențele dintre cele 2; în practică, medicul decide în fiecare situație conduita, pentru că, din păcate și pentru noi și pentru părinți, nu avem niște instrumente simple și clare, care să ne spună întotdeauna, într-un simplu consult, este sau nu este pneumonie; uneori da, avem aceste certitudini, alteori stăm, reevaluăm, ne gândim cm să alegem conduita corectă ca să nici nu scape un astfel de diagnostic, dar nici să nu mergem spre supradiagnostic, pentru că e ” mai safe”