30/11/2025
Acidul acetilsalicilic inhibă ireversibil enzima ciclooxigenaza (COX-1) din trombocite, ele nu au nucleu, deci nu pot sintetiza enzime noi. Perioada de inhibare este egală cu durata de viata a plachetelor sanguine, undeva la 7-10 zile.
Această enzimă este necesară pentru formarea tromboxanului A₂ (TXA₂), care stimulează agregarea plachetară (lipirea trombocitelor între ele), cu riscul formării de trombi (cheaguri de sânge).
Bun dacă este așa de rău de ce organismul uman în decursul evoluției nu a eliminat acest Tromboxan ca să nu mai avem probleme cu infarctul sau AVC ? Păi dacă nu ar fi acest tromboxan dacă ne-am tăia la un deget am sângera până am rămâne fără tot sângele din corp. Deci e al naibii de important !
În anii 1950, un medic de familie american, Lawrence Craven a observat pentru prima oară că aspirina ar putea scădea riscul trombozelor. A publicat câteva lucrări în jurnale medicale obscure, nefiind luat în seamă de comunitatea științifică.
Ulterior o serie de studii clinice efectuate începând cu anii 1970 au confirmat că administrarea regulată a aspirinei poate preveni infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral fiind aprobat de către FDA în 1980. Noi pe vremea comunismului nu aveam decât aspirină de 500 mg, medicii recomandau să fie tăiată în 4 sferturi și să administreze un sfert deci aproximativ 125 mg.
De ce folosim aspirina de 75-100 mg pentru prevenirea agregării plachetare și nu aspirina de 500 mg ? Că doar aia e mai mare și are efect mai bun nu ? Păi nu pentru că doza minimă pentru inhibarea agregării plachetelor este 75-100 mg iar la doze mari peste 300 mg/zi aspirina reduce prostaciclina (PGI₂) care acționează ca vasodilatator și inhibitor al agregării trombocitelor. În plus aspirina poate cauza reacții adverse la nivel gastro-intestinal.
Astăzi știm că aspirina în prevenție secundară salvează vieți, deci se ia numai la sfatul medicului, după un infarct sau un AVC de exemplu și nu după reclame de tipul "Aspenter zi de zi cu zi". Așa cm e făcută reclama ai înțelege că toți trebuie să luăm aspirină să nu facem infarct...nu că dacă iei aspirină gata nu mai poți face infarct sau AVC niciodată...nici poveste că poți să-l faci. Aspirina doar reduce un risc dar nu îl exclude total.
♨️IMPORTANT - Aspirina luată preventiv de un om sănătos NU previne infarctul ci doar crește riscul de hemoragii.
Studiul ARRIVE (Aspirin to Reduce Risk of Initial Vascular Events, 2018) - a concluzionat că aspirina (100 mg/zi) nu a redus semnificativ incidența evenimentelor cardiovasculare majore (moarte cardiacă, infarct miocardic, AVC, angină instabilă sau accident ischemic tranzitoriu).
În schimb, a fost asociată cu o incidență mai mare a sângerărilor gastrointestinale.
ASPREE (Aspirin in Reducing Events in the Elderly, 2018) - nu a îmbunătățit supraviețuirea fără dizabilități la vârstnici sănătoși dar a crescut semnificativ riscul de hemoragii majore, în special digestive și intracraniene.
ASCEND (A Study of Cardiovascular Events in Diabetes, 2018) - la pacienții cu diabet, fără boală cardiovasculară diagnosticată, aspirina în doză mică reduce modest riscul de evenimente cardiovasculare majore dar crește semnificativ riscul de hemoragii majore. Rezultatul net: niciun beneficiu clar în prevenția primară.
👉 La o persoană trecută de 60 de ani, sănătoasă, aspirina în prevenție primară face mai mult rău decât bine!
Prevenție primară - este setul de măsuri care au scopul de a împiedica apariția unei boli, adresându-se persoanelor sănătoase pentru a le reduce riscul de a dezvolta o afecțiune.
Exemplele includ vaccinarea, adoptarea unei alimentații corecte și igiena, precum și combaterea factorilor de risc specifici, cm ar fi fumatul sau sedentarismul.
Prevenție secundară - se referă la măsurile luate după ce o persoană a suferit deja un eveniment cardiovascular (ex. infarct miocardic, accident vascular cerebral) pentru a preveni recidivele (alt infarct, alt AVC), reduce mortalitatea și pentru a îmbunătăți calitatea vieții.
